VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w07 1/12 api 17-20
  • A haapii i ta outou tamarii ia parahi hau noa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A haapii i ta outou tamarii ia parahi hau noa
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A patu i te hinaaro e faaoaoa i “te Atua hau”
  • Ei metua hau outou
  • A haere maine i te riri
  • A faaitoito i te maitai o te faaoreraa i te hara
  • A tauturu noa i ta outou tamarii ia parahi hau noa
  • ‘E imi i te hau, e aruaru atu i te reira’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • ‘A imi i te hau e a tamau maite’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te hau, e nafea ïa ia ite?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • A haapii i ta orua mau tamarii ia here ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
w07 1/12 api 17-20

A haapii i ta outou tamarii ia parahi hau noa

No to ˈna oaoa iti rahi e e reva to ˈna utuafare i te tahi atu pae o te fenua, ua faaite noa Nicole e 8 matahiti i to ˈna hoa rahi o Gabrielle i te mau mea atoa no nia i te reira. I te hoê mahana, ua parau taue Gabrielle ia Nicole e e ere i te ohipa na ˈna ia reva o ˈna. Ua parau atura Nicole i to ˈna mama ma te mauiui e te riri pauroa, “Eita vau e hinaaro faahou e farerei ia Gabrielle!”

IA PEAPEA te mau tamarii, mai ia Nicole raua Gabrielle, e titau-pinepine-hia ia faaafaro atu te mau metua—eiaha noa no te tamǎrû i te mauiui o te aau, no te faaite atoa râ e nafea ia faaafaro i te fifi. E itehia iho â ‘te peu tamarii’ i nia i te mau tamarii rii, e pinepine aita ratou i ite i te ino ta ta ratou mau parau e ohipa e nehenehe e faatupu. (Korinetia 1, 13:11) E hinaaro ïa ratou i te tauturu no te faahotu i te mau huru maitatai o te faatupu i te mau taairaa hau e vetahi ê i roto i te utuafare e i rapaeau.

Te hinaaro roa nei te mau metua Kerisetiano e haapii i ta ratou mau tamarii ia ‘imi i te hau e ia aruaru i te reira.’ (Petero 1, 3:11) Te oaoa e tupu mai na roto i te riroraa ei taata faahau, e hau atu â ïa i te hoona i te mau tutavaraa atoa e titauhia no te haavî i te mau huru aau tamoemoe, te inoino, e te au ore. Mai te peu e e metua outou, e nafea outou e nehenehe ai e haapii i ta outou mau tamarii ia parahi hau noa?

A patu i te hinaaro e faaoaoa i “te Atua hau”

Te parauhia ra Iehova “te Atua hau” e na ˈna e ‘horoa i te hau.’ (Philipi 4:9; Roma 15:33, MN) No reira te mau metua paari e faaohipa maite ai i te Parau a te Atua, te Bibilia, no te faahotu i roto i ta ratou mau tamarii i te hinaaro e faaoaoa i te Atua e e pee i to ˈna mau huru maitatai. Ei hiˈoraa, a tauturu i ta outou mau tamarii ia faahohoˈa i ta te aposetolo Ioane i ite i roto i te hoê orama nehenehe roa—te hoê anuanua matie semaradino unauna e haaati ra i te terono o Iehova.a (Apokalupo 4:2, 3) A faataa e te faataipe ra teie anuanua i te hau e te peapea ore e haaati ra ia Iehova e o te feia atoa o te faaroo ia ˈna te fanaˈo i taua mau haamaitairaa ra.

Te horoa atoa ra Iehova i te aratairaa na roto i ta ˈna Tamaiti ra o Iesu, tei parauhia “te Arii no te hau.” (Isaia 9:6, 7) No reira, a taio e a tauaparau e ta outou mau tamarii i nia i te mau aamu bibilia o te faaite ra i te mau haapiiraa faufaa ta Iesu i horoa no nia i te aperaa i te mârô e te tatamaˈi. (Mataio 26:51-56; Mareko 9:33-35) A faataa no te aha Paulo, te hoê “taata faatura ore” na mua ˈˈe, i taui ai i to ˈna haerea e i papai ai e ‘e ore te tavini a te Fatu e tia ia mârô; ia mǎrû râ oia i te taata atoa nei, e te faaoromai maite i te ino.’ (Timoteo 1, 1:13, MN; Timoteo 2, 2:24) E maere maitai paha outou i te pahonoraa a ta outou tamarii.

Te haamanaˈo ra Evan i to ˈna faaoooraahia i te 7raa o to ˈna matahiti e te hoê tamaroa i roto i te hoê pereoo uta tamarii. “No to ˈu riri rahi i te tamaroa, ua hinaaro vau e tahoo!” ta ˈna ïa e parau ra. “I muri iho, ua haamanaˈo vau i te hoê haapiiraa ta ˈu i hiˈopoa i te fare no nia i te feia o te patiatia. Ua ite au i ta Iehova e hinaaro maira, ‘eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei’ e ‘e parahi hau noa i roto i te taata atoa nei.’” (Roma 12:17, 18) Ua ite atura Evan i te puai e te itoito no te tamǎrû i teie tupuraa e nehenehe e paaina, na roto i te mǎrû. Ua hinaaro oia e faaoaoa i te Atua hau.

Ei metua hau outou

Te vai ra anei te hau i ǒ outou? Mai te peu e e, e nehenehe ta outou mau tamarii e haapii rahi mai no nia i te hau ia ore atoa outou e hamǎmǎ i te vaha. E manuïa outou i te haapii i ta outou mau tamarii ia parahi hau noa, tei te faito râ ïa o ta outou peeraa i te mau eˈa hau o te Atua e o te Mesia.—Roma 2:21.

Ua tutava rahi Russ raua Cindy i te haapii i ta raua na tamaiti e piti, ma te aˈo atu ia haa ma te here ia faariri vetahi ê ia raua. Te na ô ra Cindy, “E faahopearaa rahi to to mâua Russ huru i nia i na tamaroa e ia vetahi ê ia tupu te fifi, i nia i te huru o ta mâua na tamaroa i mua i te hoê â mau tupuraa.”

Ia hape atoa outou—e o vai ïa metua e ore e hape?—e nehenehe noa outou e faaohipa i te taime maitai no te horoa i te mau haapiiraa faufaa. “I te tahi taime, e riri mâua ta ˈu vahine o Terry e e aˈo mâua i ta mâua na tamarii e toru hou mâua a ite ai i te taatoaraa o te tupuraa,” ta Stephen ïa e faˈi ra. “Ia tupu te reira, e tatarahapa mâua.” Te na ô atoa ra Terry e: “E vaiiho mâua i ta mâua mau tamarii ia ite e e ere mâua atoa i te mea tia roa e e hape atoa mâua. Te manaˈo nei mâua e aita noa te reira i faatupu i te hau i roto i to matou utuafare, ua tauturu atoa râ i te mau tamarii ia haapii e nafea ia aruaru i te hau.”

Te haapii ra anei ta outou mau tamarii e nafea ia parahi hau noa ma te hiˈopoa i ta outou huru raveraa i nia ia ratou? Teie ta Iesu aˈoraa: “Te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12) Noa ˈtu ta outou mau hapa atoa, ia papu ia outou e e faatupu te here e te aroha ta outou e faaite i ta outou mau tamarii, i te mau faahopearaa maitatai. E farii oioi aˈe ta outou mau tamarii i te aratairaa ia horoahia ˈtu ma te here.

A haere maine i te riri

Te na ô ra te Maseli 19:11 e: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai.” E nehenehe anei outou e tauturu i ta outou mau tamarii ia atuatu i taua haapao ra, aore ra ite hohonu? Te faataa ra David i te hoê ravea ta raua ta ˈna vahine o Mariann i ite e mea au ia faaohipa i nia i ta raua tamaiti e tamahine. Te na ô ra oia e: “Ia inoino raua i te hoê taata o tei parau aore ra tei rave i te hoê mea mauiui, e tauturu mâua ia raua ia aumauiui. E ui mâua i teie mau uiraa ohie: ‘Ua hepohepo anei te taata i tera mahana ra? Te pohehae ra anei o ˈna? Ua haamauiui anei te hoê taata ia ˈna?’” Te na ô atoa ra Mariann e, “E tamǎrû te reira i na tamarii, a ore atu ai raua e manaˈonaˈo i to raua inoino aore ra e mârô o vai tei tano aore ra tei hape.”

E nehenehe teie haapiiraa e horoa mai i te mau faahopearaa faahiahia roa. A hiˈo na mea nafea Nicole, tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau, i te tautururaahia e to ˈna mama o Michelle, ia hau atu â i te faahoa-faahou-raa ˈtu ia Gabrielle. “Ua taio mâua Nicole i te pene 14 o te buka Écoute le grand Enseignant,” ta Michelle ïa e parau ra.b “Ua faataa ˈtura vau i te auraa o ta Iesu i parau e mea maitai ia faaore tatou i te hara a te tahi taata ‘ia hitu ahuru i te hituraa.’ I muri aˈe i to ˈu faaroo-maitai-raa ia Nicole i te faaiteraa mai i to ˈna huru aau, ua tauturu vau ia ˈna ia feruri i te huru aau oto e te peapea o Gabrielle no te mea te reva ra to ˈna hoa rahi i te vahi atea.”—Mataio 18:21, 22.

I to ˈna taaraa i te tumu i iria ˈi Gabrielle, ua tia ia Nicole ia faahotu i te aumauiui e ua taniuniu oia ia ˈna no te tatarahapa ˈtu. “Mai reira mai,” ta Michelle ïa e parau ra, “te ite ra Nicole i te oaoa ia tâuˈa i te mau huru aau o vetahi ê e ia hamani maitai ia ratou ia maitai aˈe ratou.”—Philipi 2:3, 4.

A tauturu i ta outou mau tamarii eiaha e hepohepo no te mau hape e te mau taa-ore-raa. Peneiaˈe e oaoa outou i te iteraa i ta outou mau tamarii ia faaite i te aau maitai e te aroha ia vetahi ê.—Roma 12:10; Korinetia 1, 12:25.

A faaitoito i te maitai o te faaoreraa i te hara

“O [te] maitai te faaore i te hara,” ia au i te Maseli 19:11. Ua pee Iesu, i roto i to ˈna mauiui iti rahi, i to ˈna Metua e ua faaore i te hara. (Luka 23:34) E nehenehe ta outou mau tamarii e haapii i te maitai o te faaoreraa i te hara ia ite ratou iho i te tamahanahana o ta outou faaoreraa i te hara.

A hiˈo na ia Willy, e pae matahiti, mea au na ˈna e peni i te hohoˈa e to ˈna mama ruau. I te hoê mahana, ua faaea taue o Mama ruau i te peni, tamaˈi atura ia Willy, e haere ê atura. Ua mauiui roa Willy. Teie ta to ˈna papa o Sam i parau: “E maˈi Alzheimer to te mama ruau o Willy. Ua faataa ˈtura mâua i te reira ia Willy ma te mau taˈo e taa ia ˈna.” I muri aˈe i te haamanaˈoraa ia Willy e e rave rahi taime te faaoreraahia ta ˈna mau hapa e mea maitai ia na reira atoa oia i nia ia vetahi ê, ua maere roa Sam i ta Willy i rave. “E nehenehe anei outou e feruri i to mâua ta ˈu vahine huru aau,” ta Sam ïa e parau ra, “a hiˈo noa ˈi mâua i ta mâua tamaiti iti i te tapiriraa ˈtu i to ˈna mama ruau e 80 matahiti, te paraparauraa ia ˈna ma te toparaa reo tatarahapa, e te aratairaa ia ˈna ma te tapea i to ˈna rima i te airaa maa ra?”

E maitai mau â ia haapii te mau tamarii i te tamau i te “faaoromai” i te mau paruparu e te mau hape a vetahi ê e i te faaore i te reira. (Kolosa 3:13) I te mau taime atoa e faahuehue ai te taata ma te opua, a haapapu i ta outou tamarii e mea puai te hoê pahonoraa hau, no te mea “ua au anaˈe to te taata nei haerea ia Iehova ra, [e] faafaite oia i to ˈna mau enemi ia ˈna ra.”—Maseli 16:7.

A tauturu noa i ta outou tamarii ia parahi hau noa

Ia faaohipa te mau metua i te Parau a te Atua no te haapii i ta ratou mau tamarii “ma te hau” e ei “feia e faatupu i te parau hau ra,” e haamaitairaa mau â ratou no ta ratou mau tamarii. (Iakobo 3:18) Te horoa nei tera mau metua na ta ratou mau tamarii i ta ratou e hinaaro mau â no te faaafaro i te mârô e ia parahi hau noa. E faatupu rahi te reira i to ratou oaoa e mauruuru i te roaraa o to ratou oraraa.

E toru taurearea, mea maitai anaˈe i te pae varua, ta Dan e Kathy. “Noa ˈtu e mea fifi ia haapii ia ratou i to ratou nainairaa,” ta Dan ïa e parau ra, “te oaoa roa nei mâua e mea maitai ta mâua mau tamarii. Mea afaro ratou i teie nei e vetahi ê, e e faaore ohie noa ratou i te hapa a vetahi ê ia haafifi te tahi mea i te hau.” Te na ô ra Kathy e, “Mea faaitoito roa te reira no mâua, i te mea e o te hau atoa ta te varua o te Atua e faatupu.”—Galatia 5:22, 23, MN.

No reira, e tano maitai ia ore outou te mau metua Kerisetiano ia “rohirohi” aore ra ia “toaruaru” i te haapii i ta outou mau tamarii ia parahi ma te hau—noa ˈtu e e au ra e mea haere maine noa i mua i te omuaraa. A na reira ˈi outou, ia papu ia outou e ‘e tia te Atua o te aroha e te hau i rotopu ia outou.’—Galatia 6:9; Korinetia 2, 13:11.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te hohoˈa i te api 75 o te buka Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa hopea nei! neneihia e te mau Ite no Iehova.

b Neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 20]

E MANA MAITAI ANEI?

Te na ô ra te vauvauraa “Haavîraa uˈana o te mau faaanaanataeraa i roto i te mau ravea haapurororaa” neneihia e te hoê ravea haapurororaa e: “Te parau o te haavîraa uˈana ei ravea e afaro ai te mau fifi, te haapapuhia ra ïa e te mau faaanaanataeraa o te faaite mai i te feia iino e te mau aito o te faaohipa tamau i te haavîraa uˈana.” Fatata 10 % noa o te afata teata, hohoˈa teata, e video pehepehe tei hiˈopoahia, o te pata mai i te mau faahopearaa o te haavîraa uˈana. Te parau ra râ te vauvauraa e “te faaite-noa-hia ra te haavîraa uˈana ei mea tano, natura e te ape ore—te ravea papu roa ˈˈe no te faaafaro i te mau fifi.”

Te ite ra anei outou i te faufaaraa ia rave i te tahi mau faatanoraa i nia i ta outou e mataitai ra i roto i te afata teata i ǒ outou? Eiaha e vaiiho i te mau faaanaanataeraa i roto i te mau ravea haapurororaa ia haafifi i ta outou mau tutavaraa i te haapii i ta outou mau tamarii ia parahi hau noa.

[Hohoˈa i te api 17]

A faahotu i roto i ta outou mau tamarii i te hinaaro e faaoaoa i te “Atua hau”

[Hohoˈa i te api 18]

A rave i te taime no te faatitiaifaro i te mau parau e ohipa mauiui

[Hohoˈa i te api 19]

Ia haapii ta outou mau tamarii i te tatarahapa e i te faaore i te hapa e tia ˈi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono