Ia ore tatou ia ora faahou no tatou noa iho
‘I pohe hoi te Mesia no te taata atoa, ia ore te feia e ora ra [ia ora faahou no ratou noa iho].’—KORINETIA 2, 5:15; MN.
1, 2. Eaha te faaueraa bibilia tei turai i te mau pǐpǐ a Iesu no te senekele matamua ia faaore i te miimii?
E PO hopea a Iesu i te fenua nei teie. I roto tau hora noa, e horoa oia i to ˈna ora no te feia atoa e faahotu i te faaroo ia ˈna. I taua po ra, ua parau Iesu e rave rahi mea faufaa i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai. I roto i te reira, te vai ra te hoê faaueraa no nia i te tahi huru maitai o te riro ei tapao faataa-ê-raa i ta ˈna mau pǐpǐ. “E tuu atu vau i te [hoê faaueraa] apî na outou,” ta ˈna ïa i parau, “e aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:34, 35; MN.
2 Te titauhia ra ia faaite te mau Kerisetiano mau i te aroha haapae te tahi i te tahi e ia tuu i to to ratou mau hoa faaroo hinaaro na mua ˈˈe i to ratou iho. Eiaha ratou e haamarirau atoa i te ‘horoa i to ratou iho ora no to ratou ra mau taua.’ (Ioane 15:13) Ua aha te mau Kerisetiano matamua i te faaueraa apî? I roto i ta ˈna buka tuiroo Apologétique, ua faahiti te taata papai no te senekele piti ra o Tertullien no nia i te tahi atu mau Kerisetiano e: ‘A hiˈo na i to ratou aroha te tahi i te tahi; to ratou ineineraa i te pohe no te tahi e te tahi.’
3, 4. (a) No te aha e mea tia ˈi ia patoi tatou i te miimii? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?
3 E mea tia atoa ia ‘[tamau] tatou i te amo i te mau hopoia teimaha te tahi e te tahi, e i te faatupu i te ture a te Mesia.’ (Galatia 6:2; MN) O te miimii râ hoê o te mau fifi rahi roa ˈˈe no te auraroraa i te ture a te Mesia e ‘te hinaaroraa i to tatou Atua ra o Iehova ma to tatou aau, [nephe], e manaˈo atoa e te aroharaa i to tatou taata-tupu mai ia tatou iho.’ (Mataio 22:37-39; MN) Ei taata tia ore, e manaˈo noa iho â tatou ia tatou iho. Apitihia mai te reira e te ahoaho o te oraraa o te mau mahana atoa, te huru tupuraa faatitiauˈa i te fare haapiiraa aore ra i te vahi raveraa ohipa, e te tutavaraa ia noaa mai te mau mea e hinaarohia, e te uˈana noa ˈtura teie hinaaro natura. Eita teie hinaaro miimii e iti. Ua faaara te aposetolo Paulo e: ‘I taua anotau hopea nei, e riro te taata nei ei miimii.’—Timoteo 2, 3:1, 2.
4 I te pae hopea o ta ˈna taviniraa i te fenua nei, ua horoa Iesu na ta ˈna mau pǐpǐ e toru taahiraa o te nehenehe e tauturu ia ratou ia faaore i te miimii. Eaha te reira, e e nafea tatou e nehenehe ai e faufaahia i ta ˈna mau faaueraa?
Te hoê ravea arai papu!
5. A poro ai oia i Galilea apatoerau, eaha ta Iesu i faaite i ta ˈna mau pǐpǐ, e no te aha te reira i haapeapea roa ˈi ia ratou?
5 Ua poro Iesu piri atu ia Kaisarea Philipi i Galilea apatoerau. E au ra e mea tano aˈe teie vahi hau e te nehenehe no te faaanaanataeraa i te haapaeraa. I reira râ, ua haamata Iesu i te faaite i ta ˈna mau pǐpǐ e “e haere oia i Ierusalema e e rahi to ˈna hamani-ino-hia i reira e te feia paari, e te mau tahuˈa rarahi ra, e te mau papai parau, e e taparahi-pohe-roa-hia hoi, e e faatia-faahou-hia oia ia tae i te rui toru ra.” (Mataio 16:21) Ua haapeapea roa teie faaiteraa i te mau pǐpǐ a Iesu, ua tiai maoro hoi ratou i to ratou Aratai no te haamau i to ˈna Basileia i te fenua nei!—Luka 19:11; Ohipa 1:6.
6. No te aha Iesu i aˈo etaeta ˈi ia Petero?
6 “Ua aratai iti ê” oioi Petero “ia [Iesu], ua aˈo atura, na ô atura, Eiaha roa ïa [aore ra a hamani maitai ia oe iho], e te Fatu, eiaha roa oe ia na reirahia mai.” Ua aha Iesu? “Ua fariu maira oia, na ô maira ia Petero, E haere ê atu oe, e tena na enemi [aore ra Satani], e turoriraa oe na ˈu, aore hoi oe i au i ta te Atua ra, o ta te taata râ ta oe i au.” Mea taa ê roa na huru feruriraa e piti! Ua farii Iesu ma te aau tae i te haerea haapae ta te Atua i faataa no ˈna—o te haapohe ia ˈna i nia i te hoê pou haamauiuiraa i roto tau avaˈe noa. Ua faaitoito Petero i te hoê haerea haapeapea ore. “Eiaha roa ïa,” ta ˈna ïa i parau. Aita e feaaraa, e mau manaˈo maitai to Petero. Ua aˈo râ Iesu ia ˈna no te mea ua vaiiho Petero ia ˈna iho i tera ra taime ia faahemahia e Satani. ‘Aita Petero i au i ta te Atua ra, o ta te taata râ ta ˈna i au.’—Mataio 16:22, 23.
7. Ia au i te Mataio 16:24, eaha te haerea ta Iesu i faataa ia rave ta ˈna mau pǐpǐ?
7 E nehenehe e faaroohia te mau manaˈo mai ta Petero mau parau ia Iesu i teie tau. E pinepine te ao i te turai i te hoê taata e ‘a hamani maitai ia oe iho’ aore ra ‘a rave i te haerea ohie roa ˈˈe.’ I te tahi aˈe pae, ua faaitoito Iesu i te hoê huru feruriraa ê roa. Ua na ô oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i ta ˈna [pou haamauiuiraa], a pee [tamau] mai ai ia ˈu.” (Mataio 16:24; MN) “E ere teie mau parau i te hoê titau-manihini-raa e riro ei pǐpǐ na ˈna,” ta te hoê ïa buka (The New Interpreter’s Bible) e faahiti ra, “o te feruriruriraa râ i te auraa e riro ei pǐpǐ no te feia i pahono aˈena mai i te piiraa a te Mesia.” E mea tia ia ravehia teie na taahiraa e toru ta Iesu i faataa, tei papaihia i roto i taua irava ra, e te feia tiaturi. E hiˈopoa hoê hoê anaˈe i na taahiraa taitahi.
8. A faataa i te auraa e faarue ia outou iho.
8 A tahi, e mea tia ia faarue tatou ia tatou iho. Te faaite ra te taˈo Heleni no “e faarue ia ˈna iho” i te ineineraa i te parau aita i to ˈna iho mau hinaaro miimii aore ra i to ˈna iho maitai. Te faarueraa ia tatou iho, e ere noa ïa i to tatou haapaeraa vetahi mau mea navenave i te tahi taime; e ere atoa i te auraa e e taata haapae hua tatou aore ra e taata haerea faaino tatou ia tatou iho. ‘E ere faahou tatou i to tatou iho’ i te mea e ua horoa tatou ma te aau tae i to tatou oraraa taatoa e te mau mea atoa i roto na Iehova. (Korinetia 1, 6:19, 20) E haamau tatou i to tatou oraraa i nia i te Atua, eiaha râ i nia ia tatou iho. E titau te faarueraa ia tatou iho i te hoê faaotiraa papu e rave i te hinaaro o te Atua, noa ˈtu e e patoi te reira i to tatou iho mau hinaaro tia ore. E faaite tatou e te haamori ra tatou i te Atua anaˈe ia pûpû tatou ia tatou na ˈna e ia bapetizohia tatou. E tutava ïa tatou i te faatupu i ta tatou pûpûraa no te toea o to tatou oraraa.
9. (a) Ia Iesu i parahi i te fenua nei, eaha ta te pou haamauiuiraa i faahohoˈa na? (b) E nafea tatou e rave ai i ta tatou pou haamauiuiraa?
9 Teie te taahiraa piti, e mea tia ia rave tatou i ta tatou pou haamauiuiraa. I te senekele matamua, i faahohoˈa na te hoê pou haamauiuiraa i te mauiui, te haama, e te pohe. O te feia ohipa ino anaˈe iho â tei haapohehia i nia i te hoê pou haamauiuiraa aore ra tei rihia to ratou tino pohe i nia i te hoê pou. Na roto i teie parau, ua faaite Iesu e e mea tia ia ineine te hoê Kerisetiano i te farii i te hamani-ino-raa, te vahavaha, e te pohe atoa i te mea e e ere oia no teie nei ao. (Ioane 15:18-20) Te faataa ê ra ta tatou mau ture aveia Kerisetiano ia tatou, no reira te ao ‘e faaino ai ia tatou.’ (Petero 1, 4:4) E nehenehe te reira e tupu i te fare haapiiraa, i ta tatou vahi raveraa ohipa, aore ra i roto atoa i te utuafare. (Luka 9:23) Noa ˈtu râ, ua ineine tatou i te faaoromai i te vahavaha a te ao no te mea aita tatou e ora faahou ra no tatou noa iho. Ua parau Iesu e: “E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu. A oaoa, e ia ouˈauˈa noa i te oaoa; e utua rahi hoi ta outou i te ao ra.” (Mataio 5:11, 12) Oia mau, o te fanaˈoraa i ta te Atua farii maitai te mea faufaa roa ˈˈe.
10. Eaha te auraa i te pee-tamau-raa ia Iesu?
10 A toru, ua parau Iesu Mesia e e mea tia ia pee tamau tatou ia ˈna. Ia au i te hoê titionare a W. Vine (An Expository Dictionary of New Testament Words), te auraa e pee, e riro ïa ei apiti—“hoê o te haere na te hoê â eˈa.” Te na ô ra te Ioane 1, 2:6 e: “O tei parau e, te ati ra oia [i te Atua], e faaau oia i to ˈna iho haerea e mai to ˈna [te Mesia] atoa ra haerea e tia ˈi.” Mea nafea to Iesu haereraa? Aita to Iesu here i to ˈna Metua i te raˈi e i ta ˈna mau pǐpǐ i faatia aˈe i te miimii. “Aore atoa . . . te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho,” ta Paulo ïa i papai. (Roma 15:3) Noa ˈtu atoa to ˈna rohirohi aore ra to ˈna poia, ua tuu Iesu i te mau hinaaro o vetahi ê na mua ˈˈe i to ˈna iho. (Mareko 6:31-34) Ua faaitoito uˈana atoa Iesu i roto i te pororaa i te Basileia e te haapiiraa. Eiaha anei tatou e pee ia ˈna a rave ai tatou ma te itoito rahi i ta tatou ohipa faauehia ‘e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta Iesu i parau atu’? (Mataio 28:19, 20) I roto i to ˈna mau haerea atoa, ua vaiiho mai te Mesia i te hoê hiˈoraa, e e mea tia ‘ia pee maite tatou i to ˈna taahiraa avae.’—Petero 1, 2:21.
11. No te aha e mea faufaa ˈi ia faarue tatou ia tatou iho, ia rave i ta tatou pou haamauiuiraa, e ia pee tamau ia Iesu Mesia?
11 E mea faufaa roa ia faarue tatou ia tatou iho, ia rave i ta tatou pou haamauiuiraa, e ia pee tamau i to tatou Hiˈoraa. Ia na reira tatou, te arai ra ïa tatou i te miimii—te hoê haafifiraa papu no te faaiteraa i te aroha haapae. Hau atu â, ua na ô Iesu e: “O tei hinaaro . . . i te tapea i to ˈna ora, e ere ïa i te ora; e o tei tia ia ˈna i te tuu i to ˈna ora ia ˈu nei, e roaa ïa ia ˈna te ora. Eaha ta te taata faufaa i noaa, ia noaa ia ˈna te taoˈa atoa o teie nei ao, ia ere oia i te ora? eaha hoi ta te taata e ore e horoa ei hoo i to ˈna iho ora?”—Mataio 16:25, 26.
Eita ta tatou e nehenehe e tavini e piti fatu
12, 13. (a) Eaha tei haapeapea i te hoê raatira apî o tei ani i ta Iesu aˈoraa? (b) Eaha ta Iesu aˈoraa i te taata apî, e no te aha?
12 Tau avaˈe i muri aˈe i to Iesu haamataratararaa i te faufaaraa no ta ˈna mau pǐpǐ ia faarue ia ratou iho, ua haere maira te hoê raatira apî ona ia ˈna ra e ua na ô atura e: “E te Orometua . . . eaha ta ˈu ohipa maitai e rave e noaa ˈi te ora mure ore ia ˈu?” Ua parau atura Iesu ia ˈna ia “haapao [tamau] i te mau ture” e i muri iho ua faahiti atura vetahi o te reira. Ua na ô te taata apî e: “Ua hope te reira i te haapaohia e au.” E au ra e e taata haavare ore oia e ua haa i te auraro i te mau faaueraa o te Ture. Ua ui aˈera oia e: “Eaha iho â tei toe ia ˈu?” Ei pahonoraa, ua faatae Iesu i te hoê titau-manihini-raa otahi, ma te parau e: “Ia hinaaro oe e ia maitai roa, a tii a hoo i ta oe atoa ra, a hopoi atu ai na te taata rii, e e taoˈa ta oe i te ao i reira a haere mai ai a pee mai ia ˈu.”—Mataio 19:16-21; MN.
13 Ua ite Iesu e ia tavini te taata apî ia Iehova ma te nephe taatoa, e titauhia ia faarue oia i te nevanevaraa rahi o to ˈna oraraa—ta ˈna mau faufaa materia. Eita ta te hoê pǐpǐ mau a te Mesia e nehenehe e tavini e piti fatu. ‘Eita e tia ia ˈna ia [tavini] i te Atua ra e te Mamona.’ (Mataio 6:24; MN) E hinaaro oia i te hoê ‘mata maitai’ o te tiatonu i nia i te mau mea pae varua. (Mataio 6:22) E haapaeraa te faarueraa i te mau faufaa materia e te opereraa ˈtu na te feia rii. Ei faahoˈiraa i teie haapaeraa materia, ua pûpû Iesu i te raatira apî i te fanaˈoraa taa ê faito ore e haapue i te taoˈa i te raˈi—te hoê taoˈa o te hopoi mai i te ora mure ore no ˈna e o te horoa mai i te tiaturiraa e faatere iho â e te Mesia i te raˈi. Aita râ te taata apî i ineine i te faarue ia ˈna iho. “Haere ê atura [oia] ma te oto; e taoˈa rahi hoi ta ˈna.” (Mataio 19:22) Ua pahono taa ê râ te tahi atu mau pǐpǐ na Iesu.
14. Ua aha na taata ravaai toomaha i ta Iesu titau-manihini-raa e pee ia ˈna?
14 Fatata e piti matahiti na mua ˈtu, ua faatae Iesu i te hoê â titau-manihini-raa i na taata ravaai toomaha ra o Petero, Anederea, Iakobo, e o Ioane to ratou iˈoa. Te taiˈa ra e piti o ratou i tera taime, e te tuu haere ra e piti atu i ta raua upeˈa. Ua na ô atu Iesu ia raua e: “A pee mai ia ˈu, e faariro vau ia orua ei ravaai taata.” I te pae hopea, ua faarue atura na toomaha atoa i ta ratou ohipa ravaairaa e ua pee ia Iesu no te toea o to ratou oraraa.—Mataio 4:18-22.
15. Mea nafea to te hoê Ite no Iehova no teie tau haapaeraa no te pee ia Iesu?
15 Ua pee e rave rahi Kerisetiano i teie tau i te hiˈoraa o na taata ravaai toomaha eiaha râ i te raatira apî ona. Ua haapae ratou i te faufaa materia e te tiairaa i roto i teie ao no te tavini ia Iehova. “I te 22raa o to ˈu matahiti, ua titauhia ia rave au i te hoê faaotiraa rahi,” ta Deborah ïa e parau ra. Te faataa ra oia e: “Ua haapii na vau i te Bibilia fatata e ono avaˈe, e ua hinaaro vau e pûpû i to ˈu oraraa na Iehova, ua patoi uˈana râ to ˈu utuafare. E feia moni roa ratou, e ua manaˈo ratou e tuino to ˈu riroraa ei Ite i to ratou tiaraa totiare. Ua horoa mai ratou e 24 horoa no te faaoti i ta ˈu e au aˈe—te hoê oraraa fanaˈo aore ra te parau mau. Mai te peu e eita vau e faaea roa i te farerei faahou i te mau Ite, e faaere to ˈu utuafare ia ˈu i te faufaa. Ua tauturu Iehova ia ˈu ia rave i te faaotiraa tano e ua haapuai ia ˈu ia faatupu i te reira. Ua haa vau i na matahiti hopea e 42 i roto i te taviniraa taime taatoa, e aita vau i tatarahapa noa ˈˈe. Ma te faarue i te hoê oraraa miimii, e te navenave, ua ape au i te oraraa tumu ore e te oaoa ore ta ˈu e ite ra i rotopu i te mau melo o to ˈu utuafare. Ma te apitihia mai e ta ˈu tane, ua tauturu vau hanere tiahapa taata ia ite i te parau mau. Mea faufaa roa ˈtu â no ˈu teie mau tamarii pae varua i te mau taoˈa materia.” Hoê â manaˈo to te mau mirioni Ite no Iehova ê atu. E o oe?
16. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite e ore tatou e ora faahou no tatou noa iho?
16 Ua turai te hinaaro e ore e ora faahou no ratou noa iho e mau tausani Ite no Iehova ia tavini ei pionie, aore ra ei feia poro taime taatoa i te Basileia. Te faahotu ra vetahi ê, aita te mau tupuraa e faatia ra ia ratou ia apiti i roto i te taviniraa taime taatoa, i te feruriraa pionie e te paturu ra i te pororaa i te Basileia ma te ravea maitai roa ˈˈe o to ratou aravihi. Te faaite atoa ra te mau metua i te hoê â feruriraa ia horoa rahi ratou i to ratou taime e ia haapae i to ratou iho mau maitai no te haamataro i ta ratou mau tamarii i te pae varua. Noa ˈtu eaha te ravea, e nehenehe tatou paatoa e faaite e te tuu ra tatou i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa.—Mataio 6:33.
To vai te aroha o te faahepo nei ia tatou?
17. Eaha te turai ia tatou ia haapae?
17 E ere te faaiteraa i te aroha haapae i te haerea ohie roa ˈˈe ia pee. A feruri na râ eaha te faahepo mai. Ua papai Paulo e: “Te [faahepo] nei te aroha o te Mesia ra [ia matou], no te mea te parau nei matou e, i pohe te hoê no te taata atoa, e pohe to te taata atoa . . . E i pohe hoi oia no te taata atoa, ia ore te feia e ora ra ia [ora faahou no ratou noa iho, no ˈna râ o tei pohe no ratou e tei tia-faahou-hia mai].” (Korinetia 2, 5:14, 15; MN) O te aroha o te Mesia o te faahepo nei ia tatou ia ore tatou ia ora faahou no tatou noa iho. E manaˈo turai puai mau tera! I te mea e ua pohe te Mesia no tatou, eita anei tatou e faahepohia e ora no ˈna? Inaha, ua faahepo te mauruuru no te hohonu o te aroha ta te Atua e te Mesia i faaite mai ia tatou ia pûpû i to tatou ora na te Atua e ia riro ei pǐpǐ na te Mesia.—Ioane 3:16; Ioane 1, 4:10, 11.
18. No te aha e mea hoona ˈi te hoê haerea haapae?
18 E mea hoona anei te oreraa e ora faahou no tatou noa iho? I muri aˈe i to te raatira apî ona patoiraa i te titau-manihini-raa a te Mesia e to ˈna haere-ê-raa, ua parau Petero ia Iesu e: “Inaha matou, ua faarue i te mau mea atoa e ua pee mai ia oe; e eaha ta matou nei utua?” (Mataio 19:27) Ua faarue mau Petero e te tahi atu mau aposetolo ia ratou iho. Eaha ta ratou utua? Ua paraparau Iesu na mua no nia i te fanaˈoraa taa ê e noaa ia ratou e faatere e o oia i te raˈi. (Mataio 19:28) I tera noâ taime, ua faahiti Iesu i te mau haamaitairaa ta ta ˈna pǐpǐ atoa e nehenehe e fanaˈo. Ua na ô oia e: “Aore roa e taata i faarue i to ˈna fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te mau tamarii, e te fenua, no ˈu e no te evanelia nei, e ore ai i te noaa ta ˈna e hanere atu i teie nei ao, . . . e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.” (Mareko 10:29, 30) E rahi atu â ta tatou e fanaˈo i ta tatou i haapae. E ere anei mea faufaa ˈtu â to tatou mau metua tane, metua vahine, taeae, tuahine, e tamarii pae varua i te mau mea atoa ta tatou i haapae no te Basileia? O vai tei fanaˈo i te oraraa oaoa roa ˈˈe—o Petero anei aore ra te raatira apî ona?
19. (a) Ua taaihia te oaoa mau i te aha? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau i muri nei?
19 Na roto i ta ˈna mau parau e ohipa, ua faaite Iesu e no roto mai te oaoa i te horoaraa e te taviniraa, eiaha râ no roto mai i te miimii. (Mataio 20:28; Ohipa 20:35) Ia ore tatou ia ora faahou no tatou noa iho ia pee tamau râ tatou i te Mesia, e oaoa rahi tatou i roto i te oraraa i teie nei e e fanaˈo i te tiaturiraa o te ora mure ore no a muri aˈe. Parau mau, ia faarue tatou ia tatou, e riro mai Iehova ei Fatu no tatou. E riro ïa tatou ei tavini aore ra ei tîtî no te Atua. No te aha e faatîtîraa oaoa teie? Eaha te faahopearaa o ta tatou mau faaotiraa i nia i to tatou oraraa? E tauaparauhia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
Te haamanaˈo ra anei outou?
• No te aha e mea tia ˈi ia arai tatou i to tatou mau hinaaro miimii?
• Eaha te auraa e faarue ia tatou iho, e rave i ta tatou pou haamauiuiraa, e e pee tamau ia Iesu?
• Eaha te turai mai ia ore tatou ia ora faahou no tatou noa iho?
• No te aha e mea hoona ˈi te hoê oraraa haapae?
[Hohoˈa i te api 8]
“Eiaha roa ïa [aore ra a hamani maitai ia oe iho], e te Fatu”
[Hohoˈa i te api 9]
Eaha tei tapea i te raatira apî ia pee ia Iesu?
[Hohoˈa i te api 11]
Te faahepo nei te aroha i te mau Ite no Iehova ia tavini ei feia poro itoito rahi i te Basileia