Te mea e titauhia ra i te hoê tavini, noa ˈtu e mea apî aore ra aravihi
1 Ua ani te taata papai salamo ra o Davida i teie mau uiraa e: “O vai, e Iehova, te tiahapa i to oe ra sekene? o vai te parahi i to mouˈa moˈa ra?” Na roto i te tahi mau pereota maitihia, ua pahono o Davida e: “O te taata haerea piˈo ore, o tei haapao i te parau-tia ra; o tei parau i te parau mau i roto i to ˈna ra aau.” (Sal. 15:1, 2). Aita teie mau titauraa i taui. E tia i te feia o te apiti atu i te amuiraa kerisetiano i to tatou nei tau no te haamori i te Atua ia faarue i te mau peu tia ore atoa i te pae morare e te inu-hua-raa. Aita e parahiraa i rotopu i te mau tavini o Iehova no te mau taata mǎrô, iino aore ra haavarevare. Noa ˈtu e tavini apî aore ra e taata aravihi tatou, e tia ia tatou ia faaau atu ma te taiva ore i te mau faaueraa e vai ra i roto i te Parau a te Atua. — Gal. 5:19-21.
2 E rave rahi e mea maoro ratou i roto i te faanahonahoraa a Iehova. Ua taui te mau taurearea e te mau ruhiruhia i to ratou huru feruriraa no te faaau atu i to ratou huru oraraa i te mau titauraa no ǒ mai i te Atua ra. I te fenua Marite Apatoa, ua rave te hoê tamaroa o tei erehia i te faatereraa a to ˈna mau metua i te mau peu iino i te paariraa mai. I te 18raa o to ˈna matahiti, ua haavîhia oia e te raau taero e, i te mea e eiâ na o ˈna no te haamâha i ta ˈna peu ino, ua tapea-aˈena-hia o ˈna i roto i te fare auri. Maoti te hoê haapiiraa bibilia, ua faaea o ˈna i te amuimui i to ˈna mau hoa tahito, ua noaa mai to ˈna mau hoa apî i rotopu i te mau Ite no Iehova e ua pûpû ihora ia ˈna i te Atua.
3 Oia atoa, e tia ia tatou ia tutava no te faaoaoa i te Atua i roto i to tatou haerea atoa, “i roto i te parau-tia e te maitai mau ra”. (Eph. 4:24.) Mai te peu e te hinaaro nei tatou e faaea noa i roto i te faanahonahoraa a te Atua, mai te hoê mouˈa ra, e tia ia tatou ia ‘haapae i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau peu, e ia faa-taata-apî o tei faahouhia i te ite ra’. — Kol. 3:9, 10.
4 Te parau a te Atua, te hoê mana puai: E faatupu te huru o Iehova, faaitehia e te Bibilia, i te hoê mana puai e maitai i nia i to tatou mau manaˈo e mau ohipa (Roma 12:2). Te vai ra i roto i ta ˈna Parau te mana no te taui i te mau huru feruriraa e no te haaputapû i te mau aau (Heb. 4:12). Te haapii nei te mau Papai faauruahia ia tatou i te hinaaro o Iehova: te titau nei o ˈna ia ora tatou ma te viivii ore i te pae morare, ia apiti rahi atu â tatou i te taviniraa e ia ore tatou e faarue i te mau putuputuraa kerisetiano.
5 I to tatou nei tau fifi mau ia ora, e nehenehe te mau haavîraa o te rahi noa ˈtura e aratai i te hoê kerisetiano ia ofati i te mau ture a te Atua. Mai te peu e eita te kerisetiano e haapao i ta ˈna haapiiraa tataitahi, te haapiiraa utuafare, te mau putuputuraa o ta ˈna amuiraa aore ra i te taviniraa, noa ˈtu e mea puai o ˈna i mutaa ihora, e atea ê o ˈna i te faaroo, ei hiˈoraa ma te farii i te hoê haerea ino. No reira o Paulo i papai ai ia Timoteo e: “E ara [noa] ia oe, e ta oe e haapii ra” e: “E haamanaˈo [i te mau taime atoa] i ta ˈu e parau atu nei.” — Tim. 1, 4:16; Tim. 1, 2:7.
6 Noa ˈtu e mea apî tatou aore ra e rave rahi matahiti taviniraa, e tia ia tatou ia tapea i te titauraa a te Atua i roto i te feruriraa, ia aifaito maitai i roto i te taviniraa e ia tapea maite i to tatou tiaturiraa mai te peu e e hinaaro tatou i te ora (Petero 1, 1:13-16). E mea faufaa mau ia hiˈopoa i te mau mahana atoa i te mau titauraa tia a te Atua.
7 E rave tatou i te tapao e poro i te roaraa o teie avaˈe hopea o te matahiti taviniraa 1993. Ia faaoti tatou i te tauturu ia vetahi ê ia haere i mua i roto i te faaroo e ia faatupu i te hoê taviniraa hotu atu â (Roma 1:12). E haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau manaˈo tano ma te haapii tamau i nia i te tuhaa tataitahi e te utuafare, e ma te haere i te mau putuputuraa (Phil. 4:8). Eita ta tatou mau tutavaraa no te faaoaoa i te Atua ma te haapao i ta ˈna mau titauraa e hunahia. — Kol. 3:23, 24.