VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w14 15/3 api 3-6
  • E haaputapû i te aau o te fetii e ere i te Ite

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E haaputapû i te aau o te fetii e ere i te Ite
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “UA ITEA IA MÂUA TE MESIA”
  • EAHA ÏA NO TE MAU TAEAE O IESU?
  • E HINAARO VETAHI I TE TAIME
  • MEA HAUMǍRÛ TE PAPE O TE PARAU MAU
  • TE HAEREA MAITAI
  • EIAHA E FAAEA I TE TIATURI!
  • Nafea ia ohipa e to tatou utuafare?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1997
  • E nafea ia tauturu i te fetii e ere i te Ite no Iehova?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • E nafea ia poro i te fetii?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2004
  • Eita te parau mau e hopoi “i te hau, i te ˈoˈe râ”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
w14 15/3 api 3-6

E haaputapû i te aau o te fetii e ere i te Ite

UA PARAU Iesu i te hoê taata o tei hinaaro e riro ei pǐpǐ na ˈna: “A haere i te utuafare i to oe ra fetii, a faaite atu ai ia ratou i taua mea rahi a te Fatu i rave iho nei i te aroha ia oe.” I tera taime, i te mea ra e tei Gadara oia, i te pae apatoa hitia o te râ o te miti Galilea. Te itehia ra i roto i ta Iesu mau parau e ua taa ia ˈna e e hinaaro iho â te taata e faaite i to ratou fetii te mau mea anaanatae e faufaa tei itea ia ratou.—Mar. 5:19.

Hoê â huru i teie mahana noa ˈtu e e ite-maitai-aˈe-hia te reira i roto i te tahi mau taˈere. E ia riro mai te hoê taata ei tavini a te Atua mau, Iehova, e pinepine oia i te hinaaro e faaite i to ˈna faaroo apî i to ˈna fetii. Eaha râ te titauhia ia rave oia? E nafea oia e haaputapû ai i te aau o to ˈna fetii e ere i te Ite aore ra o te ore e tiaturi ra i te Atua? Te horoa maira te Bibilia i te mau aˈoraa maitai e te au noa.

“UA ITEA IA MÂUA TE MESIA”

I te senekele matamua, o Anederea te hoê o te mau taata matamua tei haapapu e o Iesu te Mesia. Ua faaite na mua oia i te reira ia vai? “E farerei atura oia [Anederea] i te matamua i tana tuaana iho ia Simona, e ua parau atura ia ˈna, Ua itea ia mâua te Mesia.” Ua aratai Anederea ia Petero ia Iesu ra e ua riro mai Petero ei pǐpǐ a Iesu.—Ioa. 1:35-42.

Fatata e ono matahiti i muri aˈe i to Petero faaearaa i Iopa, ua anihia ia ˈna ia haere e hiˈo i te utuafare o Korenelio, te hoê raatira faehau, i te pae apatoerau i Kaisarea. O vai ta Petero i ite i roto i te fare? “Te tiai maira Korenelio ia [Petero e te feia tei na muri ia ˈna], ua oti hoi i te haaputuputuhia mai to ˈna ra fetii, e te mau hoa mau ra.” Ua haaputuputu ïa Korenelio i to ˈna fetii ia nehenehe ratou e faaroo i ta Petero e parau a rave atu ai i ta ratou iho faaotiraa.—Ohi. 10:22-33.

Eaha te haapii mai i te huru o Anederea e Korenelio i nia i to raua fetii?

Aita Anederea e Korenelio i manaˈo e e faaroo iho â to raua fetii i te parau mau ia tae i te hoê mahana. Na Anederea iho i aratai ia Petero ia Iesu ra. E na Korenelio i faanaho ia faaroo to ˈna fetii i ta Petero e parau. Aita râ raua i faahepo ia ratou aore ra i turai ia ratou ma te haavarevare ia riro ei pǐpǐ a te Mesia. Eaha te haapiiraa e huti mai? Ia na reira atoa ïa tatou. E faaite anaˈe i te tahi mau manaˈo Bibilia i to tatou fetii. E imi anaˈe i te ravea ia faaroo ratou i te pue parau mau Bibilia e ia matau ratou i to tatou mau hoa Kerisetiano. E faatura atoa anaˈe râ i to ratou tiamâraa e maiti e eiaha roa ˈtu e faahepo atu ia ratou. E nafea ïa e tauturu ai i to tatou fetii? Teie te hiˈoraa o Jürgen e Petra, na hoa faaipoipo i Heremani.

Ua haapii Petra i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e ua bapetizohia oia i muri aˈe. I tera tau, e raatira faehau ta ˈna tane o Jürgen. I te omuaraa, aita Jürgen i oaoa i te faaotiraa a ta ˈna vahine. I muri aˈe râ, ua taa ia ˈna e te poro ra te mau Ite i te parau mau no ǒ mai i te Bibilia. Ua pûpû atoa o ˈna i to ˈna ora ia Iehova e e matahiapo o ˈna i teie nei i roto i ta raua amuiraa. Eaha te aˈoraa ta ˈna e horoa nei no nia i te haaputapûraa i te aau o te fetii e ere i te Ite?

Te na ô ra Jürgen: “Eiaha roa ˈtu tatou e faahepo aore ra e paraparau noa ia ratou no nia i te mau mea pae varua. E taahoa paha ïa ratou. Mea au aˈe ia horoa-noa-hia maa vahi iti. Mea au atoa ia haamatau ratou i te mau taeae hoê â to ratou faito matahiti e tei anaanatae i te hoê â mau mea. Ma te na reira, eita ratou e huru ê.”

Jürgen ei raatira faehau i Heremani; Jürgen i teie mahana ei matahiapo o te amuiraa

“Eiaha roa ˈtu tatou e faahepo aore ra e paraparau noa ia ratou no nia i te mau mea pae varua.”—Jürgen

Jürgen ei raatira faehau i Heremani; Jürgen i teie mahana ei matahiapo o te amuiraa

“Eiaha roa ˈtu tatou e faahepo aore ra e paraparau noa ia ratou no nia i te mau mea pae varua.”—Jürgen

Ua farii oioi te aposetolo Petero e te fetii o Korenelio i te poroi Bibilia. Area vetahi ê i te senekele matamua tei faaroo i te parau mau, aita ïa i rave oioi i te hoê faaotiraa.

EAHA ÏA NO TE MAU TAEAE O IESU?

Mea rahi te fetii o Iesu tei faaite i to ratou faaroo ia ˈna i te roaraa o ta ˈna taviniraa. Ei hiˈoraa, e au ra e e taeae fetii na aposetolo Iakobo e Ioane no Iesu. E to raua mama, o Salome, e metua vahine fetii ïa no ˈna. Tei roto atoa paha Salome i te ‘vahine ěê e rave rahi tei turu ia Iesu e te mau aposetolo i ta ratou mau taoˈa.’—Luka 8:1-3.

Aita râ te tahi atu mau melo o to Iesu utuafare i faatupu oioi i te faaroo ia ˈna. Ei hiˈoraa, hau atu i te hoê matahiti i muri aˈe i te bapetizoraa o Iesu, ua putuputu te hoê nahoa i roto i te hoê fare no te faaroo ia ˈna. “Ite aˈera to ˈna ihora fetii, haere aˈera i rapae au e tapea ia ˈna, i na ô hoi ratou, Ua aoaoahia [aore ra maamaahia] oia.” I muri aˈe, i to to ˈna mau taeae uiuiraa ia ˈna no nia i to ˈna mau tere, aita Iesu i pahono tia ˈtu ia ratou. No te aha? ‘Aore hoi to ˈna iho hui taeae mau i faaroo ia ˈna.’—Mar. 3:21; Ioa. 7:5.

Eaha te haapii mai i te huru o Iesu i nia i to ˈna fetii? Aita o ˈna i huru ê a parau ai vetahi e ua maamaahia o ˈna. I muri atoa i to ˈna haapoheraahia e tia-faahou-raa, ua faaitoito â Iesu i to ˈna fetii ma te faaite ia ˈna i to ˈna taeae o Iakobo. E au ra e ua tauturu te reira ia Iakobo, oia atoa râ i te tahi atu mau taeae o Iesu, ia papu e o ˈNa iho â te Mesia. Ua putuputu ratou e te mau aposetolo e te tahi atu i roto i te hoê piha i nia i Ierusalema e ua fanaˈo i te varua moˈa. I muri aˈe, ua noaa ia Iakobo e Iuda, te tahi atu taeae o Iesu, i te mau haamaitairaa faahiahia mau.—Ohi. 1:12-14; 2:1-4; Kor. 1, 15:7.

E HINAARO VETAHI I TE TAIME

Roswitha e ta ˈna tane e haapii amui ra i te hoê papai niuhia i nia i te Bibilia

“Mea rahi te mea maitai te nehenehe e rave maoti te faaoromai, te faaoromai e te faaoromai.”—Roswitha

Roswitha e ta ˈna tane e haapii amui ra i te hoê papai niuhia i nia i te Bibilia

“Mea rahi te mea maitai te nehenehe e rave maoti te faaoromai, te faaoromai e te faaoromai.”—Roswitha

Mai i te senekele matamua, e hinaaro atoa vetahi o to tatou fetii i te taime no te haere na te eˈa o te ora. Te hiˈoraa ïa o Roswitha, e vahine haere pure itoito o te ekalesia Katolika Roma a riro mai ai ta ˈna tane ei Ite no Iehova i 1978. No te mea ua tiaturi mau o ˈna e tei ia ˈna ra te parau mau, ua patoi na mua Roswitha i ta ˈna tane. A mairi ai râ te tau, ua mǎrû mai o ˈna e ua taa ia ˈna e te haapii ra te mau Ite i te parau mau. Ua bapetizohia o ˈna i 2003. No te aha tera tauiraa? Aita ta ˈna tane i huru ê i te patoiraa a Roswitha, ua tauturu râ oia ia ˈna ma te vaiiho i te taime ia taui i to ˈna manaˈo. Eaha te aˈoraa ta Roswitha e horoa nei? “Mea rahi te mea maitai te nehenehe e rave maoti te faaoromai, te faaoromai e te faaoromai.”

Ua bapetizohia Monika ei Ite no Iehova i 1974 e ta ˈna na tamaroa fatata ahuru matahiti i muri aˈe. Noa ˈtu e aita ta ˈna tane ra o Hans i patoi roa ˈtu i to ratou faaroo, ua bapetizo noa o ˈna ia ˈna i 2006. Eaha te aˈoraa ta ˈna e horoa nei i te mau utuafare? “A ati maite ia Iehova e eiaha e fati a tamatahia ˈi te faaroo.” Ua haapapu noa iho â to Hans utuafare e te here ra ratou ia ˈna. E aita ratou i faaea i te tiaturi e e farii o ˈna i te parau mau ia tae i te hoê mahana.

MEA HAUMǍRÛ TE PAPE O TE PARAU MAU

I te tahi taime, ua faataa Iesu i te poroi o te parau mau mai te pape o te horoa i te ora mure ore. (Ioa. 4:13, 14) E hinaaro tatou ia inu to tatou fetii i te pape haumǎrû e te mâ o te parau mau. Eita tatou e hinaaro ia puunena ratou no te mea ua faahepo atu tatou ia inu haavitiviti i te pape. Tei te huru ïa o ta tatou faataaraa ˈtu i to tatou faaroo. Te parau ra te Bibilia e “te imi ra te aau o te feia parau-tia ra i te parau ia parau” e “na te aau o te taata paari i faaite i te vaha i te haapao, e na te reira e faaite i te vaha i te ite.” E nafea ia faaohipa i teie aˈoraa?—Mas. 15:28; 16:23.

E hinaaro paha te hoê vahine e faataa i to ˈna faaroo i ta ˈna tane. Ia ‘imi o ˈna i te parau ia parau,’ e maiti maitai ïa o ˈna i te mau taˈo ta ˈna e faaohipa. Eita o ˈna e parau hanoa i te parau. Eiaha ta ˈna tane ia manaˈo e te faateitei maira ta ˈna vahine. E nehenehe te mau parau feruri-maitai-hia a te vahine e riro ei mea haumǎrû e e faatupu i te hau. E tauturu teie mau uiraa i te hoê vahine ia paraparau e ia haa ma te paari: Eaha te taime tano no te paraparau maitai i ta ˈu tane? Eaha te mau tumu parau ta ˈna e au i te paraparau aore ra i te taio? Mea au anei na ˈna te ihi, te poritita aore ra te tuaro? E nafea e faaara ˈi i to ˈna anaanatae i te Bibilia a faatura atoa ˈi i to ˈna mau manaˈo e huru aau? E tauturu te manaˈo-noa-raa i nia i te reira ia ˈna ia tauaparau e ia haa ma te haroaroa.

No te haaputapû i te aau o te mau melo utuafare e ere â i te Ite, eita e navai ia haapao maitai e nafea tatou e faataa ˈi i to tatou faaroo. E titau-atoa-hia râ ia faaite i te haerea maitai.

TE HAEREA MAITAI

Te faataa ra Jürgen: “A faaohipa noa i te mau aratairaa Bibilia i te mau mahana atoa. E ite iho â te fetii i te reira noa ˈtu e eita ratou e parau mai.” Te manaˈo atoa ïa o Hans, tei bapetizohia fatata e 30 matahiti i muri aˈe i ta ˈna vahine. “Mea faufaa ia faaite i te haerea maitai tei au i te Kerisetiano, e ite ïa te fetii i te faahopearaa maitai o te parau mau i roto i to tatou oraraa.” No to tatou faaroo, mea faufaa ia ite to tatou fetii i te taa-ê-raa o to tatou haerea maitai i to te tahi atu, eiaha râ i te haerea ino.

Hans o tei bapetizohia; Hans e ta ˈna vahine e haapii amui ra

“Mea faufaa ia faaite i te haerea maitai tei au i te Kerisetiano, e ite ïa te fetii i te faahopearaa maitai o te parau mau i roto i to tatou oraraa.”—Hans

Hans o tei bapetizohia; Hans e ta ˈna vahine e haapii amui ra

“Mea faufaa ia faaite i te haerea maitai tei au i te Kerisetiano, e ite ïa te fetii i te faahopearaa maitai o te parau mau i roto i to tatou oraraa.”—Hans

Teie te aˈoraa faufaa mau a Petero i te mau vahine e tiaturiraa ê to ta ratou tane: “E auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu. E to outou unauna, eiaha o te unauna rapae au anaˈe ra, i te rouru firi ra, e te tatuaraa i te auro ra, e te ahuraa i te ahu ra; o te taata moe râ o te aau ra te faaunauna, i te mea tahuti ore ra, o te aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua.”—Pet. 1, 3:1-4.

Ua faahiti Petero e e nehenehe te hoê tane e farii i te parau mau maoti te hiˈoraa maitai o ta ˈna vahine. A feruri noa ˈi i tera aratairaa Bibilia, mai to ˈna bapetizo-raa-hia i 1972, ua tamata te hoê tuahine o Christa te iˈoa, i te haaputapû i te aau o ta ˈna tane maoti to ˈna haerea. Ua haapii ta ˈna tane e te mau Ite, aitâ râ o ˈna i ite i te faufaaraa o te parau mau. Ua haere mai o ˈna i te tahi mau putuputuraa e ua matau maitai i te mau taeae e tuahine i roto i te amuiraa. Ua faatura ratou i to ˈna tiamâraa e maiti. E nafea Christa e tutava ˈi i te haaputapû i te aau o ta ˈna tane?

“Ua faaoti papu vau e haere noa na te eˈa ta Iehova e hinaaro ra ia haere au. E tutava atoa vau i te tauturu i ta ˈu tane ia farii i te parau mau ma to ˈu haerea maitai, ‘eiaha ma te parau.’ Aita anaˈe e fifi e te mau aratairaa Bibilia, e rave iho â vau i ta ˈna e hinaaro. E e faatura iho â vau i to ˈna tiamâraa e maiti a vaiiho atu ai i te reira i roto i te rima o Iehova.”

Te faaite ra te hiˈoraa o Christa i te faufaaraa ia faaau ohie. E apiti tamau o ˈna i te mau ohipa pae varua mai te mau putuputuraa e te pororaa. Te taa atoa nei râ ia ˈna e ua tano iho â ta ˈna tane i te titau i to ˈna here e taime e ia haapaohia oia. E ere to tatou fetii i te Ite? E haerea paari ïa ia haapao i to ratou huru aau a faatano atu ai. Te faataa ra te Bibilia: “E tau to te mau mea atoa nei.” Te taime atoa ïa faataahia no te utuafare, te hoa faaipoipo iho â râ, e ere i te Ite. E tauaparau maitai ïa te utuafare taatoa e eita ratou e pohehae e e manaˈo e ua faaruehia ratou.—Koh. 3:1.

EIAHA E FAAEA I TE TIATURI!

“Mea faufaa ia faaite e te here ra tatou i te tahi melo o te utuafare e te pure ra tatou no ˈna,” te manaˈo ïa o Holger. Ua bapetizohia to ˈna papa e 20 matahiti i muri aˈe i te tahi atu mau melo o te utuafare. Te na ô ra Christa e ‘eita roa ˈtu o ˈna e faaea i te tiaturi e ia tae i te hoê mahana e tavini ta ˈna tane ia Iehova e e farii i te parau mau.’ Ia faaite to tatou haerea e tera atoa ta tatou e hinaaro ra no to tatou fetii e ere i te Ite.

Teie ta tatou fa: ia maitai noa te taairaa e to tatou fetii, ia vaiiho ia ratou te taime no te farii i te parau mau e ia putapû to ratou aau i te poroi Bibilia. E i roto i te mau tuhaa atoa, e faaite noa anaˈe i “te mǎrû e te auraro maite.”—Pet. 1, 3:15.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono