VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 6/98 api 3-6
  • Te haapao nei ratou i te mau taoˈa a te Fatu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haapao nei ratou i te mau taoˈa a te Fatu
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te ohipa tiaau kerisetiano
  • “Te tiaau haavare ore e te haapao maitai”
  • Te tauiraa te manaˈo
  • Te mau hinaaro taa ê i te pae o te faanahonahoraa
  • Te mau tuhaa te tia ia haapaohia
  • E haapao maitai anaˈe i te mau taoˈa
  • Te neneiraa i te mau buka bibilia i te tau opanihia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • E tiaau taiva ore iho â outou!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Faaohieraa te neneiraa no te tauturu i “te mau huru taata atoa”
    E nafea ta outou mau ô e faaohipahia ˈi?
  • Ua ite anei oe?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 1998
km 6/98 api 3-6

Te haapao nei ratou i te mau taoˈa a te Fatu

1 I te mau tau Bibilia ra, e hopoia rahi ta te hoê tiaau e amo. No reira, ua faaue o Aberahama i ta ˈna tiaau ia haere e imi i te hoê vahine na ta ˈna tamaiti ra o Isaaka. (Gen. 24:1-4) Te hopoia a teie tiaau, o te haapaoraa ïa e ia vai tamau noa te opu fetii o Aberahama. E hopoia rahi mau â teie. Eita ïa e maerehia ia parau o Paulo e: “E titauhia hoi te tiaau nei, ei taata haapao [“maitai,” MN].”—Kor. 1, 4:2.

Te ohipa tiaau kerisetiano

2 Te faataa ra te Bibilia i te tahi mau tuhaa o te taviniraa kerisetiano mai te mau ohipa tiaau. Ei hiˈoraa, ua parau atu te aposetolo Paulo i to Ephesia i ‘te [ohipa tiaau] o te [hamani maitai faito ore] o te Atua i hohia mai ia ˈna ra no ratou.’ (Eph. 3:2; MN; Kol. 1:25) Ua faariro oia i ta ˈna ohipa e faaite i te parau apî maitai i te mau nunaa, ei ohipa tiaau te tia ia ˈna ia rave ma te haapao maitai. (Ohi. 9:15; 22:21) Teie ta te aposetolo Petero i papai i to ˈna mau taeae faatavaihia: “Ei hamani maitai to outou ia outou iho ma te miimii ore. E horoa te taata atoa i te maitai no te tahi mai tei noaa mai ia ˈna ra, mai te tiaau maitai [roa o] te [hamani maitai faito ore] huru rau [o] te Atua ra.” (Pet. 1, 4:9, 10; MN; Heb. 13:16) Maoti te hamani maitai faito ore o Iehova i fanaˈo ai taua mau Kerisetiano ra i te senekele matamua i te mau mea materia. Ua riro ïa ratou ei mau tiaau no taua mau mea ra o te tia hoi ia ratou ia faaohipa ma te hoê raveraa kerisetiano.

3 Te reira atoa te manaˈo o te mau Ite no Iehova i teie nei mahana. No te mea ua pûpû ratou ia ratou no te Atua ra o Iehova, te hiˈo nei ratou i te mau mea atoa ta ratou e fanaˈo ra—to ratou ora, to ratou puai i te pae tino, ta ratou mau taoˈa—ei mau hotu o “te hamani maitai faito ore huru rau o te Atua ra.” Ei mau tiaau maitai roa, te manaˈo nei ratou e e hopoia ta ratou i mua i te Atua no nia i ta ratou huru faaohiparaa i taua mau mea ra. Hau atu, ua hohia mai ia ratou ra te ite i te parau apî maitai. Te hinaaro atoa nei ratou e faaohipa ma te maitai roa ˈˈe i teie ite i tuuhia mai ia ratou ra, oia hoi no te faahanahana i te iˈoa o Iehova e no te tauturu i te tahi atu mau taata ia noaa ia ratou te ite i te parau mau.—Mat. 28:19, 20; Tim. 1, 2:3, 4; Tim. 2, 1:13, 14.

4 Nafea te mau Ite no Iehova ia amo i ta ratou mau hopoia tiaau? Te faaite maira te tabula taviniraa matahiti e, i te matahiti i mairi aˈenei, ua rave ratou hau atu i te hoê miria hora i roto i te pororaa i “te [“parau apî maitai,” MN] o te basileia” na te ao nei e ua faatere hau atu i te 4 500 000 haapiiraa Bibilia e te mau taata e anaanatae ra i taua parau apî maitai ra. (Mat. 24:14) Ua haapapu atoa ratou e e mau tiaau haapao maitai ratou na Iehova, na roto i te horoa-maitai-raa i te mau ô no te turu i te ohipa e ravehia ra na te ao nei e no te atuatu i ta ratou mau Piha no te Basileia, na roto i te farii-maitai-raa i te mau tiaau ratere e vetahi atu mau Kerisetiano, e na roto i te faaiteraa i te hamani maitai faahiahia roa i nia i te feia e erehia ra, mai te feia i faaruru i te mau aroraa a te mau nuu. Ei pǔpǔ, te haapao maitai roa nei te mau Kerisetiano mau i te mau taoˈa a te Fatu.

“Te tiaau haavare ore e te haapao maitai”

5 Aita teie ohipa tiaau e faaohipahia ra i nia noa i te mau taata tataitahi, i nia atoa râ i te faanahonahoraa. Ua faariro o Iesu i te amuiraa kerisetiano faatavaihia i nia i te fenua nei mai “te tiaau haavare ore e te haapao maitai.” (Luka 12:42) Te hopoia a teie ‘tiaau haapao maitai,’ o te horoaraa ïa i te “maa” e te aratairaa i te pororaa i te parau apî maitai i roto i te mau nunaa atoa. (Apo. 12:17) No nia i te reira, ua faaue te Atua i te pǔpǔ o te tiaau haapao maitai, tiahia e te Tino Aratai, ia faaohipa maitai i ta ˈna mau “taleni” i te pae materia e i te pae varua. (Mat. 25:15) Ia au i te hiˈoraa o ‘te tiaau haapao maitai,’ te tutava nei te amaa tataitahi i te faaohipa ma te au i te mau ô atoa no te faahaere i te mau faufaa a te Basileia i mua. Ua horoahia teie mau ô ma te tiaturi taatoa, e e hopoia na “te tiaau haavare ore e te haapao maitai” e ara e ia faaohipahia te reira ia au i tei opuahia, ma te paari atoa râ, ma te tarani e te aravihi.

6 Te vai ra te hoê hiˈoraa o te faaohiparaa paari o taua mau ô ra i roto i te maraaraa o te mau ohipa neneiraa a te mau Ite no Iehova i te senekele 20. Ua rave te opereraa i te mau Bibilia e te mau papai Bibilia—mai te mau vea, te mau buka, te mau vea iti, te mau api parau iti e Te parau apî o te Basileia—i te hoê tuhaa rahi i roto i te haaparareraa i te “parau apî maitai” i te “anotau hopea.” (Mar. 13:10, MN; Tim. 2, 3:1) Area Te Pare Tiairaa ra, e mauhaa faufaa ïa oia no te horoa i te “maa i te hora mau ra” i te mau melo o te “fetii o te Atua” e i to ratou mau hoa, te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu.”—Mat. 24:45; Eph. 2:19; Apo. 7:9; Ioa. 10:16.

7 I te omuaraa, na te mau fare neneiraa tapihoo i nenei i te mau papai atoa a te mau Ite no Iehova, i te mau matahiti 1920 râ, ua faaotihia ˈtura e mea maitai aˈe e mea faufaa aˈe i te pae varua e na te mau tavini o Iehova iho e nenei. I muri aˈe i te mau haamataraa haihai i te matahiti 1920, ua rahi mǎrû noa maira te mau ohipa neneiraa i Brooklyn. I te matahiti 1967, te ravehia ra te ohipa neneiraa i roto e maha fare rahi. Ua haamata-atoa-hia te ohipa neneiraa i roto i te tahi atu mau fenua, ua mau râ taua ohipa ra i roto i te rahiraa o taua mau fenua ra no te Piti o te Tamaˈi Rahi.

8 Noa ˈtu râ to ratou rahi, aita i navai te mau ohipa neneiraa i te mau Hau Amui no Marite no te horoa i te mau papai na te ao nei. I te mau matahiti i muri aˈe i te tamaˈi, ua haamatahia ïa aore ra ua faahaere-faahou-hia te mau ohipa neneiraa i roto e rave rahi mau fenua ê atu, mai i Afirika Apatoa, Beretane, Danemata, Helemani Tooa o te râ, Heleni, Helevetia e Kanada. I te omuaraa o te mau matahiti 70, ua faaô atoa mai o Auteralia, Beresilia, Filelane, Ghana, Nigeria, Philipino, e Tapone. Ua nenei na te mau fare neneiraa a te tahi o taua mau fenua ra i te mau buka. I taua noa tau ra, ua haapiihia te mau mitionare no Gileada i te tuhaa neneiraa e ua tonohia ratou i vetahi o taua mau fenua ra no te tauturu i te mau taeae ia rave i taua ohipa ra.

9 I te mau matahiti 1980, e 51 fenua e nenei ra i te mau vea, e numera faahiahia roa ïa.a Ua riro ïa te reira ei faaohiparaa maitai roa i te mau taoˈa a te Fatu. E haapapuraa faahiahia te reira o te parareraa o te ohipa a te Basileia. Auê atoa ïa faaiteraa puai o te turu rahi a te mau mirioni Ite no Iehova o tei ‘[“faahanahana,” MN] ia Iehova i ta ratou mau taoˈa rarahi’! (Mas. 3:9) No reira, ua faaite ratou e e mau tiaau maitatai roa ratou no te mau mea huru rau ta Iehova i ho mai na ratou.

Te tauiraa te manaˈo

10 I te mau matahiti 1970 e i te omuaraa o te mau matahiti 1980, e rave rahi mau mea tei haere i mua i roto i te tuhaa neneiraa, e ua faaohipa te mau Ite no Iehova i te mau ravea apî. E tae mai i reira, te nenei ra ratou ia au i te ravea tahito o te neneiraa parau. Ua taui-mǎrû-noa-hia te reira, e ua haamata ˈtura ratou i te faaohipa i te neneiraa offset apî aˈe. Mea na reira ïa te neneiraahia i teie nei te mau papai haviti mau e te mau hohoˈa e maha peni, maoti râ e piti noa (te ereere e te tahi atu peni) na roto i te ravea neneiraa parau tahito. I muri iho, ua taui te matini roro uira i te mau ohipa e ravehia na mua ˈˈe i te neneiraa. Ua faanaho atura te mau Ite no Iehova i te hoê ravea roro uira tei piihia Système de Photocomposition Électronique Multilingue (MEPS), no te neneiraa na roto hau atu i te 370 reo taa ê. Aita hoê aˈe porotarama tapihoo e nehenehe e faito atu i te MEPS no te ohiparaa na roto e rave rahi mau reo.

11 Maoti te ravea MEPS e te tahi atu mau ravea apî, mai te poroi roro uira, ua ravehia te hoê haereraa rahi i mua i roto i te horoaraa i te maa i te hora mau. Na mua ˈtu, na roto i te mau ravea tahito, e mairi tau avaˈe, hoê matahiti atoa i te tahi taime, i reira ïa e matara mai ai te mau tumu parau o te mau vea na roto i te tahi atu mau reo i muri aˈe i to te reo Beretane. I teie nei, e matara mai Te Pare Tiairaa i te hoê â taime na roto 115 reo, e te A ara mai na! na roto e 62 reo. E tapao faaite ïa e i te ao nei, hau atu i te 95 % o te feia e haere ra i te haapiiraa tahebedoma o Te Pare Tiairaa tei faanahonahohia e te mau Ite no Iehova, o te hiˈopoa nei i te hoê â tumu parau i te hoê â taime. Auê ïa haamaitairaa e! Ua riro mau â te faaohiparaa i te moni i roto i teie mau ravea apî ei faaohipa-maitai-raa i te mau taoˈa a te Fatu.

Te mau hinaaro taa ê i te pae o te faanahonahoraa

12 No teie mau ravea apî, ua taui te mau hinaaro o te faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova i te paeau neneiraa. E mea vitiviti aˈe te mau matini neneiraa offset rarahi, i te mau matini neneiraa parau, e mea moni roa ˈˈe atoa râ. Mea rahi aˈe te mau mea e nehenehe e ravehia na roto i te mau ravea uira e roro uira faufaa no te tahi mau ohipa na mua ˈˈe i te neneiraa—mai te papairaa, te huriraa, te hamaniraa i te mau hohoˈa, te faanahonahoraa—maoti râ na roto i te mau ravea tahito, tera noa râ, e mea moni roa. Ua taa-oioi-hia ˈtura ïa e mea pau rahi te moni ia nenei i te mau vea i roto e 51 fenua taa ê. No reira, i te mau matahiti 1990, ua hiˈopoa faahou ‘te tiaau haapao maitai’ i te tupuraa. Eaha ˈtura te faaotiraa?

13 Ua faaite mai te mau tuatapaparaa e e faaohipa-maitai-aˈe-hia te “mau taoˈa rarahi” pûpûhia e te mau Ite no Iehova e to ratou mau hoa, mai te peu e e faanahonaho-faahou-hia te ohipa neneiraa. Ua faaitihia maira ïa te numera o te mau amaa e nenei ra. Ua nenei faahou o Helemani i te mau vea no te mau fenua e rave rahi no Europa Hitia o te râ e Tooa o te râ, e tae noa ˈtu vetahi mau fenua e nenei ra e tae mai i reira i ta ratou iho mau vea. Na Italia e horoa i te mau vea e te mau papai na te mau fenua no Afirika e no Europa Apatoa Hitia o te râ, mai ia Heleni e ia Alabania. I Afirika, o Nigeria e o Afirika Apatoa anaˈe te nenei nei i te mau vea. Ua ravehia te hoê faanahonaho-faahou-raa mai teie te huru na te mau vahi atoa o te ao nei.

Te mau tuhaa te tia ia haapaohia

14 I te avaˈe Tiurai 1998, e faaea te neneiraa o te mau vea i roto i te tahi mau fenua no Europa, i Auteteria iho â râ, Danemata, Farani, Heleni, Helevetia e Holane. Na Beretane, Filelane, Helemani, Italia, Paniora e Tuete e nenei i te mau vea i Europa. E apehia ïa te tahi mau haamâuˈaraa, e e faaohipa-maitai-aˈe-hia te mau ô no te ohipa na te ao nei. Ia au i teihea mau titauraa i maitihia ˈi te mau fenua o te tamau noa i te nenei e o te faaea? Ia au ïa i ta ˈna hopoia e haapao ma te paari i te mau taoˈa a te Fatu, ua hiˈopoa ‘te tiaau haapao maitai’ no te mau fenua tataitahi i te mau ravea no te nenei.

15 No te mau tumu ohie i faaea ˈi te mau ohipa neneiraa i roto i te tahi mau fenua e i faarahihia ˈi i roto i te tahi atu. Mea ohie aˈe ia neneihia i roto hoê noa fenua te mau papai e hinaarohia i roto i te tahi atu mau fenua e rave rahi; e faaohipa-maitai-aˈe-hia ïa te mau tauihaa moni. I teie nei, e ravehia te mau ohipa neneiraa i te mau vahi e mea mâmâ aˈe, te vai ra te mau matini e mea maitai te mau huru tupuraa no te haponoraa. E faaohipa-maitai-hia ïa te mau taoˈa a te Fatu. Parau mau, e ere no te mea e e faaea te neneiraa o te mau papai i te tahi mau fenua, e mau atoa ïa te pororaa. E rave rahi roa mau papai te neneihia, e e tamau noa te mau hanere tausani Ite no Iehova e faaea ra i taua mau fenua ra, i te faaite i “te parau [“apî,” MN] maitai ra o te hau” i to ratou mau taata-tupu. (Eph. 2:17) Hau atu, e mau faahopearaa oaoa ê atu ta taua faanahonaho-faahou-raa ra.

16 Ei hiˈoraa, te rahiraa o te mau matini neneiraa apî i vai na i Danemata, Heleni, Helevetia, Holane, ua haponohia ïa i Nigeria e i Philipino. Ua farii te feia faatere i te mau matini neneiraa aravihi i te aniraa e apee i taua mau matini ra e e haapii i te mau taeae no taua mau fenua ra, na ratou e faatere i muri iho. Maoti te reira, te fanaˈo ra taua mau fenua ra i teie nei i te hoê â mau vea maitatai roa mai ta te tahi atu mau fenua.

17 A hiˈo na i teie atoa haamaitairaa: i teie nei, na te mau fenua o te tamau noa ra i te nenei e aufau ra i te mau haamâuˈaraa o te neneiraa o te mau vea. Area te mau fenua aita e nenei faahou ra i te mau vea ra, te vai ra ïa te moni no te tahi atu mau ohipa, mai te paturaa i te mau Piha no te Basileia aore ra te tautururaa i to tatou mau taeae i te mau fenua veve roa, e fifihia ra. No reira, na roto i te faaohipa-maitai-raa i te mau taoˈa a te Fatu, e nehenehe ïa e faatano ma te aravihi atu â na te mau nunaa atoa i teie mau parau a te aposetolo Paulo i to Korinetia: “Eiaha hoi ia mâmâ te tahi pae e ia teimaha outou: ia faito râ, ia riro ta outou taoˈa rahi ei turu atu i to ratou veve i teie nei, . . . ia faito.”—Kor. 2, 8:13, 14.

18 Maoti teie faanahonaho-faahou-raa, mea piri roa ˈtu â te mau Ite no Iehova na te ao nei te tahi i te tahi. No te mau Ite no Danemata, e ere i te hoê fifi e na Helemani e nenei i ta ratou mau vea, noa ˈtu e ua matau noa ratou i te nenei ratou iho. Te mauruuru rahi nei ratou no te ohipa e ravehia ra e to ratou mau taeae no Helemani. Te inoino ra anei te mau Ite no Iehova no Helemani e te faaohipahia ra ta ratou mau ô no te nenei i te mau papai Bibilia no Danemata—aore ra Rusia, Ukraine aore ra te tahi atu mau fenua? Aita roa ˈtu. Te oaoa nei ratou e e nehenehe i teie nei e faaohipa i te mau ô a to ratou mau taeae no taua mau fenua ra, no te aufau i te tahi atu mau mea e hinaarohia ra.

E haapao maitai anaˈe i te mau taoˈa

19 I roto i te mau Piha atoa no te Basileia a te mau Ite no Iehova na te ao nei, te vai ra te mau afata ô. Te faaohipahia ra te mau ô horoa-noa-hia i roto i taua mau afata ra, i te mau vahi atoa e hinaarohia ra te tauturu. Na ‘te tiaau haapao maitai’ e te amaa tataitahi e faaoti nafea ia faaohipa i taua mau ô ra. Mea na reira ïa, i te mau vahi atoa e faatiahia e te ture, e nehenehe ai te mau ô i roto i te hoê afata i roto i te tahi mau fenua, e turu i te mau ohipa a te mau Ite no Iehova i roto i te tahi atu fenua, tau tausani kilometera i te atea. Ua faaohipahia taua mau ô ra i te tahi mau vahi no te tauturu i te mau hoa kerisetiano i faaruru na i te vero rahi, te puahiohio, te aueueraa fenua aore ra te tamaˈi. Te turu atoa ra te reira i te mau mitionare i roto hau atu i te 200 fenua.

20 I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e faahitihia te parau o te moni i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, hoê noa taime i te avaˈe e i roto tau minuti noa. Aita e titauraa moni i roto i te mau Piha no te Basileia e i te mau tairururaa. Eita e anihia te moni i te taata e eita e tarahuhia te feia no te ani haere i te moni. Mai tei matauhia, te nenei nei Te Pare Tiairaa hoê tumu parau i te matahiti no te faataa nafea te feia e hinaaro ra ia horoa i te mau ô na te Taiete Watch Tower no te turu i te ohipa e ravehia ra na te ao nei. Aita e faahitihia ra te parau o te moni a te Taiete i roto i te A ara mai na! Mea nafea ïa te manuïaraa te ohipa pororaa rahi na te ao nei, te paturaa i te mau Piha no te Basileia e titauhia ra, te tururaa i te taviniraa taa ê ma te taime taatoa e te tautururaa i te mau Kerisetiano i roto i te fifi? Ua haamaitai o Iehova i ta ˈna mau tavini ma te faahiahia na roto i te faaitoitoraa i te horoa-maitai-raa. (Kor. 2, 8:2) I teie nei taime atoa, te haamauruuru nei matou i te feia atoa i ‘faahanahana ia Iehova i ta ratou mau taoˈa rarahi.’ Ia papu ia ratou pauroa e e tamau noa ‘te tiaau haapao maitai’ i te tiai i te mau taoˈa a te Fatu! E pure tatou ia Iehova ia haamaitai mai oia i te mau faanahoraa atoa i ravehia no te faarahi i te ohipa na te ao nei.

[Footnote]

a I roto e hitu o taua mau fenua ra, na te mau taiete tapihoo i nenei na i te mau papai.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono