Ua ite Elisaia i te pereoo auahi—E oe?
Te imi nei te arii o Arama i te peropheta a te Atua ra o Elisaia. Ua itehia mai oia i Dotana, te hoê oire i haaatihia e te mouˈa. Tono aˈera te arii i te mau puaahorofenua, pereoo tamaˈi e nuu i ǒ. I te aahiata, ua haaati te nuu i te oire.—Arii 2, 6:13, 14.
A ara ˈi te tavini a Elisaia e a haere ai i rapae, ite aˈera o ˈna i tera nuu. Parau atura oia: “Auê, e tau fatu e! eaha tatou nei?” Ua na ô aˈera Elisaia: “Eiaha e mǎtaˈu, e rahi to tatou e iti to ratou.” Pure ihora o ˈna: “E Iehova e, teie ta ˈu parau ia oe, e faaaraara oe i to ˈna mata ia ite oia.” “Faaaraara aˈera Iehova i te mata o taua taata apî ra; ite atura oia; e inaha, ua î te mouˈa i te puaahorofenua, e te pereoo auahi, i te haaatiraa ia Elisaia.” (Arii 2, 6:15-17) Eaha te haapii mai i teie tupuraa o te oraraa o Elisaia e i te tahi atu?
Aita Elisaia i riaria a ite ai e ua haaatihia te oire. Ua tiaturi hoi o ˈna ia Iehova e ua ite e te paruru ra te Atua ia ˈna. Aita e semeio i teie mahana. Te ite nei râ tatou e te paruru nei Iehova i to ˈna nunaa ei pǔpǔ. E au ra e ua haaati-atoa-hia tatou e te mau puaahorofenua e pereoo auahi. Ia “ite” tatou i te reira maoti to tatou faaroo e ia tiaturi tatou i te Atua, e ‘parahi tatou ma te ora’ e e haamaitai mai Iehova. (Sal. 4:8) E hiˈo anaˈe e nafea ia faufaahia i tei tupu i roto i te oraraa o Elisaia.
TE TAVINI RA ELISAIA IA ELIA
Te arote ra Elisaia a haafatata ˈi te peropheta Elia ia ˈna. Huri atura Elia i to ˈna ahu i nia ia ˈna. Ua ite Elisaia eaha te auraa. Ua faatupu atura o ˈna i te tamaaraa, ua hôˈi i to ˈna na metua e faarue ihora i te fare no te tavini ia Elia. (Arii 1, 19:16, 19-21) Ua haavata Elisaia ia ˈna no te tavini atu â i te Atua. Faaohipa ˈtura Iehova ia ˈna e ua mono ihora o ˈna ia Elia ei peropheta.
Ua tavini paha Elisaia ia Elia e ono matahiti. Na ˈna i ‘ninii na i te pape i nia i te rima o Elia.’ (Arii 2, 3:11) I tera tau, ua matau te taata i te amu rima noa i te maa, aore aˈe patia e tipi. Ia oti te tamaa, e ninii te hoê tavini i te pape i nia i te rima o to ˈna fatu no te horoi atu. Teie ïa te tahi ohipa haehaa roa a Elisaia. Noa ˈtu râ, e fanaˈoraa taa ê no ˈna ia tavini ia Elia.
Oia atoa, mea rahi te Kerisetiano e apiti nei i te mau tuhaa rau o te taviniraa taime taatoa. No te aha? No to ratou faaroo e hinaaro e faaohipa roa ˈtu â i to ratou itoito no te taviniraa a Iehova. I te tahi taime, e titauhia ia faarue ratou i te fare a rave atu ai i te mau ohipa, haehaa roa paha no vetahi, i te Betela, i roto i te mau paturaa e te vai ra ˈtu â. Eiaha te Kerisetiano ia manaˈo e mea faufaa ore aore ra mea haama tera taviniraa. Mea faufaa roa hoi te reira no Iehova.—Heb. 6:10.
UA HAAPAO ELISAIA I TA ˈNA HOPOIA
Hou ‘a rave ai ia Elia na roto i te hoê puahiohio i nia i te raˈi,’ ua tono te Atua ia ˈna mai Gilagala i Betela. Ua parau Elia ia Elisaia eiaha e apee ia ˈna. Parau atura râ Elisaia: “E ore au e faarue ia oe.” A haere noa ˈi, ua onoono â Elia ia Elisaia e piti â taime ia faaea i muri e aita e faufaa ia apee ia ˈna. (Arii 2, 2:1-6) Mai ia Ruta i nia ia Naomi, ua faaea noa Elisaia i pihaiiho ia Elia. (Ruta 1:8, 16, 17) No te aha? Mea faufaa roa no Elisaia ta ˈna fanaˈoraa taa ê no ǒ mai i te Atua e tavini ia Elia.
E hiˈoraa maitai Elisaia. E fanaˈoraa taa ê anei ta tatou i roto i te faanahonahoraa a te Atua? E haafaufaa tatou i te reira a haamanaˈo ai e te tavini nei tatou ia Iehova. Aita ˈtu fanaˈoraa taa ê rahi aˈe.—Sal. 65:4; 84:10.
‘A ANI MAI E NAHEA ˈTU VAU IA OE’
A haere noa ˈi na taata toopiti, ua na ô Elia ia Elisaia: “A ani mai, e nahea ˈtu vau ia oe a rave-ê-hia ˈtu ai au ra.” Mai ia Solomona a tau matahiti aˈenei, ua ani Elisaia i te tahi tauturu no te tavini maitai atu â ia Iehova ma te parau: “Ia piti mai â ta ˈu i tena na varua i roto ia oe na.” (Arii 1, 3:5, 9; Arii 2, 2:9) I Iseraela, e fanaˈo te tamaiti matahiapo e piti tuhaa o te hoê tufaa. (Deut. 21:15-17) Ua ani ïa Elisaia e na ˈna e mono ia Elia ei peropheta a te Atua. Ua hinaaro atoa o ˈna e riro mai ia Elia, oia hoi itoito noa no Iehova.—Arii 1, 19:13, 14.
Eaha te pahonoraa a Elia i te aniraa a ta ˈna tavini? “E aniraa mǎtaˈu ore ta oe i ani maira; ia ite mai oe ia ˈu ia ravehia mai au ra, e na reirahia mai oe, ia ore râ oe ia ite mai ia ˈu ra, e ore e tiahia.” (Arii 2, 2:10) E piti auraa to te pahonoraa a Elia. A tahi, na te Atua noa e faaoti e e fanaˈo anei Elisaia i ta ˈna i ani. Te piti, ia hinaaro mau Elisaia i te reira, e mea tia ia faaea noa oia ia Elia ra noa ˈtu eaha te tupu.
EAHA TA ELISAIA I ITE?
Ua horoa anei te Atua ia Elisaia e piti tuhaa o te varua o Elia? Te parau ra te Bibilia: “Te haere noa ra raua paraparau noa ˈi, e inaha, e pereoo auahi, e te puaahorofenua auahi, taa ê aˈera raua; reva ˈtura Elia na roto i te [puahiohio] i nia i te raˈi. Te ite atura hoi Elisaia.”a Tera te pahonoraa a Iehova. Ua ite Elisaia ia Elia i te revaraa. Ua noaa ia ˈna e piti tuhaa o te varua o Elia e ua mono ia ˈna ei peropheta.—Arii 2, 2:11-14.
Ua rave Elisaia i te ahu o Elia tei topa e ua oomo atura. Maoti teie ahu e itehia ˈi e o Elisaia te peropheta a te Atua i teie nei. I muri aˈe, ua ite-mau-hia e o ˈna tei maitihia i to ˈna faataa-ê-raa i te pape o Ioridana.
Papu maitai e aita i moe ia Elisaia i to Elia revaraa i roto i te puahiohio. Eita te taata e ite hanoa i te hoê pereoo tamaˈi e puaahorofenua auahi! E haapapuraa te reira ia Elisaia e ua horoa ˈtu Iehova i ta ˈna i ani. Eita tatou e ite i tera mau mea faahiahia ia pahono Iehova i ta tatou mau pure. E taa râ ia tatou e te faaohipa ra te Atua i to ˈna mana rahi no te tauturu mai ia rave i to ˈna hinaaro. E ia ite tatou e te haamaitai nei Iehova i te tuhaa o ta ˈna faanahonahoraa i nia i te fenua nei, e au ra e te ite ra tatou i to ˈna pereoo i te raˈi e tere noa ra.—Ezk. 10:9-13.
Mea rahi te mea ta Elisaia i ite o tei haapapu ia ˈna i te puai rahi o Iehova. Maoti te varua moˈa, ua faatupu te peropheta 16 semeio. Te tataipitiraa ïa o te rahiraa semeio a Elia.b Ua ite Elisaia i te puaahorofenua e te pereoo tamaˈi auahi no te piti o te taime i Dotana, i to ˈna haaatiraahia e te nuu Arama.
UA TIATURI ELISAIA IA IEHOVA
Noa ˈtu e ua haaatihia oia e te enemi i Dotana, ua vai hau noa Elisaia. No te aha? No to ˈna faaroo puai ia Iehova. E hinaaro atoa tatou i tera huru faaroo. E ani anaˈe ïa i te Atua to ˈna varua moˈa no te faaite i te faaroo e te tahi atu mau huru maitatai ta te varua e faatupu.—Luka 11:13; Gal. 5:22, 23.
No te ohipa i tupu i Dotana, ua tiaturi atu â Elisaia ia Iehova e ta ˈna mau nuu melahi. Ua tono te Atua i ta ˈna mau melahi no te haaati i te oire e te enemi. Faaora aˈera te Atua ia Elisaia e ta ˈna tavini ma te haamatapo i te enemi. (Arii 2, 6:17-23) I tera taime atâta mai i te tahi atu mau tupuraa, ua faatupu Elisaia i te faaroo e ua tiaturi papu ia Iehova.
Mai ia Elisaia, e tiaturi anaˈe i te Atua ra ia Iehova. (Mas. 3:5, 6) ‘E aroha mai ïa te Atua e e haamaitai mai oia.’ (Sal. 67:1) Aita e pereoo e e puaahorofenua auahi te haaati mau ra ia tatou. I te “ati rahi” râ i mua nei, e paruru Iehova i to ˈna nunaa. (Mat. 24:21; Apo. 7:9, 14) A tiai noa ˈi, e haamanaˈo anaˈe e ‘o te Atua to tatou haapuraa.’—Sal. 62:8.
a Aita Elia i haere i nia i te raˈi i te vahi Iehova e te mau melahi e faaea ˈi. A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tetepa 1997, api 15.