VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w04 1/6 api 3-4
  • E mea tia anei ia taati i te hoê haapaoraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E mea tia anei ia taati i te hoê haapaoraa?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea nafea to te Atua haaraa i nia i to ˈna nunaa i mutaa iho
  • E haamaitairaa mau â te pǔpǔ pororaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Ua faahapa te faaroo o Noa i to te ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te aamu o Noa e te diluvi rahi: E aai noa anei te reira?
    Te pahono ra te Bibilia
  • No te aha te Atua i au roa ˈi ia Noa—te faufaaraa ia tâuˈa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
w04 1/6 api 3-4

E mea tia anei ia taati i te hoê haapaoraa?

‘AITA e faufaa ia taati au i te hoê haapaoraa aore ra ia haere tamau vau i te pureraa no te tiaturi i te Atua!’ Tera ïa te manaˈo o te taata e rave rahi no nia i te riroraa ei melo o te hoê haapaoraa aore ra o te tahi faanahonahoraa faaroo. Oia mau, te parau ra te tahi pae e mea fatata ˈtu â ratou i te Atua i roto i te natura i te apitiraa i te mau oroa pureraa i roto i te fare pure. I teie mahana, e manaˈo matauhia e eita e titauhia ia taati i te hoê pǔpǔ aore ra faanahonahoraa faaroo no te tiaturi i te Atua.

Tera râ, mea ê mau to vetahi ê manaˈo. Te paturu ra ratou e mea titauhia, e mea faufaa roa atoa, ia taati e ia apiti i te hoê haapaoraa no te fanaˈo i te farii maitai a te Atua. No reira, te uiraa e mea tia mau anei ia taati i te hoê haapaoraa, e ere noa ïa no te ite i te mau numera e te tahi atu mau mea. Atira noa ˈtu, i te mea e ua taaihia te reira i to tatou auraa e te Atua, e ere anei ïa i te mea tano ia hiˈo i te manaˈo o te Atua? E eaha ta tatou e haapii na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia, no nia i teie tumu parau?

Mea nafea to te Atua haaraa i nia i to ˈna nunaa i mutaa iho

Fatata e 4 400 matahiti aˈenei, ua tairi taue te hoê diluvi riaria i te fenua taatoa. Eita e moe ohie taua tupuraa ra, e e aamu ta te feia o te ao nei no nia i te aamu tahito. Noa ˈtu e te vai ra te tahi mau taa-ê-raa, mea rahi te tuearaa i roto i teie mau aamu, oia atoa te parau e tau taata noa e te tahi mau animara tei ora mai.

E feia fanaˈo anei te feia i ora mai i te haamouraa o te diluvi? Te faaite ra te faatiaraa bibilia e e ere mai te reira. A tapao na e aita te Atua i faaara i te taata taitahi no nia i te diluvi e tae maira. Ua parau râ o ˈNa ia Noa, e na ˈna i faaara i muri iho i te feia i to ˈna ra tau no nia i te diluvi e fatata maira.—Genese 6:13-16; Petero 2, 2:5.

No te ora ˈtu, e mea titauhia ia hoê teie pǔpǔ e ia ineine i te farii i te aratairaa a te Atua tei horoahia ia Noa ra. Te mau animara atoa i roto i te araka i ora mai i te diluvi, aita ratou i taa ê atu i teie pǔpǔ. Ua horoahia ia Noa ra te mau faaueraa papu no te rave i te mau faanahoraa tano no te faaoraora i te mau animara.—Genese 6:17–7:8.

Tau senekele i muri aˈe, ua riro te huaai o Noa na roto i ta ˈna tamaiti ia Sema ei tîtî i Aiphiti. Tera râ, te opuaraa a te Atua o te faatiamâraa ïa ia ratou e te horoaraa na ratou i te fenua ta ˈna i fafau i to ratou tupuna ia Aberahama. I ǒ nei â, aita i faaitehia i te taata taitahi, ua faaitehia râ na mua i te feia tei maitihia ei aratai no ratou—ia Mose e to ˈna taeae ia Aarona. (Exodo 3:7-10; 4:27-31) I muri aˈe te tuuraahia te mau tîtî tahito ei pǔpǔ mai Aiphiti mai, ua horoahia ia ratou ra te Ture a te Atua i te mouˈa Sinai e ua faanahohia ratou ei nunaa Iseraela.—Exodo 19:1-6.

Ua nehenehe te Iseraela taitahi e faaorahia no te mea noa ua taati ratou i te hoê pǔpǔ haamauhia e te Atua e ua pee ratou i te faatereraa a te mau aratai faatoroahia o teie pǔpǔ. Ua rave-atoa-hia te mau faanahoraa ia taati te Aiphiti taitahi i teie pǔpǔ tei farii-maitai-hia e te Atua. I to Iseraela faarueraa ia Aiphiti, ua haere tera mau taata na muri ia ratou, a tiaturi atu ai e fanaˈo ratou i te mau haamaitairaa a te Atua.—Exodo 12:37, 38.

I muri aˈe, i te senekele matamua, ua haamata Iesu i ta ˈna ohipa pororaa, ma te amui i te mau taata ei pǐpǐ na ˈna. Ua haa Iesu i nia ia ratou ei pǔpǔ, ua haapao atoa râ oia ma te here i te mau taata ia au i to ratou mau hinaaro. Ua parau Iesu i na aposetolo taiva ore 11 e: “O outou te feia e tia i pihai iho ia ˈu i tau mau atiraa nei. [E e fafau vau i te hoê faufaa ia outou, mai ta to ˈu Metua i fafau i te hoê faufaa ia ˈu, no te hoê basileia].” (Luka 22:28, 29; MN) I muri aˈe, ua vai mai te varua moˈa o te Atua i nia i te mau pǐpǐ i to ratou putuputuraa ei pǔpǔ.—Ohipa 2:1-4.

Te faaite maitai ra teie mau hiˈoraa e i mutaa iho, ua haa noa te Atua i nia i to ˈna nunaa ei pǔpǔ faanahohia. Na taata rii ta te Atua i haa roa ˈtu i nia—mai ia Noa, Mose, Iesu e te tahi atu—o ratou ïa ta ˈNa i faaohipa no te paraparau e te hoê pǔpǔ taati-piri-hia. Aita e tumu ia tiaturi e e haa taa ê te Atua i nia i ta ˈna mau tavini i teie mahana. Oia mau, e hopoi mai te reira i te tahi atu uiraa: E navai anei te taatiraa i te mau huru pǔpǔ faaroo atoa? E hiˈopoa tatou i teie uiraa faufaa roa i roto i te tumu parau i muri nei.

[Hohoˈa i te api 4]

Mea maoro to te Atua haaraa i nia i to ˈna nunaa ei pǔpǔ faanahohia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono