E pee tamau anaˈe ia Iesu
1 I te hoê taime, ua parau o Iesu e: “O te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i ta ˈna [pou haamauiuiraa], a pee [tamau] mai ai ia ˈu.” (Mat. 16:24; MN) Papu maitai e te hinaaro nei tatou e farii popou i teie titauraa manihini a Iesu. E hiˈo anaˈe na e eaha to ˈna auraa mau na roto i te tuatapaparaa i te mau pereota o teie irava.
2 “E faarue oia ia ˈna iho”: I to tatou pûpûraa i to tatou ora no Iehova, ua faarue tatou ia tatou iho. Te auraa matamua o te taˈo Heleni i hurihia na roto i te taˈo ra “faarue,” oia ïa “e parau e aita.” Te auraa ra, ua haapae tatou ma te hinaaro mau i ta tatou mau fa tahito, i to tatou mau hiaai e i to tatou iho maitairaa, e tae noa ˈtu i ta tatou mau peu faanavenaveraa miimii, no to tatou hinaaro e ia auhia mai tatou e Iehova e a muri noa ˈtu.—Roma 14:8; 15:3.
3 “A rave ai i ta ˈna pou haamauiuiraa”: Te auraa o te oraraa ei Kerisetiano, o te oraraa ïa ma te rave i te pou haamauiuiraa oia hoi te taviniraa i pûpûhia na Iehova ma te huru feruriraa haapae ia ˈna iho. Hoê o te mau ravea no te faaite i teie huru feruriraa haapae ia ˈna iho, o te rohiraa ïa i roto i te taviniraa. Mai te omuaraa mai â o teie nei matahiti, e rave rahi feia poro o tei rave na i te taviniraa pionie tauturu. Mai te peu e tei roto atoa outou, e nehenehe mau â ta outou e haapapu e, ua hau atu te mau haamaitairaa i noaa mai i te mau haapaeraa i ravehia. Mea pinepine, ua faanahonaho te mau taata poro eita ta ratou e nehenehe e rave i te taviniraa pionie, no te poro hau atu â. No reira, ua faanaho te tahi mau amuiraa i ta ratou mau putuputuraa no te pororaa tau minuti rii na mua ˈˈe i tei matauhia e ratou. Ua noaa mai i te tahi pae te mau faahopearaa maitatai roa, i te taime iho â râ a hinaaro ai ratou e faaoti i ‘tera fare hopea’ aore ra e poro ‘tau minuti â.’
4 Ua riro atoa te haamauraa i te tahi mau fa no tatou tataitahi ei ravea ê atu no te faaite i te huru feruriraa haapae ia ˈna iho. Na roto i te faanaho-maitai-raa i ta ratou porotarama e na roto i te tauiraa i ta ratou tabula taime, ua nehenehe vetahi e riro mai ei mau pionie tamau. Ua manuïa vetahi i te faanahonaho ia ratou ia vatahia ratou no te tavini i te Betela aore ra ei mitionare. Ua haere atu vetahi pae e faaea i te hoê vahi e hinaaro-rahi-hia ra te feia poro i te Basileia.
5 “A pee tamau mai ai ia ˈu”: Noa ˈtu e ua farerei na te mau pǐpǐ a Iesu e rave rahi tamataraa, ua noaa mai ia ratou te faaitoitoraa na roto i te puai e te faaoromai o ta ˈna i faaite i roto i ta ˈna taviniraa. (Ioa. 4:34) Ua faaapîhia to ratou feruriraa na roto i to ˈna vairaa mai i rotopu ia ratou e na roto i ta ˈna poroi. Tera te tumu i fanaˈo ai te feia i apee na ia ˈna i te oaoa mau. (Mat. 11:29) Oia atoa, e faaitoito anaˈe tatou i te tahi e te tahi ia rave ma te faaoromai i te ohipa faufaa roa e poro i te Basileia e e faariro i te taata ei pǐpǐ.
6 Ia farii pauroa anaˈe tatou i te titauraa manihini a Iesu e pee tamau ia ˈna ma te faatupu i te huru feruriraa haapae ia ˈna iho! Ia na reira tatou, e ite ïa tatou i te oaoa rahi i teie nei iho e e nehenehe tatou e tiai i te mau haamaitairaa rahi atu â a muri aˈe.