Nafea ia ohipa e to tatou utuafare?
1 Te rahiraa i rotopu ia tatou, aita to tatou utuafare i roto i te parau mau. Te hinaaro rahi nei hoi tatou e ite i taua mau taata herehia e tatou nei, ia haere e o tatou na nia i te eˈa o te ora! Mea rahi roa ˈtu â to tatou tapitapiraa no to ratou oraraa a muri aˈe, mai te peu e e melo ratou no to tatou utuafare. E mau matahiti paha i teie nei to tatou tamata-noa-raa i te haaputapû ia ratou ia farii i te parau mau, tera râ, eiaha tatou e faaoti e aita e ravea.
2 I to Iesu pororaa, “aore atoa hoi to ˈna iho hui taeae mau i faaroo ia ˈna.” (Ioa. 7:5) I te hoê taime, ua manaˈo to ˈna mau fetii e ua aoaoahia oia. (Mar. 3:21) Teie râ, aita o Iesu i manaˈo e aita e ravea. I te pae hopea, ua farii to ˈna mau taeae i te parau mau. (Ohi. 1:14) Ua riro to ˈna taeae ra o Iakobo ei pou no te amuiraa kerisetiano. (Gal. 1:18, 19; 2:9) Mai te peu e te hinaaro ra tatou e ite ma te oaoa i te mau melo o to tatou utuafare ia farii i te parau mau, eiaha ïa tatou e faaea i te tutava i te haaputapû ia ratou i te parau apî maitai o te Basileia.
3 E tamahanahana anaˈe, eiaha e faateimaha: Ua tamahanahanahia te feia o ta Iesu i poro, aita ratou i faateimahahia. (Mat. 11:28, 29) Aita oia i faateimaha ia ratou i te mau haapiiraa o ta ratou e ore e taa. Mai te peu e te hinaaro ra tatou e tamahanahana i te mau melo o to tatou utuafare, na roto i te mau pape o te parau mau, e faainu ïa tatou ia ratou hoê hapaina i muri aˈe i te tahi, eiaha râ hoê patete î! Teie ta te hoê tiaau ratere i parau: “Te feia e manuïa maitai nei e te mau melo o to ratou utuafare, o te feia ïa e faaara nei i to ratou anaanatae, na roto i te horoa-riirii-raa i te faaiteraa.” Ia na reirahia, peneiaˈe e turai-atoa-hia te feia patoi ia uiui mai, e i te pae hopea, e poiha i te parau mau.—Pet. 1, 2:2; hiˈo atoa i te Korinetia 1, 3:1, 2.
4 Ua horoa e rave rahi Kerisetiano i te hoê faaiteraa aravihi i to ratou hoa faaipoipo, na roto i te vaiihoraa i te hoê papai i iritihia i te hoê api o te faaara i to ratou anaanatae. Ua haapii atoa te hoê tuahine, o tei faaohipa na i teie ravea, e ta ˈna mau tamarii ma te ravea ia nehenehe ta ˈna tane e faaroo mai ia ratou, na roto i te horoaraa i te mau haamaramaramaraa faufaa hoi no ˈna. I te tahi taime, e ui na oia ia ˈna e: “I teie mahana, ua haapii au tera e tera mea i roto i ta ˈu haapiiraa. Eaha to oe manaˈo?” I te pae hopea, ua farii ta ˈna tane i te parau mau.
5 E faatura anaˈe, eiaha e riri vave: Ua parau te hoê vahine poro e “e tiaraa atoa to te mau melo o te utuafare ia tapea i to ratou manaˈo.” E tia ïa ia tatou ia faatura ia faaite mai ratou i to ratou manaˈo, aore ra ia parau roa mai ratou e eiaha e paraparau ia ratou no nia i te parau mau. (Koh. 3:7; Pet. 1, 3:15) Na roto i te faaiteraa ˈtu ia ratou i te faaoromai, te here, te faaroo-maitai-raa ia ratou, e nehenehe tatou e faaohipa i te mau taime atoa no te poro ma te aravihi. E mea maitai atoa ia faaite i te faaoromai, mai ta te hiˈoraa o te hoê tane kerisetiano e faaite ra, e 20 matahiti te maoro to ˈna faaoromai-noa-raa i te mau hamani-ino-raa a ta ˈna vahine, aita e farii ra i ta ˈna mau tiaturiraa. I te mea e ua haamata oia i te taui, ua parau oia e: “Te haamauruuru nei au ia Iehova i to ˈna tautururaa mai ia ˈu ia faatupu i te faaoromai, no te mea te ite nei au i te faahopearaa i teie mahana: te haere atoa nei ta ˈu vahine na nia i te eˈa o te ora!”
6 Nafea ia ohipa e to outou utuafare? Peneiaˈe, na roto i to outou haerea kerisetiano maitai e ta outou mau pure no ratou, “e noaa mai ratou ia outou no Iehova.”—Pet. 1, 3:1, 2, nota MN.