VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • wp16 Nº 2 api 11-13
  • A haapao i te faaararaa no te ora ˈtu!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A haapao i te faaararaa no te ora ˈtu!
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A TAPAO NA I TE MAU TAUIRAA
  • TE HAAPAPURAA I TO IEHOVA HERE
  • A HORO NO TE ORA ˈTU!
  • Afea te hopea o teie ao e tae mai ai? Ta Iesu i parau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (Nº te taata atoa) 2021
  • Pahonoraa i na uiraa e maha no nia i te hopea
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Fatata roa te opuaraa a te Atua i te tupu
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
  • Te hopea o teie nei ao—Mǎtaˈuraa, maereraa, e mauruuru-ore-raa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
wp16 Nº 2 api 11-13
Te pae miti o Sumatra i Initonetia o tei tuino-roa-hia e te miti faaî

A haapao i te faaararaa no te ora ˈtu!

I TE 26 no Titema 2004, ua tupu te tahi aueueraa fenua i te faito puai 9,1 i Simeulue, te tahi motu i te pae apatoerau o Sumatra i Initonetia. Ua hiˈo e ua ite te taata atoa ua topa roa te faito o te miti. Horo taue atura te taatoaraa i nia i te mouˈa ma te tuô, “Miti faaî!” Toru ahuru minuti i muri iho, ua tairi mai te mau are puai mau e ino roa aˈera te rahiraa o te mau fare e oire iti.

O te motu Simeulue te vahi matamua o tei faaû i tera miti faaî ino mau. I nia na 78 000 taata o tera motu, e hitu anaˈe tei pohe. Mea iti ia faaauhia i te tahi atu mau numera.a Teie te tahi parau matauhia e te feia no ǒ: ‘Ia tupu te tahi aueueraa puai e ia hoˈi te miti i tai, a horo i nia i te mouˈa, e miti faaî te haere maira.’ Ua tupu aˈena te reira i Simeulue e ua haapii te feia no ǒ i te hiˈopoa i te mau tapao no te ite e miti faaî te haere mai ra. Ma te haapao i te mau tapao faaara, ua ora mai ratou.

Te parau ra te Bibilia fatata atoa te tahi ohipa i te tupu, “e ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21) Eita to tatou paraneta e haamouhia na roto i te mau raveraa iino a te taata aore ra i muri aˈe i te tahi ohipa o te tupu i roto i te reva. Te opua ra hoi te Atua ia vai te fenua e a muri noa ˈtu. (Koheleta 1:4) E ravea na te Atua te ati rahi o te fatata i te tupu. I reira “e haamouhia ai te feia e ino roa ai te fenua nei ia ratou” e e ore roa te ino e te mauiui. (Apokalupo 11:18, Te Faufaa Api; Maseli 2:22) Auê haamaitairaa e!

Eita râ te mau taata maitatai e pohe mai ia tupu te miti faaî, te aueueraa fenua aore ra no te tahi mouˈa auahi. Te na ô ra te Bibilia, “e aroha hoi te Atua.” E te fafau ra tera Atua o Iehova te iˈoa, “e parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Ioane 1, 4:8; Salamo 37:29) Eaha râ te rave no te ora ˈtu i te ati rahi e no te fanaˈo i te mau haamaitairaa i fafauhia? A haapao i te mau faaararaa!

A TAPAO NA I TE MAU TAUIRAA

Aita tatou i ite afea te hopea o te ino e te mauiui e tae mai ai. Ua na ô hoi Iesu: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite; e ore hoi te mau melahi o te raˈi, e ore atoa te Tamaiti, maori râ o te Metua anaˈe.” Ua faaitoito mai râ Iesu ia “ara.” (Mareko 13:32; Mataio 25:13) I te aha? Te faaite mai ra te Bibilia i te tupuraa o te ao hou te hopea. Mai te tapao o tei faaite i te feia no Simeulue e miti faaî te haere mai ra, ua riro te mau ohipa e tupu na te ao ei faaararaa fatata te hopea i te tae mai. A hiˈo i te tumu parau tarenihia no te ite eaha te tahi mau ohipa ta te Bibilia i tohu.

Ia hiˈohia tera e tera ohipa faaitehia i roto i te tumu parau tarenihia, ua tupu aˈena iho â te reira i nia i te tahi faito. Ua parau râ Iesu ia ite tatou i “taua mau mea,” ua fatata ïa te hopea. (Mataio 24:33) A uiui na, ‘Inafea taua mau mea i faaitehia i te tupuraa na te ao taatoa, i te hoê â taime e te hoê faito ino mau?’ E ere anei i to tatou nei tau?

TE HAAPAPURAA I TO IEHOVA HERE

Ua parau te tahi peretiteni tahito o Marite, “Ia ravehia te mau faanahoraa no te faaara oioi, . . . e ora te taata.” I muri aˈe i te miti faaî i tupu i 2004, ua ravehia te tahi mau faanahoraa i tera fenua no te arai i te ati mai tera. E ohipa atoa ta te Atua i rave no te faaara i te taata fatata te hopea. Ua tohu te Bibilia: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.

I te matahiti noa i mairi, ua poro te mau Ite no Iehova i te parau apî oaoa fatata piti miria hora i 240 fenua na roto hau atu 700 reo. Maoti te mau ravea apî o teie tau, te haapapu nei te ohipa pororaa ua piri roa mai te hopea. No to ratou here i te taata tupu, te tutava nei te mau Ite no Iehova i te faaite ua fatata roa te mahana haavaraa a te Atua. (Mataio 22:39) Te ite ra anei oe i to Iehova here? Ua tae roa ˈtu hoi teie poroi ia oe. A haamanaˈo, “aita roa [te Atua] i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) E farii anei oe i te here o te Atua e e haapao atoa anei i te mau faaararaa?

A HORO NO TE ORA ˈTU!

A haamanaˈo na i ta te mau taata o Simeulue i rave. Ua horo oioi ratou i nia i te vahi teitei aˈe i te taime a hoˈi ai te miti i tai e ua ora mai ratou. Ei auraa parau, e titau-atoa-hia ia horo oioi i te vahi teitei aˈe no te ora ˈtu i te ati rahi e fatata maira. E nafea? Ua faaurua te Atua i te peropheta Isaia no te papai i te tahi titau-manihini-raa mahanahana mau no “te mau mahana hopea,” te tau ta tatou e ora nei. Te na ôhia ra: “E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova . . . e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.”—Isaia 2:2, 3.

E ite-maitai-hia te mau mea na nia mai i te mouˈa e e vahi papu te reira. Ma te ite atoa i te mau haapiiraa a te Atua maoti te Bibilia, ua tauturuhia e mirioni taata na te ao ia taui i to ratou oraraa. (Timoteo 2, 3:16, 17) Ua haamata ïa ratou i te “haere . . . na te eˈa” o te Atua e te fanaˈo i ta ˈna farii maitai e ta ˈna parururaa.

E farii anei oe i tera titau-manihini-raa e te paruru î i te here o te Atua i teie tau fifi mau? Te faaitoito atu nei matou ia hiˈopoa maite i te mau irava Bibilia e haapapu ra te ora nei tatou i “te anotau hopea” mai ta te tumu parau tarenihia e faaite ra. E oaoa roa te mau Ite no Iehova o to oe vahi i te tauturu atu ia taa e ia haapao i te mau irava Bibilia i horoahia. E uiraa anei ta oe? E ite paha oe i te mau pahonoraa i nia i ta matou reni www.jw.org/ty.

a Ua pohe hau atu 220 000 taata i tera miti faaî i tupu i 2004. Hoê tera o te mau miti faaî puai mau tei itehia.

TE MAU TUPURAA NA TE AO O TE FAAITE RA UA FATATA TE HOPEA

Mauhaa tama‘i no te topita

TE TAMAˈI NA TE AO NEI E E INO ROA ˈTU Â TE TUPURAA

“E faaroo outou i te parau tamaˈi, e te aueue roo tamaˈi, e ara râ eiaha outou e mǎtaˈu; ia tupu hoi taua mau mea ra e tia ˈi; aita râ e fatata te hopea i reira. E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia . . . E matamehai anaˈe râ teie nei mau mea no te pohe [aore ra ati].”—Mataio 24:6-8.

Tamarii e pohe ra i te poia

TE MAˈI E TE OˈE NA TE AO NEI

“I tera vahi, i tera vahi, i te oˈe hoi, e te maˈi rahi.”—Luka 21:11.

Ua tapeahia te tahi tia faaroo

E RAHI ROA TE OHIPA INO E TE HAAVARE A TE MAU HAAPAORAA

“E tupu hoi te peropheta haavare e rave rahi, e rave rahi te haavarehia e ratou. E no te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro [aore ra here].”—Mataio 24:11, 12.

Te faatupu ra te tia faaroo i te faaipoiporaa o na vahine e piti

UA INO ROA TE HURU E TE HAEREA O TE TAATA

“E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni . . . e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei.”—Timoteo 2, 3:1-4.

Te tia ra na Ite no Iehova i pihai iho i te vairaa papai e te poro ra i te tahi taata

E POROHIA TE PARAU APÎ OAOA O TE BASILEIA O TE ATUA NA TE AO NEI

“E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.

Te patoi ra te tahi vahine

EITA TE TAATA E FARII TE PIRI MAIRA TE HOPEA

“Ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito . . . e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.”—Petero 2, 3:3, 4.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono