A faaineine i te taeae ia amo i te hopoia
“O [tei] haapii-hua-hia ra, e riro ïa i te faito atoa i tana orometua.”—LUKA 6:40.
1. I roto i ta ˈna taviniraa, ua aha Iesu no te haamau i te hoê amuiraa?
I TE irava hopea o ta ˈna Evanelia, ua papai te aposetolo Ioane: “E rave rahi â ta Iesu peu i rave, ahiri i hope atoa i te papaihia, te manaˈo nei au, e ore e tia i to te ao atoa nei ia farii mai i taua mau buka ra, ahiri i papaihia.” (Ioa. 21:25) Noa ˈtu e mea poto ta ˈna taviniraa, mea rahi ta Iesu i rave. Ma te itoito rahi, ua imi, ua faaineine e ua faanaho oia i te tahi mau tane no te haapao i te ohipa ta ˈna i haamata ia hoˈi oia i nia i te raˈi. I te matahiti 33, ua haamau Iesu i te hoê amuiraa tei rahi oioi mai. E rave rahi tausani melo.—Ohi. 2:41, 42; 4:4; 6:7.
2, 3. (a) No te aha e hinaaro-rahi-hia ˈi te tane bapetizohia? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa?
2 Ua hau atu tatou i te hitu mirioni taata poro i roto 100 000 tiahapa amuiraa na te ao. E hinaaro-rahi-hia ïa te tane bapetizohia, te matahiapo iho â râ, no te amo i te hopoia. Ia haapopouhia te mau taeae e hinaaro uˈana ra i tera hopoia, ‘e ohipa maitai hoi.’—Tim. 1, 3:1.
3 Eita râ te hoê taeae e fanaˈo i te hopoia mai tera noa, noa ˈtu e ua haere oia i te haapiiraa e ua ite i te oraraa. E mea tia ia ora oia ia au i ta te Bibilia e titau ra no te tavini i te amuiraa. Ia faatupu oia i te mau huru maitatai. E nafea ia tauturu ia ratou ia na reira? ‘O tei haapii-hua-hia ra, e riro ïa i te faito atoa i tana orometua,’ ta Iesu ïa i parau. (Luka 6:40) E hiˈopoa mai tatou mea nafea Iesu Mesia i te faaineineraa i ta ˈna mau pǐpǐ e te haapiiraa e huti mai.
Ua parau ia ratou e hoa
4. Mea nafea Iesu i te faaiteraa e e hoa mau o ˈna no ta ˈna mau pǐpǐ?
4 Aita Iesu i faahaehaa i ta ˈna mau pǐpǐ. E hoa hoi ratou no ˈna. Ua amuimui oia ia ratou e ua tiaturi atu ma te faaite i ‘ta ˈna atoa i ite i to ˈna Metua.’ (A taio i te Ioane 15:15.) Ua oaoa roa paha ratou i to Iesu faataaraa i ‘te tapao o to ˈna taeraa mai e te hopea o teie nei ao.’ (Mat. 24:3, 4) Ua haamahorahora atoa oia i to ˈna manaˈo e aau. I te po hou oia a hoohia ˈi, ua aratai Iesu ia Petero, Iakobo e Ioane i te ô i Getesemane. I reira, ua pure oia no to ˈna horuhoru. Aita paha na aposetolo i faaroo i ta ˈna i parau a pure ai oia, ua ite râ ratou i to ˈna mauiui rahi. (Mar. 14:33-38) I haapuai atoa na Iesu ia ratou a ‘faahuru-ê-hia ˈi oia i mua ia ratou.’ (Mar. 9:2-8; Pet. 2, 1:16-18) Mea piri roa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i itoito roa ˈi ratou no te ohipa faufaa roa ta ˈna i faaue e rave.
5. E nafea te mau matahiapo e tauturu ai i to ratou mau hoa Kerisetiano?
5 Mai ia Iesu, e tauturu te mau matahiapo i to ratou mau hoa Kerisetiano ma te here e te tâuˈa ia ratou a riro atu ai ei hoa no ratou. E faaite ratou i ta ratou i ite i roto i te Bibilia. Te tahi râ mau tupuraa, eita ïa. E tiaturi ratou i to ratou mau taeae. Eita roa ˈtu te mau matahiapo e faahaehaa i te hoê tavini tauturu apî. E hiˈo râ ratou ia ˈna mai te hoê taeae e haere â i mua i te pae varua e e tavini ra i te amuiraa no to ˈna here ia Iehova.
Ua vaiiho mai i te hiˈoraa
6, 7. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho no ta ˈna mau pǐpǐ? Ua tauturu to ˈna hiˈoraa ia ratou ia aha?
6 Mea au na te mau pǐpǐ a Iesu te Parau a te Atua. I te tahi râ taime, e hoˈi mai iho â to ratou huru feruriraa tahito. (Mat. 19:9, 10; Luka 9:46-48; Ioa. 4:27) Aita râ Iesu i tamaˈi aore ra i riri ia ratou. Aita roa ˈtu oia i ani atu ia rave i te tahi ohipa teimaha aore ra ta ˈna e ore e rave. Ua haapii atu Iesu maoti to ˈna hiˈoraa.—A taio i te Ioane 13:15.
7 Eaha ïa te hiˈoraa ta ˈna i vaiiho mai? (Pet. 1, 2:21) E oraraa au noa to ˈna a vata ˈtu ai no vetahi ê. (Luka 9:58) Ua niu noa oia i ta ˈna haapiiraa i nia i te mau Papai eiaha râ i nia i to ˈna iho manaˈo. (Ioa. 5:19; 17:14, 17) Mea mǎrû oia e te ohie ia tapiri atu. Ua itehia to ˈna here i roto i ta ˈna mau haaraa atoa. (Mat. 19:13-15; Ioa. 15:12) Ua tauturu to Iesu hiˈoraa i ta ˈna mau aposetolo, mai ia Iakobo tei tavini ia Iehova ma te taiva ore e tae roa ˈtu i te pohe. (Ohi. 12:1, 2) Ua na reira atoa Ioane e 60 tiahapa matahiti.—Apo. 1:1, 2, 9.
8. E nafea e hiˈoraa maitai ai te mau matahiapo no te mau taeae apî e no vetahi ê?
8 Te mau matahiapo haehaa, î i te here e o te faaohipa i to ratou taime e itoito no vetahi ê, e hiˈoraa maitai ïa no te mau taeae apî. (Pet. 1, 5:2, 3) Te oaoa atoa ra te mau matahiapo i te mea e te pee ra te tahi atu i to ratou faaroo puai e huru oraraa, ta ratou huru haapiiraa e pororaa.—Heb. 13:7.
Ua horoa i te tahi mau faaueraa e tono atura
9. Eaha te haapapuraa e ua faaineine Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no te pororaa?
9 Ma te itoito rahi, ua poro Iesu e piti matahiti hou a tono ai i na aposetolo 12. Na mua râ, ua horoa oia i te tahi mau faaueraa. (Mat. 10:5-14) I te hoê taime, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia tapǔpǔ i te hoê nahoa rahi a opere atu ai i te maa. (Luka 9:12-17) Ua faaineine iho â Iesu ia ratou ma te horoa i te aratairaa papu e te taa maitai. Maoti te reira e te varua moˈa i faanaho ai te mau aposetolo i te ohipa pororaa rahi tei haamata i te matahiti 33.
10, 11. E nafea ia faaineine i te mau tane ia tavini i te amuiraa?
10 I teie mahana, e faaineinehia te hoê tane ia farii oia i te haapii i te Bibilia. E tauturu paha tatou ia ˈna ia taio maitai e i roto i te tahi atu mau tuhaa a faatere noa ˈi tatou i ta ˈna haapiiraa. Ia haere tamau oia i te mau putuputuraa, e haapii atu â oia ma te rave i ta ˈna tuhaa i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano, a riro atu ai ei taata poro bapetizo-ore-hia. Ia riro oia ei taeae, e haapii-atoa-hia oia ia atuatu i te Piha a te Basileia. E tauturu atoa te mau matahiapo ia ˈna ia taa eaha te rave no te riro ei tavini tauturu.
11 Ia horoahia te tahi hopoia na te hoê taeae, e faataa te hoê matahiapo i te mau titauraa ia ite oia eaha te tiaihia ra ia ˈna. Mea fifi anaˈe no ˈna, eiaha te mau matahiapo e manaˈo e eita e maraa ia ˈna. Ma te mǎrû e te here, e faataa â ratou ia ˈna ia aha e ia nafea. Te oaoa nei te mau matahiapo i te tauturu i te hoê taeae ia amo i ta ˈna hopoia. Ua ite hoi ratou e e oaoa atoa oia i te tavini i te amuiraa.—Ohi. 20:35.
E haerea paari ia faaroo i te aˈoraa
12. No te aha mea faufaa ˈi te aˈoraa a Iesu?
12 Ua faaineine Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ma te aˈo ia ratou ia tano. Ua avau oia ia Iakobo raua Ioane tei hinaaro ia mairi te auahi mai te raˈi mai i nia i te tahi mau Samaria tei ore i farii ia ˈna. (Luka 9:52-55) I te hoê taime, ua ani to raua mama ia Iesu i te parahiraa maitai no ta ˈna na tamaiti i roto i te Basileia. Ua ite râ Iesu e no raua tera manaˈo i parau roa ˈi oia ia raua: “[O] te parahi i tau rima atau e tau rima aui, eita ïa e tia ia ˈu ia horoa, maori râ no te feia i haapaohia e tau Metua no ratou.” (Mat. 20:20-23) Ua horoa noa Iesu i te aˈoraa papu niuhia i nia i te Parau a te Atua e o te tauturu i te taata ia ite e nafea i roto i te mau tupuraa rau. Ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia feruri e ia ohipa ia au i te mau Papai. (Mat. 17:24-27) Ua ite atoa oia e e taata hara ratou e eita e maraa ia ratou te tahi mau mea. No to ˈna here rahi i aˈo ai oia ia ratou.—Ioa. 13:1.
13, 14. (a) O vai te aˈohia? (b) E nafea te hoê matahiapo e aˈo ai i te hoê taeae aita e haere ra i mua i te pae varua?
13 I te tahi taime, e aˈohia ia au i te Bibilia te taeae atoa e hinaaro ra i te hopoia i roto i te amuiraa. Ia au i te Maseli 12:15, e haerea paari ia faaroo i te aˈoraa. I manaˈo noa na te hoê taeae apî e eita e tano ia ˈna ia tavini i te amuiraa. Ua faaafaro râ te hoê matahiapo i to ˈna huru feruriraa.
14 E ite paha te mau matahiapo e aita te hoê taeae e haere ra i mua i te pae varua no to ˈna haerea tano ore. E tauturu ratou ia ˈna ma te aau mǎrû. (Gal. 6:1) I te tahi taime, e aˈohia te hoê taeae no to ˈna huru. Ia faatau oia, e faaitoito te hoê matahiapo ia ˈna ia feruri i to Iesu hiˈoraa tei poro ma te itoito rahi e tei faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia na reira atoa. (Mat. 28:19, 20; Luka 8:1) Ia nounou te hoê taeae i te hopoia, e faataa te hoê matahiapo ia ˈna e ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e na reira. (Luka 22:24-27) Mea fifi atoa paha no te hoê taeae ia faaore i te hapa a vetahi ê. E faaohipa ïa te hoê matahiapo i te hiˈoraa o te tavini tei faaorehia ta ˈna tarahu aita râ i faaore i ta te tahi atu, tei iti aˈe hoi i ta ˈna. (Mat. 18:21-35) Ia titauhia, ia aˈo oioi atu te mau matahiapo.—A taio i te Maseli 27:9.
A haamataro hua
15. E nafea te utuafare o te hoê taeae e tauturu ai ia ˈna ia tavini i te amuiraa?
15 Na te mau matahiapo e faaineine i te hoê taeae ia tavini i te amuiraa. E tauturu atoa te tahi atu, to ˈna iho â râ utuafare, ia ˈna. Mai te peu e e matahiapo te taeae, e turu ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii ia ˈna. Mea faufaa roa ia vaiiho ratou ia ˈna ia haapao atoa i te amuiraa. E oaoa tera taeae ia rave to ˈna utuafare i te mau haapaeraa ia amo maitai oia i ta ˈna mau hopoia. E mauruuru atoa te amuiraa.—Mas. 15:20; 31:10, 23.
16. (a) Na vai e faaite e te hinaaro ra oia e tavini i te amuiraa? (b) Ia aha te hoê taeae e hinaaro ra i te hopoia?
16 Noa ˈtu e e tauturu vetahi ê i te hoê taeae, na ˈna e faaite i to ˈna hinaaro e tavini i te amuiraa. (A taio i te Galatia 6:5.) Eita iho â e titauhia ia riro oia ei tavini tauturu aore ra matahiapo no te tauturu ia vetahi ê e no te poro rahi atu â. Ia hinaaro râ oia i teie nau hopoia, e tutava ïa oia i te faaî i te mau titauraa Bibilia. (Tim. 1, 3:1-13; Tito 1:5-9; Pet. 1, 5:1-3) Eita râ paha oia e faatoroa-oioi-hia. Ia feruri ïa oia i te mau mea ia haamaitai oia e tia ˈi. Mai te taio-tamau-raa i te Bibilia, te rave-maitai-raa i ta ˈna iho haapiiraa, te feruri-maite-raa, te pure ma te aau atoa e te pororaa ma te itoito rahi. ‘E haamataro hua ïa oia i te paieti,’ aore ra here i te Atua, mai ta Paulo i aˈo ia Timoteo.—Tim. 1, 4:7.
17, 18. Ia aha te hoê taeae e manaˈo ra e eita e maraa ia ˈna aore ra aita e hinaaro ra e tavini i te amuiraa?
17 E manaˈo râ paha te hoê taeae e eita e maraa ia ˈna. Ia haamanaˈo ïa oia e te turu rahi nei Iehova e Iesu ia tatou. ‘E tauturu mai iho â Iehova i tera mahana i tera mahana.’ (Sal. 68:19) E tauturu to tatou Metua i te raˈi i te hoê taeae ia farii i te hopoia i roto i te amuiraa. Mai te peu e aitâ oia i tavini tauturu aore ra i matahiapo atura, ia haamanaˈo ïa oia e te hinaaro-rahi-hia ra te taeae feruriraa paari no te haapao i te mau amuiraa. Ia pure atoa oia no te ani i te varua moˈa no te faatupu i te hau e te hitahita ore. E faaea ïa oia i te manaˈo e eita e maraa ia ˈna. (Luka 11:13; Gal. 5:22, 23) E haamaitai iho â Iehova i te mau taeae e hinaaro ra e tavini i te amuiraa ma te aau atoa.
18 Aita paha te hoê taeae e hinaaro ra e tavini i te amuiraa. Ua papai Paulo: “O te Atua tei ohipa i roto ia outou i te hinaaro e te rave i te maitai ta ˈna iho e hinaaro.” (Phil. 2:13) Na te Atua e tauturu i te taata ia noaa te hinaaro e te puai no te tavini i te amuiraa e no te rave i to ˈNa hinaaro. (Sal. 121:2) Ia pure atoa te hoê Kerisetiano i te Atua ia tauturu ia ˈna ia rave i te mea tia.—Sal. 25:4, 5.
19. Eaha ta te tiaraa mai ‘e hitu tavana e e vau taata arii’ e haapapu ra?
19 Te haamaitai ra Iehova i te mau matahiapo e tutava ra i te faaineine ia vetahi ê, e te mau taeae atoa e hinaaro ra e tavini i te amuiraa. E navai iho â te taeae feruriraa paari no te haapao i te mau amuiraa, te haapapu ra hoi te Mika 5:5 e e tia mai ‘e hitu tavana e e vau taata arii.’ Mea rahi te taeae e faaineinehia nei e o te hinaaro haehaa nei e amo i te hopoia no te arue ia Iehova. E haamaitairaa mau â teie!
Eaha ta outou e pahono?
• Mea nafea Iesu i te faaineineraa i ta ˈna mau pǐpǐ?
• Mai ia Iesu, e nafea te mau matahiapo e tauturu ai i te mau taeae ia amo i te hopoia?
• E nafea te utuafare o te hoê taeae e tauturu ai ia ˈna?
• Ia aha te hoê taeae e hinaaro ra i te hopoia?
[Hohoˈa i te api 31]
E nafea ia faaineine i ta oe piahi a haere ai oia i mua?
[Hohoˈa i te api 32]
E nafea te taeae e faaite ai e te hinaaro ra oia i te hopoia?