E faatere anaˈe i te mau haapiiraa Bibilia e haere i mua
1 Eaha te taairaa i rotopu i te hoê vahine utuutu maˈi no Tanzanie, te hoê potii no Raparata, e te hoê metua vahine no Lettonie? Te faatia ra te Buka matahiti 1997 (api 8, 46 e 56 [Farani]) e, ua haere oioi noa teie na vahine tootoru i mua i to ratou haapiiraa i te Bibilia, no te mea ua hinaaro ratou e haapii i te buka ra Te ite hau atu i te hoê taime i te hebedoma. Ua faaitoitohia te feia poro, mai te peu e e nehenehe, ia tutava i te tuatapapa hoê pene i te haapiiraa tataitahi. Teie râ, te manaˈo nei vetahi e e ere te reira i te mea ohie. Noa ˈtu e tei te huru e te aravihi o te taata haapii tataitahi, ua noaa mai i te feia faatere haapiiraa mataro i te mau faahopearaa maitatai na roto i te faaohiparaa i te mau manaˈo tauturu i muri nei.
2 Mai ta te tumu parau hau o Te taviniraa o te Basileia no Tiunu 1996 i faataa mai, e tia ia haamatau i te feia haapii ia faaineine i ta ratou haapiiraa. I te omuaraa, e mea maitai ia faataa e ia faaite e nafea râ. A faaite atu i ta outou iho buka Te ite. A faaineine i te haapiiraa matamua e te taata haapii. A tauturu i te feia haapii ia imi i te mau taˈo faufaa roa ˈˈe e te mau pereota e horoa nei i te pahonoraa papu i te uiraa o te paratarapha, e i muri iho, a reni aore ra a tapao e te tahi penitara ǔ. Ua horoa roa ˈtu te tahi feia poro i te hoê penitara ǔ na ta ratou feia haapii. A faaitoito ia ratou ia imi i te mau irava atoa ia faaineine anaˈe ratou i ta ratou haapiiraa. Ia na reira outou, e haapii ïa outou ia ratou ia faaineine no te haere mai i te Haapiiraa Buka a te Amuiraa e i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa.—Luka 6:40.
3 Eita te taata faatere haapiiraa aravihi e paraparau rahi roa, e haaparaparau râ o ˈna i te taata haapii. Eita oia e haamâuˈa rahi i te taime i nia i te mau manaˈo faufaa iti aˈe. Mea varavara oia ia faataa mai i te mau manaˈo ěê, e haamatara mai râ oia i te mau manaˈo faufaa roa ˈˈe o te haapiiraa. Ua afai mai vetahi na ta ratou feia haapii te mau buka e pahono ra i ta ratou mau uiraa. Hau atu, e nehenehe te feia farii maitai e faahope roa i to ratou ite, na roto i te haereraa mai i te mau putuputuraa a te amuiraa.
4 Eita e faufaa ia rave i te mau irava atoa i faahitihia. E nehenehe e faataa i te tahi mau manaˈo faufaa roa ˈˈe ma te faaohipa i te mau irava i papaihia i roto i te paratarapha. I te taime hiˈopoa-faahou-raa, a haapapu maitai i te mau irava faufaa i haapiihia mai e a faaitoito i te taata haapii ia tamau aau i te reira.
5 Eaha te roaraa o te haapiiraa tataitahi?: Eiaha e taotia etaeta i te haapiiraa i nia i te hoê hora. Peneiaˈe e taime â to vetahi e peneiaˈe te hinaaro ra ratou e haapii maoro atu â, aore ra hau atu i te hoê taime i te hebedoma. E faufaahia te taata haapii e maraa ia ˈna teie huru raveraa.
6 I teie mahana, e mau hanere tausani taata apî o te arue nei ia Iehova e, mai ta te Isaia 60:8 e faataa ra, ‘te pee nei ratou mai te ata e pee ra, e mai te tiaa uuairao e maue i to ratou mau apoo ra’ i roto i te mau amuiraa a to ˈna nunaa. Ia rave pauroa anaˈe tatou i ta tatou tuhaa e tia ˈi, e ia rave amui anaˈe i te ohipa e o Iehova, a faaoioi ai oia i te haaputuputuraa i te feia e au i te mamoe ra.—Isa. 60:22.