E te mau metua, a horoa i te hiˈoraa maitai i ta outou mau tamarii
1 Te faahiti ra te Parau a te Atua e, ‘e oaoa te metua tane [e te metua vahine atoa] o te taata parau-tia ra.’ (Mas. 23:24, 25) E haamaitaihia te mau metua i horoa i te hiˈoraa maitai i ta ratou mau tamarii. Ua parau te hoê melo no te tomite o te hoê amaa no nia i to ˈna mau metua e: “Ua ora noa raua no te parau mau, e ua hinaaro vau e na reira atoa.” Eaha ta te mau tamarii e tia ia ite i nia i to ratou mau metua?
2 Te mau peu maitai e te hoê faatura hohonu: E hopoia na te mau metua te tautururaa i ta ratou mau tamarii ia noaa te huru taata nehenehe mau. E haapii te mau tamarii i te mau peu maitai eiaha noa na roto i te haapiiraa parau vaha, na roto atoa râ i te hiˈopoaraa e te peeraa. Eaha ïa te mau peu ta outou e tuu ra i mua i to ratou aro? Te faaroo ra anei ta outou mau tamarii ia outou e parau e: “ahani na,” “ia tia ia oe” e “mauruuru”? I roto i te utuafare, te faatura hohonu ra anei outou ia outou iho? E faaroo anei outou ia paraparau mai vetahi ê? E horoa anei outou i te hoê tariˈa faaroo i ta outou mau tamarii? Te itehia ra anei teie huru maitai i te fare, ia vai anaˈe outou noa, mai i te Piha o te Basileia?
3 Te hoê huru pae varua puai e te hoê ohipa itoito: Te haamanaˈo ra te hoê taeae tei roto oia i te taviniraa ma te taime taatoa hau atu i te 50 matahiti e: “Ua haafaufaa rahi to matou metua i te mau putuputuraa e ua vai itoito raua i roto i te taviniraa; ua riro te reira ei hiˈoraa faahiahia no matou.” Nafea outou ia faaite i ta outou mau tamarii e te tapitapi ra outou i te maitairaa i te pae varua o te mau melo o te utuafare? Te hiˈopoa amui ra anei outou i te irava mahana? Te faatupu tamau ra anei outou i te haapiiraa utuafare? Te ite ra anei ta outou mau tamarii ia outou ia taio i te Bibilia e te mau papai a te Taiete? Eaha ta ratou e faaroo ra ia pure anaˈe outou no te utuafare? Te vai ra anei te mau aparauraa pae varua o te patu, mai te faahitiraa i te mea maitai no nia i te parau mau e te amuiraa? E hinaaro rahi anei to outou e haere i te mau putuputuraa atoa e e apiti i roto i te pororaa e to outou utuafare?
4 E te mau metua, a feruri i te hiˈoraa ta outou e horoa no ta outou mau tamarii. A pûpû i te hoê hiˈoraa maitai, e e haafaufaa ratou i te reira i roto i to ratou oraraa taatoa. Teie ta te vahine a te hoê tiaau ratere, e 70 matahiti e tiahapa, i faaite: “Te fanaˈo noa nei â vau i te hiˈoraa maitai i vaiihohia mai e to ˈu nau metua tei î i te here. E te pure puai nei au ia nehenehe noa vau e faaite papu i to ˈu mauruuru hohonu no teie ô na roto i te faaohipa-maitai-raa i te reira i te roaraa o te mau senekele i mua nei.”