‘E patu anaˈe i to tatou utuafare’
1 E mea papu maitai e, na te ao atoa nei, te ino noa ˈtura te oraraa utuafare. Mea au na te ao e faaterehia nei e Satani, te haavare e te taiata. (Ioa. 1, 5:19) Te faaite maira te reira e mea faufaa roa no tatou ‘ia patu i to tatou utuafare’ e ia haapii ia vetahi ê e nafea atoa ratou ia patu i to ratou.—Mas. 24:3, 27.
2 Ua riro te mau faaueraa tumu Bibilia ei parururaa: O te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu Bibilia, te taviri o te oaoaraa mau o te utuafare. E maitaihia te melo tataitahi o te utuafare i te mau parau mau puai a te Bibilia, i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. Ia faaohipa anaˈe oia i te reira, e oaoa te utuafare e e fanaˈo oia i te hau a te Atua.—Hiˈo Isaia 32:17, 18.
3 Te vauvauhia ra ma te ohie, te mau faaueraa tumu e tauturu ia tatou ia patu i to tatou utuafare, i roto i te buka apî ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare. I te hopea o te pene tataitahi, te vai ra te hoê tumu parau tarenihia o te haamatara ra i te mau faaueraa tumu te tia i te mau melo o te utuafare ia haamanaˈo. Te haamata nei te rahiraa o teie mau tumu parau tarenihia na roto i te uiraa ra “Nafea teie mau faaueraa tumu Bibilia e tauturu ai . . . ?” Te huti ra te reira i to tatou ara-maite-raa i nia i te manaˈo o te Atua, ma te haamau hohonu i roto ia tatou i to ˈna manaˈo no nia i te tumu parau e tuatapapahia ra.—Isa. 48:17.
4 E tia ia tatou ia ite e eaha to roto i teie buka. Ia haapii tatou i te maimi i te mau faaueraa tumu e tauturu ia tatou ia farerei anaˈe tatou i te mau haafifiraa. Te tuatapapa ra te buka i te mau tumu parau mai teie: eaha te tia ia maimi i roto i te hoê taata ta tatou e opua ra e faaipoipo (pene 2), te niu o te hoê faaipoiporaa vai tamau e te oaoa (pene 3), eaha ta te mau metua e nehenehe e rave ia riro mai ta ratou mau tamarii taurearea ei mau taata paari ite i te amo i te hopoia e tei mǎtaˈu i te Atua (pene 6), nafea ia paruru i to ˈna utuafare i te mau mana iino (pene 8), te mau faaueraa tumu e tauturu i te mau utuafare hoê metua ia manuïa (pene 9), te tauturu i te pae varua no te mau utuafare e faaruru ra i te inu-hua-raa i te ava e te haavîraa uˈana (pene 12), eaha te tia ia rave ia fatata anaˈe te mau taairaa o te faaipoiporaa i te mutu (pene 13), eaha te nehenehe e ravehia no te faatura i te mau metua ruhiruhia (pene 15) e nafea ia haamau i te hoê oraraa mure ore no a muri aˈe no to ˈna utuafare (pene 16).
5 E faaohipa maitai anaˈe i teie buka apî: Mai te peu e aitâ tatou i na reira ˈtura, no te aha tatou e ore ai e haapii i te buka Te oaoa i te utuafare e to tatou utuafare? Oia atoa, mai te peu e te faaruru ra to tatou utuafare i te mau haafifiraa apî aore ra te hoê huru tupuraa teimaha, e hiˈopoa anaˈe ïa i te mau pene o te buka e faahiti ra i te reira e e feruri anaˈe na roto i te pure e nafea ia faaohipa i te mau aˈoraa. Hau atu, e faaite anaˈe i te manaˈo horoa maitai na roto i te faaherehereraa i te taime no te poro e no te opere i te buka ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare na te mau rahiraa taata e nehenehe i te avaˈe Mati.
6 E puaihia te mau utuafare e faatupu nei i te paieti i te pae varua e e tahoêhia ratou, ma te ineine i te patoi atu i te mau aroraa a Satani. (Tim. 1, 4:7, 8; Pet. 1, 5:8, 9) Te haamauruuru rahi nei tatou i te Poiete o te utuafare o te horoa mai nei i ta ˈna haapiiraa!