Ua rave ratou i te hinaaro o Iehova
Te hoê hiˈoraa haapae ia ˈna iho e te taiva ore
UA RIRO te hoê mahana arote matauhia e te taata faaapu apî ra o Elisaia, ei mahana faufaa roa ˈˈe o to ˈna oraraa. A rave noa ˈi oia i te ohipa i roto i te faaapu, ua haere maira o Elia, te peropheta rahi o Iseraela, ma te manaˈo-ore-hia e farerei ia Elisaia. ‘Eaha râ ta ˈna e hinaaro ia ˈu?’ o ta Elisaia paha i uiui. Aita oia i tiai maoro i te pahonoraa. Ua huri atura o Elia i to ˈna ahu toroa i nia ia Elisaia, ma te faaite e ia tae i te hoê mahana, o Elisaia te mono ia ˈna. Aita o Elisaia i haafaufaa ore i teie titau-manihini-raa. Inaha, ua faarue oioi ihora oia i ta ˈna faaapu no te riro ei tavini no Elia.—Te mau arii 1, 19:19-21.
Tau ono matahiti i muri iho, ua tae aˈera i te taime no Elia no te reva. Ua piihia te faatiaraa o to ˈna revaraa mai “te hoê o te mau aamu faahiahia roa ˈˈe” i roto i te mau Papai Hebera.
Te faaineine ra o Elia i te reva
Ua hinaaro atura o Elia e haere no te taime hopea i Betela, i Ieriko, e i Ioridana. E rave rahi kilometera te atea ia haere na raro, e na nia atoa i te mau vahi mouˈa atâta. I te mau vahi atoa raua e tapae ai, e faaitoito na o Elia ia Elisaia ia faaea. Ua onoono noa râ o Elisaia i te apee i to ˈna fatu e tae noa ˈtu i te hopea.—Te mau arii 2, 2:1, 2, 4, 6.
I to raua tapaeraa i Betela e i Ieriko, ua haafatata maira “te mau pǐpǐ o te mau peropheta” ia Elisaia.a “Te ite ra anei oe e ravehia mai to fatu e Iehova i teie nei mahana e ia taa ê atu?” o ta ratou ïa i ui atu ia ˈna. “E, ua ite au,” o ta ˈna ïa i pahono atu. “E mamu noa na outou.”—Te mau arii 2, 2:3, 5.
I muri iho, ua haere atura o Elia raua o Elisaia i te Anavai i Ioridana. I to raua tapaeraa ˈtu i Ioridana, ua faatupu ihora o Elia i te hoê semeio, a mataitai noa ˈi tau 50 pǐpǐ o te mau peropheta na te atea mai. “Ua rave ihora, Elia i to ˈna ahu ua taviri ihora, e ua tairi ihora i taua pape ra, taa ê atura, e ua haere noa ihora raua i te tahi pae na nia i te repo mǎrô.”—Te mau arii 2, 2:8.
I to raua taeraa i te tahi pae, ua na ô atura o Elia ia Elisaia e: “A ani mai, e nahea ˈtu vau ia oe a rave-ê-hia ˈtu ai au ra.” Ua ani atura o Elisaia e “piti” tuhaa o te varua o Elia—oia hoi, te tuhaa tapitihia o te horoahia hoi na te tamaiti matahiapo. Oia mau, ua faahanahana o Elisaia ia Elia mai te hoê tamaiti matahiapo e faahanahana i to ˈna metua. Hau atu, ua faatahinuhia oia no te mono ia Elia, ei peropheta a Iehova i Iseraela. No reira, e ere roa ˈtu ta ˈna i te aniraa miimii e te tano ore. Tera râ, ua ite oia e o Iehova anaˈe te nehenehe e farii i teie aniraa, ua pahono atura o Elia ma te haehaa e: “E aniraa [“fifi,” MN] ta oe i ani maira.” Ua na ô faahou oia e: “Ia ite mai oe ia ˈu ia ravehia mai au ra, e na reirahia mai oe, ia ore râ oe ia ite mai ia ˈu ra, e ore e tiahia.”—Te mau arii 2, 2:9, 10; Deuteronomi 21:17.
Papu maitai e ua faaoti hau atu â o Elisaia i te faaea i pihai iho i to ˈna fatu. E inaha, “e pereoo auahi, e te puaahorofenua auahi” maira. I mua roa i te aro o Elisaia tei maere roa hoi, ua reva ˈtura o Elia na roto i te puâhiˈohiˈo—ua afai-semeio-hia oia i te tahi atu vahi.b Ua rave maira o Elisaia i te ahu toroa o Elia e hoˈi atura i te hiti o te Anavai i Ioridana. Ua tairi atura oia i te pape, ma te parau e: “Teihea te Atua o Elia ra o Iehova?” Taa ê atura te pape, ma te haapapu maitai e te turu ra te Atua ia Elisaia ei mono ia Elia.—Te mau arii 2, 2:11-14.
Te mau haapiiraa no tatou
I to ˈna titau-manihini-raahia ia rave i te hoê taviniraa taa ê e o Elia, ua faarue oioi o Elisaia i ta ˈna faaapu no te tavini i te peropheta rahi o Iseraela. Papu maitai, ua rave na oia i te tahi mau ohipa haihai, no te mea ua matauhia oia ei taata o “tei niinii i te pape i nia i te rima o Elia ra.”c (Te mau arii 2, 3:11) Noa ˈtu râ, ua hiˈo o Elisaia i ta ˈna ohipa mai te hoê haamaitairaa taa ê, e ua vai noa oia i pihai iho ia Elia ma te taiva ore.
E rave rahi mau tavini a te Atua e faaite nei, i teie mahana, i te hoê â huru feruriraa e haapae ia ratou iho. Ua faarue vetahi i ta ratou “mau faaapu,” oia hoi ta ratou mau imiraa, no te poro i te parau apî maitai i roto i te mau tuhaa fenua atea, aore ra no te tavini ei melo no te fetii o te Betela. Ua reva vetahi i te mau fenua ěê, no te rave i te ohipa i nia i te mau paturaa a te Taiete. E rave rahi tei farii i te mea e nehenehe e piihia te mau ohipa haihai. Tera râ, te taata e tavini ra ia Iehova, aita roa ˈtu oia e rave ra i te hoê taviniraa faufaa ore. Te mauruuru nei o Iehova i te feia atoa e tavini ra ia ˈna ma te horoa noa, e e haamaitai mai oia i to ratou huru feruriraa e haapae ia ratou iho.—Mareko 10:29, 30, MN.
Ua vai noa o Elisaia i pihai iho ia Elia e tae noa ˈtu i te hopea. Aita oia i faarue noa ˈˈe i te peropheta ruhiruhia, noa ˈtu e ua anihia mai oia. Eita e ore e ua faariro te taairaa piri roa ta ˈna i atuatu e o Elia, i taua huru here taiva ore ra, ei oaoaraa. I teie nei tau, te tutava nei te mau tavini a te Atua i te haapaari i to ratou mau taairaa e te Atua, e i te vai piri noa i to ratou mau hoa faaroo. E haamaitaihia te hoê taairaa piri roa o te tahoêraa, no te mea te parau ra te Bibilia no nia ia Iehova e: “E te taata taiva ore ra, e ohipa oe ma te taiva ore.”—Samuela 2, 22:26, MN.
[Nota i raro i te api]
a Te faahiti ra paha te pereota ra “mau pǐpǐ o te mau peropheta” i te hoê fare haapiiraa no te feia i piihia no teie toroa aore ra i te hoê noa taatiraa a te mau peropheta.
b Ua papai o Elia i te hoê poroi i te Arii no Iuda ra o Iehorama tau matahiti i muri iho.—Paraleipomeno 2, 21:12-15.
c E peu matauhia e te hoê tavini ia ninii i te pape i nia i te rima o to ˈna fatu no te horoi i to ˈna rima, ia paia anaˈe iho â. Ua tuea atoa teie peu e te horoiraa i te avae, e tapao teie o te farii-maitai-raa, te faatura, e i roto i te tahi mau taairaa, te haehaa.—Genese 24:31, 32; Ioane 13:5.