VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w08 1/2 api 3-4
  • Te hoê aniraa ravehia na te ao nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê aniraa ravehia na te ao nei
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê aniraa tei na nia ˈˈe i te mau otia o te haapaoraa
  • “E te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • “Ia tae to oe ra hau”: Te hoê pure faahitihia na e mirioni taata
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2020
  • A ora ia au i te pure tuiroo—Tuhaa 1
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te ohipa ra anei ta Iesu mau parau i nia i ta oe mau pure?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
w08 1/2 api 3-4

Te hoê aniraa ravehia na te ao nei

A FERURI na i te mau hanere mirioni, e miria atoa paha, taata o te ani paatoa ra i te hoê â mea. Te ani nei ratou i te mana teitei roa ˈˈe o te ao taatoa ia pahono i te hoê aniraa taa maitai. Tera râ, e mea iti roa o ratou tei taa maitai eaha ta ratou e ani nei. E nehenehe anei te hoê mea mai tera e tupu mau? Oia mau, te tupu ra te reira i te mau mahana atoa. Eaha ta tera feia e ani paatoa nei? Ia tae mai te Basileia o te Atua!

Ia au i te hoê manaˈo, te vai nei fatata e 37 000 haapaoraa o te parau ra e e Kerisetiano ratou, ma te tiaturi ia Iesu Mesia ei Aratai no ratou. Ua hau atu ratou i te piti miria melo i roto i tera mau haapaoraa. Te pure ra e rave rahi o ratou i tei parau-pinepine-hia To matou Metua aore ra te Pure a te Fatu. Ua ite anei outou i tera pure? Mai ia Iesu i haapii atu i ta ˈna mau pǐpǐ, e haamata te reira mai teie: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:9, 10.

Tau senekele i teie nei, ua na nia iho noa te feia haamori i te faahiti ma te faatura i tera mau parau i roto i te mau fare pure. Ua faahiti aau atoa ratou i te reira ei utuafare e ei melo taitahi, i te mau taime maitatai e i te mau taime peapea. Ua faahiti ratou i te mau taˈo ma te aau haavare ore, ma te uˈana atoa. Ua tamau aau e rave rahi atu i tera mau taˈo e ua faahiti tamau ratou i te reira ma te manaˈo rii aore ra manaˈo ore i te auraa. E ere o teie anaˈe mau melo o te Amuiraa faaroo Kerisetiano o tei tiaturi e o tei pure ia tae mai te Basileia o te Atua.

Te hoê aniraa tei na nia ˈˈe i te mau otia o te haapaoraa

O te pure hevaraa ati Iuda te hoê pure matau-maitai-hia o te haapaoraa ati Iuda. Noa ˈtu e eita te reira e faahiti roa i te pohe aore ra te mauiui, ua matauhia i te parau i te reira i te mau taime hevaraa. Te ani ra te pure: “Ia haamau oia [te Atua] i to ˈna Basileia a ora ˈi outou . . . ma te vitiviti atoa.”a Te faahiti ra te tahi atu pure tahito o te sunago i te tiaturiraa no te Basileia o te Mesia no roto mai i te fare o Davida.

Ua au te tahi atu mau haapaoraa e ere i te Kerisetiano i te manaˈo o te Basileia o te Atua. Ia au i te vea The Times of India, ua parau te hoê aratai haapaoraa Inidia o te senekele 19, o tei ite i te mau tuearaa i rotopu i te haapaoraa Hindou, Mahometa, e Kerisetiano, e: “Eita te basileia mau o te Atua e tupu e tae noa ˈtu i te taime e tuati ai te hitia o te râ e te tooa o te râ.” E ua papai aˈenei te faatere rahi o te hoê fare haapiiraa tuarua Mahometa i Strathfield, Auteralia, i te hoê vea: “Mai te mau Mahometa atoa, te tiaturi nei au [e] e hoˈi mai Iesu e e haamau oia i te Basileia mau o te Atua.”

Ma te feaa ore, ua miria te feia e tiai nei e e ani nei i te Basileia o te Atua. E hiˈo anaˈe râ i te hoê tupuraa anaanatae.

Ua ite paha outou e te haere nei matou, te mau Ite no Iehova, o te nenei i teie vea, i tera fare i tera fare i to outou vahi no te faatupu i te mau aparauraa i nia i te Bibilia e te taata. A papaihia ˈi teie tumu parau, te rave nei matou i teie ohipa e ati aˈe te ao nei, i roto e 236 fenua e na roto e 400 tiahapa reo. Te manaˈo tumu o ta matou pororaa, o te Basileia ïa o te Atua. Oia atoa, a tapao na e te upoo parau taatoa o teie vea oia ïa Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova. Te ani pinepine nei matou i te taata mai te peu e te pure nei ratou no tera Basileia. Te rahiraa o te pahonoraa, e. Teie râ, ia anihia ˈtu eaha tera Basileia, e pahono te rahiraa o te taata, “Aita vau i ite,” aore ra e ere ta ratou pahonoraa i te mea maramarama e te papu.

No te aha e rave rahi e ani ai i te tahi mea ta ratou e ore e nehenehe e faataa? No te mea anei e e manaˈo fifi e te maramarama ore te parau o te Basileia o te Atua? Eita. Ua faataa-maitai-hia te Basileia i roto i te Bibilia. Hau atu â, e nehenehe te poroi bibilia no nia i te Basileia e horoa na outou i te hoê tiaturiraa mau i teie nei tau arepurepu. I roto i to muri nei tumu parau, e ite tatou e nafea te Bibilia e faataa ˈi i tera tiaturiraa. I muri aˈe e ite tatou afea ta Iesu pure ia tae mai te Basileia e pahonohia ˈi.

[Nota i raro i te api]

a Mai te hohoˈa pure ta Iesu i horoa, te ani atoa ra te pure hevaraa ati Iuda ia raa to te Atua iˈoa. Noa ˈtu e te uiui nei vetahi hoê â anei tahitoraa to te pure ati Iuda e to te tau o te Mesia aore ra tahito atu â, eiaha ïa tatou ia maere i te mau tuearaa atoa. E ere ïa te auraa e e mea apî e e mea matau-ore-hia ta Iesu pure. Ua niu-papu-hia te aniraa taitahi i nia i te mau Papai, e fanaˈohia ra e te taatoaraa o te mau ati Iuda. Ua faaitoito Iesu i to ˈna mau hoa ati Iuda ia pure no te mau mea ta ratou i pure noa na hou Iesu i haere mai ai i te fenua.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono