VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w11 1/8 api 10-14
  • Ua tiai ratou i te Mesia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua tiai ratou i te Mesia
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tumu i tiai ai vetahi i te Mesia
  • Mai to ˈna fanauraa i to ˈna tamariiraa
  • E haamata te Mesia i ta ˈna taviniraa
  • Te tahi atu mau parau tohu no nia i te Mesia
  • “Ua itea ia mâua te Mesia”!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Tohuraa i te Mesia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Te Mesia te ravea faaoraraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Iesu Mesia—Te taviri e aratai i te ite no nia i te Atua
    Te ite e aratai i te ora mure ore
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
w11 1/8 api 10-14

Ua tiai ratou i te Mesia

“Te fatimauu noa ra te taata atoa ia Ioane, te feruri anaˈe ra te taata i roto i to ratou aau, e e riro paha oia i te Mesia.”—LUKA 3:15.

1. Eaha te parau oaoa roa ta te melahi i faaite i te mau tiai mamoe?

TE HAAPAO ra te mau tiai i ta ratou mau mamoe i rapae i te po i te faraa mai te melahi a Iehova ma te anaana rahi. Ua mǎtaˈu roa ratou! E parau oaoa roa râ ta te melahi: “Eiaha e mǎtaˈu inaha hoi e parau maitai ta ˈu e hopoi mai ia outou nei, o te riro ïa ei oaoaraa no te taata atoa. I nauanei hoi i fanau[hia ˈi] te Ora no outou i te oire o Davida, oia hoi te Mesia ra o te Fatu.” E ite te mau tiai i te aiû i roto i te vairaa maa a te animara i te hoê oire tapiri. I reira iho, arue atura te nuu melahi o te raˈi ia Iehova ma te parau e ‘ia haamaitaihia te Atua i nia i te raˈi teitei, ei hau to teie nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei.’—Luka 2:8-14.

2. Eaha ta te mau tiai mamoe i ite no nia i te Mesia? E nafea e papu ai o vai mau â te Mesia?

2 Ua ite iho â te mau tiai mamoe e o “Tei faatavaihia” a te Atua te “Mesia.” (Exo. 29:5-7) E nafea râ ratou e ite atu â ˈi e ua maiti Iehova i teie aiû ei Mesia, a faaite atu ai ia vetahi ê? Ma te hiˈopoa ïa i te mau parau tohu o te mau Papai Hebera e te tupuraa o te reira a ora ˈi teie tamaiti.

Te tumu i tiai ai vetahi i te Mesia

3, 4. A faataa i te auraa o te Daniela 9:24, 25.

3 I to Ioane Bapetizo haamataraa i ta ˈna pororaa tau matahiti i muri aˈe, ua manaˈo vetahi e o ˈna paha te Mesia no ta ˈna i parau e i rave. (A taio i te Luka 3:15.) Ua taa paha ia vetahi te parau tohu no nia i te Mesia no nia i na ‘hitu ahuru hebedoma.’ E nehenehe ïa ratou e ite afea te Mesia e fa mai ai. Te na ô ra te parau tohu: “Mai te tuuraa i taua parau i te rave faahou e te patu ia Ierusalema e te Mesia te Arii ra, e hitu ïa hebedoma, e na hebedoma hoi e ono ahuru e piti tiahapa.” (Dan. 9:24, 25) Te farii ra e rave rahi taata ite i te Bibilia e e hebedoma matahiti tera. Te na ô ra te nota i raro i te api o te V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, 1976: “I nia nei e hepetoma matahiti.”

4 Na 69 hebedoma o te Daniela 9:25, e 483 ïa matahiti. I teie mahana, ua taa i te mau Ite no Iehova e ua haamata te reira i te matahiti 455 hou te Mesia. Ua faatia te arii Aretehasaseta no Peresia ia Nehemia ia patu faahou ia Ierusalema. (Neh. 2:1-8) Ua hope taua nau hebedoma ra i te matahiti 29, i to Iesu bapetizoraahia e faatavairaahia i te varua moˈa ei Mesia.—Mat. 3:13-17.a

5. Eaha te tahi mau parau tohu ta tatou e hiˈo mai?

5 E hiˈo mai tatou i te tahi atu â mau parau tohu Bibilia no nia i te Mesia, mai to ˈna fanauraa, tamariiraa, e ta ˈna taviniraa, e haapapu ra e o Iesu iho â te Mesia tiai-maoro-hia. E tiaturi atu â ïa tatou i te Parau a te Atua.

Mai to ˈna fanauraa i to ˈna tamariiraa

6. A faataa i te tupuraa o te Genese 49:10.

6 No roto mai te Mesia i te opu o Iuda i Iseraela. Hou Iakoba a pohe ai, ua haamaitai oia i ta ˈna mau tamaiti e ua tohu: “E ore roa Iuda e ere i te sepeta, e to ˈna huaai i te haava [“faatereraa,” V.C.J.S.], e tae noa mai te Silo ra; e amui mai ia ˈna ra to te mau fenua ê.” (Gen. 49:10) Mea rahi te orometua ati Iuda tei ite e no te Mesia teie parau. E arii no roto mai ia Iuda ta Iakoba e parau ra, no te mea te mau ra ia ˈna te sepeta e te faatere ra oia. O Davida te arii matamua no Iuda e o Zedekia te arii hopea. Ua parau râ te Atua ia Zedekia e e horoa oia i te faatereraa ia Silo, oia hoi “Tei ia ˈna te faatereraa.” (Ezk. 21:26, 27) I muri mai ia Zedekia, o Iesu anaˈe no roto mai ia Davida tei fafauhia te faatereraa. Inaha, hou to ˈna fanauraa, ua parau te melahi Gaberiela ia Maria: “Na te Fatu ra na te Atua e horoa mai i te terono o to ˈna ra metua o Davida no ˈna: ei ia ˈna te hau i te fetii o Iakoba e a muri noa ˈtu; e e ore roa to ˈna basileia e mure.” (Luka 1:32, 33) O Iesu Mesia ïa te Silo no roto mai i te opu o Iuda e te utuafare o Davida.—Mat. 1:1-3, 6; Luka 3:23, 31-34.

7. Ihea Iesu i te fanauraahia?

7 E fanauhia te Mesia i Betelehema. Ua papai te peropheta Mika: “E iti â oe, e Bete-lehema Epherata, ia amui atoa i roto i te mau tausani atoa i Iuda ra, e tae mai râ te hoê ia ˈu nei mai roto mai ia oe ra o te riro ei tavana i Iseraela nei; mai tahito mai â hoi to ˈna haerea, mai te matamua mai â.” (Mika 5:2) I noho na Iosepha raua Maria na metua o Iesu i Nazareta. No te hoê faaueraa mana Roma i haere ai raua i Betelehema, tei parauhia Epherata. I reira Iesu i fanauhia ˈi. (Mat. 2:1, 5, 6) Ua tupu mau â te parau tohu!

8, 9. Eaha tei tohuhia no nia i te fanauraa o te Mesia e tei tupu i muri aˈe?

8 E fanauhia te Mesia e te hoê paretenia. (A taio i te Isaia 7:14.) Te tohu ra teie irava e e fanau mai “te paretenia” i te hoê tamaiti. Maoti te varua moˈa o te Atua, ua papai Mataio e ua tupu te Isaia 7:14 i to Iesu fanauraahia. Ua faaohipa oia i te taˈo Heleni par·theʹnos, e paretenia te auraa. Ua papai atoa Luka e e paretenia Maria tei hapû maoti te varua moˈa o te Atua.—Mat. 1:18-25; Luka 1:26-35.

9 I muri aˈe i to te Mesia fanauraa, e haapohehia te mau tamarii rii. Tera atoa tei tupu i tahito ra. Ua faaue te arii Pharao ia taorahia te mau aiû tamaroa Hebera i roto i te anavai. (Exo. 1:22) Ua tohu te Ieremia 31:15, 16 e e oto Rahela i ta ˈna tamarii tei haruhia e te enemi. E faaroo-roa-hia ta ˈna auê i Rama, te tuhaa fenua o Beniamina, i Ierusalema apatoerau. Te faaite maira Mataio e ua tupu te reira i to te arii Heroda faaueraa ia haapohehia te mau aiû tamaroa i Betelehema. Auê te taata i te mauiui e!—A taio i te Mataio 2:16-18.

10. A faataa i te tupuraa o te Hosea 11:1.

10 E tiihia te Mesia i Aiphiti. (Hos. 11:1) No te faaora ia Iesu, ua faaue te hoê melahi ia Iosepha raua Maria ia horo i Aiphiti. Ia au i te Mataio 2:13-15, ua faaea ratou i reira e tae roa ˈtu i te poheraa o Heroda, ia tupu hoi ta Iehova i parau ia Hosea e e tiihia ta ˈna tamaiti i Aiphiti. I to oe manaˈo, na Iesu anei i faanaho e ia tupu tei tohuhia no nia i to ˈna fanauraa e tamariiraa? Eita ïa!

E haamata te Mesia i ta ˈna taviniraa

11. Na vai i faaineine i te eˈa no te Mesia?

11 E faaineinehia te eˈa no te Mesia. Ua tohu Malaki e na Elia peropheta e rave i teie ohipa. Oia hoi e faaineine i te aau o te taata ia farii i te Mesia. (A taio i te Malaki 4:5, 6.) Ua parau Iesu e teie Elia o Ioane Bapetizo ïa. (Mat. 11:12-14) Ia au i te Mareko 1:1-4, te faatupu ra te ohipa a Ioane i tei tohuhia i roto i te Isaia 40:3. E ere râ na Iesu i faaue ia Ioane ia rave i tera ohipa e itehia ˈi o vai te Mesia. Na te Atua râ.

12. Eaha te ohipa ta te Atua i horoa na te Mesia?

12 E ohipa ta te Atua e horoa na te Mesia. I roto i te sunago i Nazareta, i reira oia i te paariraa, ua taio Iesu i te parau tohu a Isaia o te na ô ra: “Tei nia iho ia ˈu te [v]arua o te Fatu [ra o Iehova], oia i faatahinu mai ia ˈu ei poro haere i te parau maitai i te taata rii, ua tono mai oia ia ˈu ei faaora i te feia aau oto, ei poro haere i te ora no te tîtî, e ia hiˈo faahou te matapo, e ei tuu hoi i te feia i paruparu, ei poro haere i te matahiti e itehia mai ai e te Fatu ra.” No te mea o ˈna iho â te Mesia i parau ai oia: “Teie nei parau i papaihia ta outou i faaroo iho nei, ua tupu ïa i teie nei mahana.”—Luka 4:16-21.

13. Ihea to Iesu haamataraa i ta ˈna taviniraa?

13 E haamata te Mesia i ta ˈna taviniraa i Galilea. Ua tohu Isaia no nia i te fenua o Zebuluna, te fenua o Naphatali e ia Galilea. I roto i te Isaia 9:1, 2, ua papai oia e ‘e ite te feia e haere noa ra na te pouri i te maramarama rahi e e anaana te maramarama i nia i te feia e parahi ra i roto i te mǎrǔ pohe.’ Ua haamata Iesu i ta ˈna taviniraa i Galilea, i te oire o Kaperenaumi. I reira to te feia no Zebuluna e no Naphatali iteraa i te parau mau, tei anaana mai te maramarama rahi. (Mat. 4:12-16) I Galilea atoa to Iesu horoaraa i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, maitiraa i ta ˈna mau aposetolo, raveraa i ta ˈna semeio matamua e faraa ˈtu i mua e 500 tiahapa pǐpǐ i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa. (Mat. 5:1–7:27; 28:16-20; Mar. 3:13, 14; Ioa. 2:8-11; Kor. 1, 15:6) Ua tupu ïa ta Isaia parau tohu i to Iesu pororaa i te fenua o Zebuluna e i te fenua o Naphatali. Ua poro atoa Iesu i te Basileia i te tahi atu mau vahi i Iseraela.

Te tahi atu mau parau tohu no nia i te Mesia

14. A faataa i te tupuraa o te Salamo 77:2.

14 E faaohipa te Mesia i te parabole, aore ra faahohoˈaraa. I roto i te Salamo 77:2 o te V.C.J.S., ua na ô Asapha: “E parau taˈu vaha i te parau faaau.” No Iesu teie parau tohu ia au ia Mataio. Ua faatia oia e ua faaau Iesu i te Basileia i te hoê huero sinapi e te faahopue e ua na ô: “I na te parabole anaˈe ra hoi [Iesu] i te haapiiraa ˈtu ia ratou: i te faatiaraa i te parau a te peropheta ra i te na ôraa mai, E parau parabole ta ˈu e parau, e parau vau i tei ore i parauhia mai tahito mai â.” (Mat. 13:31-35) Ua faaohipa maitai Iesu i te parabole no te haapii i te taata.

15. A faataa i te tupuraa o te Isaia 53:4.

15 E faaora te Mesia i te feia maˈi. Ua tohu Isaia: “Ua rave mau râ oia i to tatou paruparu, e ua hopoi ê oia i to tatou oto.” (Isa. 53:4) Ua faaite Mataio e ua faaora Iesu i te metua vahine hoovai o Petero e te tahi atu ei faatupuraa i “te parau a te peropheta ra a Isaia, i te na ôraa e, Oia iho tei rave i to tatou paruparu, e ua hopoi ê i to tatou mau pohe [aore ra maˈi].” (Mat. 8:14-17) Ia au râ i te Bibilia, mea rahi atu â te faaoraraa maˈi ta Iesu i rave.

16. Eaha ta Ioane i papai e haapapu ra e ua tupu te Isaia 53:1?

16 Eita e rave rahi e tiaturi i te Mesia noa ˈtu ta ˈna mau ohipa maitatai. (A taio i te Isaia 53:1.) Ua tupu teie parau tohu. Ta te aposetolo Ioane ïa i papai: “Rave noâ [Iesu] i te tapao e rave rahi i mua i to ratou aro ra, aore â ratou i faaroo ia ˈna. Tupu atura te parau a te peropheta ra o Isaia, ta ˈna i parau ra e, E te Fatu [ra o Iehova], o vai tei faaroo i ta matou parau? o vai tei faaitehia i te rima o te Fatu?” (Ioa. 12:37, 38) A poro atoa ˈi te aposetolo Paulo i te evanelia, mea iti tei tiaturi e o Iesu te Mesia.—Roma 10:16, 17.

17. A faataa i te tupuraa o te Salamo 69:4.

17 E riri te taata i te Mesia aita hoi e tumu. (Sal. 69:4) I roto i te Ioane 15:24, 25, ua na ô Iesu: “Ahiri au aore i rave i rotopu ia ratou i te ohipa rave-ore-hia e te taata atoa ra, aita ïa a ratou hara; i teie nei râ, ua ite ïa ratou i tei reira, e ua riri mai â ia ˈu e tau Metua atoa hoi. Tia ˈtura ia ratou te parau i papaihia i roto i ta ratou ture ra e, I riri noa mai ratou ia ˈu aore e hara.” O te taatoaraa o te mau Papai e vai ra i tera tau te “ture.” (Ioa. 10:34; 12:34) Ia au i te mau Evanelia, o te mau aratai haapaoraa ati Iuda iho â râ tei riri ia Iesu. Ua parau atoa te Mesia: “Aita to te ao e riri mai ia outou; te riri mai nei râ ia ˈu, o te mea vau i faaite hua ˈtu e, e parau iino ta ratou.”—Ioa. 7:7.

18. Eaha ta tatou e hiˈo mai i to muri nei tumu parau?

18 Ua papu maitai i te mau pǐpǐ a Iesu o te senekele matamua e o Iesu iho â te Mesia. (Mat. 16:16) Ua faatupu hope roa Iesu i te mau parau tohu no nia i te Mesia o te mau Papai Hebera. I roto i teie tumu parau, ua ite mai tatou i to ˈna fanauraa, tamariiraa e ta ˈna taviniraa. Mea rahi atu â râ te parau tohu Bibilia e haapapu ra e o ˈna te Mesia. Ta tatou ïa e hiˈo mai i to muri nei tumu parau. Ma te feruri maite i te reira, e papu roa ˈtu â ia tatou e o Iesu iho â te Mesia ta Iehova to tatou Metua i te raˈi i maiti.

[Nota i raro i te api]

a Ei faahohonuraa i na ‘hitu ahuru hebedoma,’ a hiˈo i te tuhaa hau o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? api 197-199.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha tei tohuhia no nia i to Iesu fanauraa?

• Na vai i faaineine i te eˈa no te Mesia?

• A faataa i te tupuraa o te Isaia 53.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono