Te hinaaro ra anei te hoê taata i te tauturu?
1 Te faaitehia ra o Iehova mai Tei tauturu ia tatou, te hoê Haapuraa. Oia mau, ua ite tatou e e nehenehe tatou e ani i ta ˈna tauturu e e tauturu mai iho â o ˈna ia tatou (Sal. 18:2; 46:1). E apee ïa tatou i te mau huru raveraa a Iehova tei î i te aroha ma te turu i te feia o te hinaaro ra i te tauturu.
2 Na te aha e turai ia tatou i roto i taua tuhaa ra? Te manaˈo nei te rahiraa o te mau taata e te faaite ra te tautururaa i te hoê taata i te here e te hamani maitai. Te faaite papu maitai ra te Bibilia e e tia ia tatou ia farii i teie huru feruriraa (Roma 15:1). Te faaitoito nei te aposetolo Paulo ia tatou eiaha ‘e haapao i to tatou noa maitai, i ta vetahi ê ra maitai atoa.’—Phil. 2:4.
3 E nehenehe te taatoaraa e ite i te oaoa ia na reira tatou (Ohipa 20:35). I te hiˈoraa o te aposetolo Paulo, ua riro te taurearea ra o Timoteo ei hiˈoraa faahiahia roa no nia i te ‘tapitapi-mau-raa no nia’ i to ˈna mau taeae (Phil. 2:20). Auê te oaoa ia ite i teie mahana e te faaite nei e rave rahi taurearea i te hoê â huru feruriraa i roto i te amuiraa! Tera râ, e taurearea tatou aore ra eita, e nehenehe tatou paatoa e rave i te hoê ohipa ia ite tatou i te hoê taata e hinaaro ra i te tauturu.
4 Te maere ra anei tatou ia manaˈo e e nehenehe e rave hau atu â no te turu i te tahi mau melo o te amuiraa? Mea iti anei te feia e haere nei e hiˈo i te hoê taeae aore ra hoê tuahine tei tapeahia i te fare maˈi? Te maˈihia ra anei te hoê o to tatou mau hoa aita e taata no te haere e hoohoo mai aore ra e tauturu ia ˈna no te tamâ i te fare? No Iesu, ua riro te mau tavini o Iehova mai te hoê utuafare e te tauturu nei te mau melo i te tahi e te tahi (Mareko 3:33-35). I roto i te parabole o te mau mamoe e te mau puaaniho, ua parau o ˈna e ua tuuhia te feia i te pae atau o te Arii, oia hoi tei fariihia, no te mea te tauturu ra ratou i to ratou mau taeae.—Mat. 25:40.
5 Nafea ia horoa i ta ˈna tauturu: Eaha te rave ia hinaaro mau anaˈe te hoê taata i te tauturu? No te aha e ore ai e rave i te hoê ohipa maitai no ˈna? Peneiaˈe e hinaaro te mau taeae e te mau tuahine ruhiruhia i te mau faaitoitoraa, aita râ e taata i pihai iho ia ratou no te turu mai, aore ra o te hoê taurearea kerisetiano te tia ia tauturu. E haere mai paha te hoê tane e vahine faaipoipo tei anaanatae i te parau mau aita i maoro aˈenei i te Piha no te Basileia e ta raua mau tamarii e aita te taata poro o te haapii ra e taua utuafare ra i tae mai. E mauruuru iho â taua mau hoa faaipoipo ra ia ani atu te hoê taata e e nehenehe o ˈna e tauturu ia raua no te haapao i ta raua mau tamarii.
6 A rahi noa ˈi to tatou here no te parau mau e no te faanahonahoraa a Iehova, e rahi atoa to tatou aroha no te tahi atu â mau melo o te amuiraa e te tapitapi nei tatou no ratou. Te faaitoito ra te aposetolo Paulo ia tatou ia mahora tatou i roto i taua tuhaa ra (Kor. 2, 6:11-13). Ua haapapu maitai o Iesu e mea na roto i te faaiteraa i te here i te tahi e te tahi e haapapu ai tatou e e pǐpǐ mau tatou na ˈna.—Ioane 13:35.
7 No reira, ia ite anaˈe tatou e te hinaaro nei te hoê taata i te tauturu, e turai to tatou here mau no to tatou mau taeae e no te amuiraa i roto i to ˈna taatoaraa ia tatou ia ani na mua e ia tauturu na roto i te hoê aore ra te tahi atu ravea (Gal. 6:9, 10). Ma te anaanatae i te tahi e te tahi, e haapaari tatou i to tatou mau taairaa here e e faaetaeta i to tatou tahoêraa (Kor. 1, 10:24). E, e rave tatou i ta tatou tuhaa no te tauturu i te mau melo taa ê o te amuiraa.