E maitaihia ia taiva ore
I TE tahi mau fenua, mea au roa na te mau tamarii ia hauti i te hoê hoa ma te taora i te piripiri i nia i to ˈna piriaro mahanahana. E mau te piripiri i nia i te vavai, e noa ˈtu eaha ta te hoa hauti e rave—e hahaere anei, e horo, e hautiuti, aore ra e ouˈa—eita te piripiri e matara. Te ravea hoê noa e topa ˈi te reira, o te tatararaa hoê hoê atu ïa. No te feia apî, e mea arearea roa.
Parau mau, eita te taata atoa e au i te piripiri i nia i to ˈna ahu, teie râ ua maere te taata atoa i to ratou neheneheraa e mau. Hoê â huru maitai to te hoê taata o te taiva ore ra. E tapea te taata taiva ore i te hoê taairaa maoro e te tahi atu taata. E amo oia ma te haapao maitai i te mau hopoia e titauraa o tera taairaa ia haafifi atoa te mau tupuraa i te reira. Te haamanaˈo ra te taˈo “taiva ore” i te mau maitai morare mai te parau mau, te auraro, e te haapao maitai. Teie râ, noa ˈtu e e au paha outou ia taiva ore te taata ia outou, e faaoti papu anei outou i te taiva ore ia vetahi ê? Mai te peu e e, e mea tia ia taiva ore outou ia vai?
Te taiva ore i roto i te faaipoiporaa—mea hinaaro-rahi-hia
O te faaipoiporaa te hoê tuhaa e mea faufaa roa te taiva ore, ma te peapea, te ere pinepine ra te reira. Ua rave te hoê tane e ta ˈna vahine o te tapea i te taiva ore i ta raua euhe o te faaipoiporaa—oia hoi o te faaea amui ra e o te haa ra no te maitai o te tahi atu—i te hoê taahiraa faufaa ia itea te oaoa e te panoonoo ore. No te aha? No te mea ua poietehia te taata ma te hoê hinaaro e taiva ore ia vetahi ê e e taiva ore vetahi ê ia ratou. I te faatupuraahia te faaipoiporaa o Adamu raua Eva i te ô Edene, ua faahiti te Atua e: ‘E faarue te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine.’ E au atoa te reira no te hoê vahine; ua titauhia ia ati oia i ta ˈna tane. Ua titauhia ia taiva ore te tane e ta ˈna vahine e ia haa amui raua.—Genese 2:24; Mataio 19:3-9.
Parau mau, ua tausani matahiti i te maoro tera. Tera anei te auraa e e peu tahito te taiva ore i roto i te faaipoiporaa i teie mahana? E pahono te rahiraa e e ere. Ua itea i te feia maimi i Heremani e e 80 % tei hiˈo i te taiva ore i roto i te faaipoiporaa ei mea faufaa roa. Ua ravehia te pitiraa o te titorotororaa no te ite i te huru au roa ˈˈe i ǒ te mau tane e vahine. Ua anihia i te hoê pǔpǔ tane ia tapura i na huru maitatai e pae ta ratou i faahiahia roa ˈˈe i ǒ te mau vahine, e ua tapura te hoê pǔpǔ vahine i na huru maitatai e pae ta ratou i faahiahia roa ˈˈe i ǒ te mau tane. O te taiva ore te maitai morare i haafaufaa-roa ˈˈe-hia e te mau tane e vahine atoa.
Oia, e niu puai te taiva ore no te hoê faaipoiporaa manuïa. Mai ta tatou râ i ite i roto i to na mua ˈtu tumu parau, e pinepine aˈe te taiva ore i te haapopouhia i te faaohipahia. Ei hiˈoraa, te haapapu ra te faito teitei o te faataaraa i roto i te fenua e rave rahi i te parare-rahi-raa o te taiva. E nafea na hoa faaipoipo e nehenehe ai e patoi i teie tupuraa e e tapea i te taiva ore te tahi i te tahi?
E haamaoro te taiva ore i te faaipoiporaa
E faaitehia te taiva ore ia imi na hoa faaipoipo i te mau ravea no te haapapu i to raua haapao maitai te tahi i te tahi. Ei hiˈoraa, e pinepine e mea maitai aˈe ia parau “tâua” eiaha râ “to ˈu” aore ra “ta ˈu”—“to tâua mau hoa,” “ta tâua mau tamarii,” “to tâua fare,” “to tâua tupuraa,” e te vai ra ˈtu â. I te taime a rave ai i te mau opuaraa e faaotiraa—no nia anei i te fare, te ohipa, te aratairaa i te tamarii, te faaanaanataeraa, te mau tau faaearaa, aore ra te mau ohipa faaroo—e mea tia ia haapao te tane e te vahine i te mau huru aau e manaˈo o te tahi atu apiti.—Maseli 11:14; 15:22.
E itehia te taiva ore ia faaite te hoa faaipoipo taitahi e mea hinaarohia te tahi atu. Eita te hoê taata faaipoipo e faaea hau noa ia haapao roa ino to ˈna hoa faaipoipo i te tahi atu taata e ere i to ˈna apiti. Te aˈo ra te Bibilia i te mau tane ia ati “i te vahine o [to ratou] apîraa.” Eiaha te hoê tane e faatia i to ˈna aau ia hinaaro i te haapopouraa a te tahi atu vahine i ta ˈna iho. Papu maitai e mea tia ia ape oia i te taatiraa tia ore e te tahi atu vahine. Te faaara ra te Bibilia e: “O tei moiheuo [aore ra faaturi] râ, e maamaa rahi ïa; o tei na reira ra, ua taparahi ïa ia ˈna iho.” Mea titauhia tera atoa ture aveia teitei o te taiva ore i te hoê vahine.—Maseli 5:18; 6:32.
Mea hoona anei te tutavaraa i te taiva ore i roto i te faaipoiporaa? Oia mau. E faaetaeta e e haamaoro atu â te reira i te faaipoiporaa, e e maitaihia na hoa faaipoipo ei taata taitahi. Ei hiˈoraa, ia haapao maitai te hoê tane i te maitai o ta ˈna vahine, e faaea hau noa te vahine o te tauturu ia ˈna ia faaite i te mau huru maitatai roa ˈˈe. E parau mau atoa no te tane. E tauturu ta ˈna faaotiraa e taiva ore i ta ˈna vahine ia ˈna ia faaohipa i te mau faaueraa tumu parau-tia i roto i te mau tuhaa atoa o to ˈna oraraa.
Mai te peu e e tau fifi ta te hoê tane e ta ˈna vahine e farerei, e ite raua i te hau maoti te taiva ore. I te tahi aˈe pae, i roto i te hoê faaipoiporaa o te ere ra i te taiva ore, e pinepine te huru i mua i te mau fifi, o te faataa-ê-raa ïa aore ra te imiraa i te faataa. Eita tera taahiraa e faaafaro i te mau fifi, e faatupu pinepine râ i te tahi atu mau fifi. I te mau matahiti 1980 ra, ua faarue te hoê taata îite matau-maitai-hia i te pae o te ahu i ta ˈna vahine e to ˈna utuafare. Ua oaoa anei oia ei tane taa noa? E 20 matahiti i muri aˈe, ua faˈi oia e ua “moemoe oia e ua peapea oia e ma te taoto ore i te po a hinaaro ai e parau e taoto maitai i [ta ˈna] mau tamarii.”
Te taiva ore i rotopu i te mau metua e tamarii
Ia taiva ore te mau metua te tahi i te tahi, e nehenehe teie huru maitai e itehia i nia i ta ratou mau tamarii. I muri aˈe i roto i te oraraa, mea ohie aˈe no te mau tamarii i paari i roto i te hoê utuafare taiva ore e te here ia haa ma te amo i ta ratou hopoia i nia i to ratou hoa faaipoipo e oia atoa i nia i to ratou mau metua a faaruru ai ratou i te mau paruparu o te ruhiruhiaraa.—Timoteo 1, 5:4, 8.
Parau mau, e ere noa te mau metua o te paruparu na mua. I te tahi mau taime, e hinaaro te hoê tamarii ia aupuruhia oia ma te haapao maitai. Tera te tupuraa o Herbert e Gertrud—e Ite no Iehova raua toopiti—e 40 tiahapa matahiti i te maoro. Ua roohia ta raua tamaiti ra o Dietmar i te dystrophie o te uaua i to ˈna oraraa taatoa. I na matahiti hopea e hitu hou to ˈna poheraa i Novema 2002, ua hinaaro Dietmar ia aupuruhia e ia haapao-maitai-noa-hia oia i te ao e te po. Ua haapao to ˈna mau metua ma te here i to ˈna mau hinaaro. Ua tamau atoa raua i te matini rapaauraa i te fare e ua fanaˈo raua i te faaineineraa i te pae rapaauraa. E hiˈoraa maitai roa o te hoê utuafare taiva ore!
Mea faufaa roa te taiva ore no te auhoaraa
“E nehenehe te hoê taata e oaoa aita anaˈe e hoa faaipoipo, e mea fifi râ ia oaoa aita anaˈe e hoa,” ta Birgit ïa e tapao ra. Peneiaˈe tera atoa to outou manaˈo. Mea faaipoipo anei outou aore ra mea taa noa, e tamahanahana te taiva ore o te hoê hoa maitai i to outou aau e e haamaitai i to outou oraraa. Parau mau, mai te peu e ua faaipoipohia outou, o to outou hoa faaipoipo ïa to outou hoa piri roa ˈˈe e tia ˈi.
E ere noa te hoê hoa i te hoê taata matau. Mea rahi paha ta tatou taata matau—te mau taata tapiri, hoa rave ohipa, e te tahi atu mau taata ta tatou e farerei ra i te tahi mau taime. E titau te auhoaraa mau i te horoaraa i te taime, te puai, e te faaauraa o te aau. E fanaˈoraa ia faahoa i te hoê taata. E hopoi mai te auhoaraa i te mau maitai, e titau atoa râ te reira i te mau hopoia.
Mea faufaa te aparauraa maitai e to tatou mau hoa. Na te hinaaro e faaitoito i tera aparauraa. “Mai te peu e e fifi to te hoê o mâua, e niuniu to ˈu hoa vahine e o vau hoê aore ra e piti taime i te hebedoma. Mea mahanahana ia ite tei reira oia e te hinaaro ra oia e faaroo mai,” ta Birgit ïa e faataa ra. E ere te atearaa i te hoê haafifiraa no te auhoaraa. Te ora ra Gerda e Helga tau tausani kilometera i te atea, e hoa maitatai râ raua e 35 tiahapa matahiti i te maoro. “Te papai tamau ra mâua,” ta Gerda ïa e faataa ra, “ma te faatia i te mau tupuraa e ma te faataa i to mâua mau manaˈo hohonu roa ˈˈe, te mea oaoa aore ra te mea peapea. E oaoa roa ino vau i te rata a Helga. Hoê â noa to mâua manaˈo.”
Mea faufaa roa te taiva ore no te auhoaraa. E nehenehe te hoê ohipa taiva e tuino atoa i te mau taairaa maoro. Mea matauhia no te mau hoa ia faaite i te mau parau moe atoa te tahi i te tahi. E paraparau te mau hoa ma te aau atoa ma te ore e mǎtaˈu i te faahaehaahia aore ra ia puharahia ta ratou mau parau moe. Te na ô ra te Bibilia e: “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.”—Maseli 17:17.
I te mea e e ohipa to tatou mau hoa i nia i to tatou manaˈo, huru aau, e ohipa, mea faufaa ia faahoa ˈtu tatou i te mau taata te tuati ra to ratou huru oraraa e to tatou iho. Ei hiˈoraa, a haapao maitai i te atuatu i te auhoaraa e te mau taata hoê â tiaturiraa, hoê â manaˈo morare, hoê â ture aveia no nia i te maitai e te ino e ta outou. E tauturu tera mau hoa ia outou ia raea ta outou mau fa. Hau atu â, no te aha outou e hinaaro ai e haafatata ˈtu i te hoê taata eita outou e farii i ta ˈna mau ture aveia e morare? Te faaite ra te Bibilia i te faufaaraa ia maiti i te mau hoa maitatai ma te parau e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.”—Maseli 13:20.
E nehenehe te taiva ore e haapiihia
Ia haapii te hoê tamarii i te taora i te piripiri i nia i te ahu o te tahi atu taata, e hinaaro paha oia e hauti noa. E nehenehe atoa e parau i te reira no te hoê taata o te taiva ore. No te aha? No te mea e rahi noa ˈtu â tatou i te faaite i te taiva ore, e rahi noa ˈtu â i te ohie ia na reira. Mai te peu e e haapii oioi te hoê taata i roto i te oraraa i te taiva ore i roto i te utuafare, mea ohie atu â no ˈna ia faatupu i te auhoaraa niuhia i nia i te taiva ore. I te pae hopea, e nehenehe tera auhoaraa puai e te maoro e faaohie i te taiva ore i roto i te faaipoiporaa. E tauturu atoa te reira ia ˈna ia taiva ore i roto i te auhoaraa faufaa roa ˈˈe.
Ua parau Iesu e te faaueraa rahi roa ˈˈe, o te hereraa ïa i te Atua ra o Iehova ma to tatou aau, nephe, manaˈo, e puai atoa. (Mareko 12:30, MN) Te auraa ïa e te euhe ra tatou ia taiva ore roa i te Atua. E hopoi mai te taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova i te mau haamaitairaa rahi. Eita roa ˈtu oia e faainoino ia tatou no te mea te na ô ra oia iho e: “E taiva ore au.” (Ieremia 3:12, MN) Oia mau, e hopoi mai te taiva ore, aore ra te haapao maitai, i te Atua i te mau haamaitairaa mure ore.—Ioane 1, 2:17.
[Parau iti faaôhia i te api 6]
E tamahanahana te taiva ore o te hoê hoa maitai i to outou aau
[Hohoˈa i te api 5]
E haapao te mau melo utuafare taiva ore i to te tahi e te tahi mau hinaaro