E pee anaˈe i te Atua parau mau
“Ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra.”—EPHESIA 5:1.
1. Eaha ta te tahi mau taata e manaˈo ra no nia i te parau mau, e no te aha e haaferuriraa hape ta ratou?
“EAHA te parau mau?” (Ioane 18:38) Te faaite maira tera uiraa, tei uihia ma te tâhitohito e Ponotio Pilato fatata a 2 000 matahiti aˈenei, e e mea fifi roa ia faataa i te parau mau no te tapi atu. E rave rahi i teie tau te farii i te reira. Te arohia ra te huru iho o te parau mau. Ua faarooroo paha outou i te parau e na te taata taitahi iho e faaoti eaha te parau mau, aore ra e mea taotiahia te parau mau, aore ra e e taui noa te parau mau. E haaferuriraa hape teie. Te fa mau o te imiraa e te haapiiraa, o te iteraa ïa i te mau mea, i te parau mau, no nia i te ao ta tatou e ora ra. E ere te parau mau i te hoê manaˈo taata. Ei hiˈoraa, e pohe ore anei te nephe taata aore ra eita. Te vai ra anei o Satani aore ra aita. E tumu anei to te oraraa aore ra aita. I roto i te tupuraa taitahi, hoê anaˈe pahonoraa tano. E parau mau hoê, e parau hape te tahi atu; eita na manaˈo e piti e nehenehe e riro ei parau mau.
2. E nafea Iehova e riro ai ei Atua parau mau, e eaha te mau uiraa e tauaparauhia i teie nei?
2 I roto i to mua ˈtu tumu parau, ua hiˈopoa mai tatou e e Atua parau mau Iehova. Ua ite oia i te parau mau no nia i te mau mea atoa. Taa ê roa i to ˈna enemi haavare ra o Satani te Diabolo, e parau mau noa ta Iehova. Hau atu â, e faaite Iehova i te parau mau ia vetahi ê ma te pipiri ore. Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau hoa Kerisetiano e: “Ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra.” (Ephesia 5:1) Ei Ite no Iehova, e nafea tatou e pee ai ia ˈna i te parauraa e i te oraraa ia au i te parau mau? No te aha e mea faufaa ˈi ia na reira? E eaha ta tatou haapapuraa e e farii Iehova i te feia o te tapi i te parau mau? E hiˈo anaˈe i te reira.
3, 4. Mea nafea to te mau aposetolo Paulo e Petero faataaraa i te tupu i te “anotau hopea”?
3 Te ora ra tatou i te hoê tau e rave rahi te haavare i te pae faaroo. Mai tei tohuhia e te aposetolo Paulo ma te faauruahia e te Atua, e hohoˈa paieti to te taata e rave rahi i teie “anotau hopea” ua hunahia râ te puai o te reira. Te patoi ra te tahi pae i te parau mau, ei “feia aau iino.” Hau atu â, “te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.” Noa ˈtu e te tamau noa nei teie mau taata i te haapii, eita roa ˈtu e noaa ia ratou “te ite [mau] i te parau mau.”—Timoteo 2, 3:1, 5, 7, 8, 13; MN.
4 Ua faaurua-atoa-hia te aposetolo Petero ia papai no nia i te mau mahana hopea. Mai ta ˈna iho â i tohu, eita noa te taata e patoi i te parau mau e tâhitohito atoa râ i te Parau a te Atua e te feia e poro ra i te parau mau i papaihia i roto. ‘Te tia ra’ i tera feia faaooo ia tâuˈa ore i te mea ra e ua diluvihia te ao i te tau o Noa ra e te pape, o te faahohoˈa i te hoê mahana haavaraa no a muri aˈe. Ta ratou moemoeâ, o to ratou ati ïa ia tae i te taime e haamou ai te Atua i te feia paieti ore ra.—Petero 2, 3:3-7.
Ua ite te mau tavini a Iehova i te parau mau
5. Ia au i te peropheta ra o Daniela, eaha te tupu i “te tau hopea,” e mea nafea teie parau tohu i te tupuraa?
5 I roto i te hoê faataaraa o “te tau hopea,” ua tohu te peropheta ra o Daniela i te hoê tupuraa taa ê i roto i te nunaa o te Atua—te hoê hoˈi-faahou-raa mai i te parau mau i te pae faaroo. Ua papai oia e: “E rave rahi hoi te horo i nia e i raro, e tupu atura te ite [mau] i te rahiraa.” (Daniela 12:4; MN) Aita te nunaa o Iehova i haapoirihia aore ra i haamatapohia e te Haavare rahi. Ma te hiˈopoa i roto i te mau api o te Bibilia, e noaa ia ratou te ite mau. I te senekele matamua, ua haamaramarama Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ. “Ua faaite . . . oia i to ratou aau ia ite ratou i te parau i papaihia ra.” (Luka 24:45) I to tatou tau, ua na reira atoa Iehova. Maoti ta ˈna Parau, to ˈna varua, e ta ˈna faanahonahoraa, ua nehenehe oia e haamaramarama e 6 tiahapa mirioni taata i te ao nei i ta ˈna i ite aˈena—te parau mau.
6. Teihea pue parau mau bibilia ta te nunaa o te Atua e taa ra i teie mahana?
6 Ei nunaa o te Atua, e taa ia tatou te mau mea e rave rahi ta tatou e ore roa ˈtu e ite. Ua ite tatou i te mau pahonoraa i te mau uiraa ta te taata paari ia au i to teie ao i mârô ahia ˈtura mireniuma i te maoro. Ei hiˈoraa, ua ite tatou no te aha te mauiui e vai ai, no te aha te taata e pohe ai, e no te aha te taata e ore ai e manuïa i te haamau i te hau e te auhoêraa i te fenua taatoa. Ua horoa-atoa-hia ia tatou te hoê hohoˈa o ta te tau no a muri aˈe e hopoi mai—te Basileia o te Atua, te hoê paradaiso fenua, e te ora mure ore i roto i te tia-roa-raa. Ua noaa ia tatou te ite no nia ia Iehova, Tei Teitei. Ua haapii tatou no nia i to ˈna ihotaata faahiahia e te titauhia ia rave tatou no te fanaˈo i ta ˈna haamaitairaa. E tauturu te iteraa i te parau mau ia tatou ia taa i te parau haavare. E paruru te faaohiparaa i te parau mau ia tatou i te mau tapiraa faufaa ore, e tauturu ia tatou ia faaohipa ma te maitai roa ˈˈe i te oraraa, e e horoa mai i te hoê tiaturiraa faahiahia no te tau no a muri aˈe.
7. Ia vai e noaa ˈi te pue parau mau bibilia, e ia vai aita?
7 Te taa ra anei ia outou te parau mau bibilia? Mai te peu e e, ua haamaitai-rahi-hia outou. Ia papai te hoê taata i te hoê buka, e pinepine oia i te na reira ia anaanatae te hoê pǔpǔ taata taa maitai. Ua papaihia te tahi mau buka no te feia i haere i te haapiiraa teitei, te tahi atu no te tamarii, area te tahi atu râ, no te feia ïa i roto i te tahi mau tuhaa taa ê o te ite. Noa ˈtu e noaa ohie i te taatoaraa te Bibilia, ua papaihia ia maramarama e ia oaoa te hoê pǔpǔ taata taa maitai. Ua faaineine Iehova i te reira no te feia haehaa, te feia aau mǎrû o te fenua nei. E nehenehe te mau taata mai teie e aapo i te auraa o te Bibilia, noa ˈtu eaha ta ratou faito haapiiraa, to ratou taˈere, to ratou tiaraa, aore ra opu fetii. (Timoteo 1, 2:3, 4) I te tahi aˈe pae, aita te ite i te parau mau bibilia i horoahia i te feia aau farii ore noa ˈtu e e mea maramarama aore ra ua haapiihia ratou. Eita te aau teitei, te teoteo e nehenehe e aapo i te pue parau mau faufaa roa o te Parau a te Atua. (Mataio 13:11-15; Luka 10:21; Ohipa 13:48) O te Atua anaˈe te nehenehe e faaineine i te hoê buka mai teie.
E parau mau ta te mau tavini a Iehova
8. No te aha o Iesu te hiˈoraa taa ê mau o te parau mau?
8 Mai ia Iehova, e parau mau ta ta ˈna mau Ite haapao maitai. Ua faaite Iesu Mesia, te Ite no Iehova rahi roa ˈˈe, i te parau mau na roto i ta ˈna haapiiraa e oraraa e poheraa. Ua paturu oia i te parau mau o ta Iehova parau e mau fafau. No reira, o Iesu te hiˈoraa taa ê mau o te parau mau, mai ta ˈna iho i faahiti.—Ioane 14:6; Apokalupo 3:14; 19:10.
9. Eaha ta te mau Papai e parau ra no nia i te faaiteraa i te parau mau?
9 “Ua î” Iesu “i te maitai e te parau mau” e “aore atoa e haavare o roto i to ˈna vaha.” (Ioane 1:14; Isaia 53:9) E pee te mau Kerisetiano mau i te hiˈoraa ta Iesu i horoa i te parauraa i te parau mau ia vetahi ê. Ua aˈo Paulo i te mau hoa faaroo e: “Ei parau mau ta te taata atoa ia parau atu i te tahi, e melo anaˈe hoi tatou no tatou iho.” (Ephesia 4:25) Na mua ˈˈe, ua papai te peropheta ra o Zekaria e: “Ei parau mau ta outou atoa e parau i to ˈna taata-tupu.” (Zekaria 8:16) E parau mau ta te mau Kerisetiano no te mea te hinaaro ra ratou e faaoaoa i te Atua. E parau mau ta Iehova e ua ite oia i te ino e noaa mai ia haavare. No reira, e titau oia ma te tia ia faaite ta ˈna mau tavini i te parau mau.
10. No te aha te taata e haavare ai, e ma teihea mau faahopearaa iino?
10 No te taata e rave rahi, e au ra e e ravea au te haavareraa e noaa ˈi te tahi mau fanaˈoraa taa ê. E haavare te taata no te ape i te utua, no te fanaˈo i te api na roto i te tahi ravea, aore ra ia noaa te arueraa a vetahi ê. E hape morare matauhia râ te peu haavare. Hau atu â, eita te hoê taata haavare e fanaˈo i te farii maitai a te Atua. (Apokalupo 21:8, 27; 22:15) Ia matauhia tatou ei taata parau mau, e tiaturi vetahi ê i ta tatou e parau ra; e tiaturi ratou ia tatou. Teie râ, mai te peu e e raeahia tatou i te faahitiraa i te hoê noa parau haavare, e nehenehe vetahi ê e feaa i te tanoraa o ta tatou e parau a muri aˈe. Te na ô ra te hoê parau paari Afirika e: “E faaino te parau haavare hoê tausani parau mau.” Te na ô ra te tahi atu parau paari e: “Eita te hoê taata haavare e tiaturihia, ia parau atoa oia i te parau mau.”
11. E nafea te parau mau e hau atu â ˈi i te faaite-noa-raa i te parau mau?
11 E hau atu â te faaite-noa-raa i te parau mau. E huru oraraa te reira. E faataa te reira o vai tatou. E faaite tatou i te parau mau ia vetahi ê eiaha noa ma te parau ma te rave atoa râ. Ua ui te aposetolo Paulo e: “O oe . . . o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho? O oe hoi o tei aˈo hua e, eiaha e eiâ, te eiâ na hoi oe? O oe hoi o tei parau e, eiaha e faaturi, te faaturi na hoi oe?” (Roma 2:21, 22) Mai te peu e e faaite tatou i te parau mau ia vetahi ê, ei parau mau ta tatou i roto i to tatou mau haerea atoa e tia ˈi. E mana puai to to tatou roo parau mau i nia i te huru o te taata i mua i ta tatou e haapii ra.
12, 13. Eaha ta te hoê potii i papai no nia i te faaiteraa i te parau mau, e eaha te tumu o ta ˈna faito morare teitei?
12 E taa atoa i te feia apî i roto i te mau tavini a Iehova te faufaaraa ia faaite i te parau mau. I roto i te hoê parau haapiiraa, ua papai Jenny, 13 matahiti to ˈna i taua taime ra, e: “Te haerea tia, o te tahi ïa mea faufaa mau no ˈu. Te vahi peapea, aita i rahi te taata e haerea tia roa to ratou i teie mahana. Te fafau ra vau ia ˈu iho e e haerea tia noa to ˈu i roto i to ˈu oraraa. E na reira atoa vau noa ˈtu e eita vau aore ra to ˈu mau hoa e faufaa-oioi-hia i te reira. Ua papu ia ˈu e to ˈu mau hoa, o te feia ïa o te faaite i te parau mau e e mau taata haerea tia ratou.”
13 No nia i teie parau haapiiraa, ua tapao te orometua haapii a Jenny e: “E mea apî roa oe no te faahotu i te hoê faatureraa morare puai mai teie. Ua ite au e e pee maite oe i ta oe faatureraa no te mea e puai morare to oe.” Eaha te tumu o teie puai morare o teie potii piahi? I roto i te omuaraa o ta ˈna parau haapiiraa, ua parau Jenny e “te horoa ra” ta ˈna haapaoraa “i te mau ture aveia no [to ˈna] oraraa.” Ua mairi e hitu matahiti a papai ai Jenny i tera parau haapiiraa. Mai ta ta ˈna orometua haapii i manaˈo, te pee noa ra Jenny i te hoê faito morare teitei i roto i to ˈna oraraa ei Ite no Iehova.
Te faaite ra te mau tavini a Iehova i te parau mau
14. No te aha e hopoia rahi taa ê ta te mau tavini a te Atua e paturu i te mea mau?
14 Oia mau, e nehenehe vetahi ê hau atu i te mau Ite no Iehova e faaite i te parau mau e e tutava eiaha e haavare. Teie râ, ei tavini a te Atua, tei ia tatou ra te hopoia rahi taa ê e paturu i te haerea tia. Ua horoahia ia tatou te pue parau mau bibilia—te pue parau mau o te nehenehe e aratai atu i te hoê taata i te ora mure ore ra. No reira, e hopoia na tatou te pororaa i tera ite ia vetahi ê. Teie te reo o Iesu: “O tei tuuhia ˈtu te mea rahi ra, e mea rahi atoa te titauhia ˈtu.” (Luka 12:48) Papu maitai ‘e mea rahi te titauhia ˈtu’ i te feia o tei fanaˈo i te ite faufaa roa o te Atua.
15. Eaha te oaoa ta outou e ite ia faaite i te parau mau bibilia ia vetahi ê?
15 E mea oaoa ia faaite i te parau mau bibilia ia vetahi ê. Mai te mau pǐpǐ a Iesu no te senekele matamua, te poro ra tatou i te parau apî maitai—te hoê poroi mahanahana o te tiaturiraa—i te feia ‘i purara e i faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra’ e te feia i haamatapohia e i haapourihia e “te [mau haapiiraa a] te mau demoni ra.” (Mataio 9:36; Timoteo 1, 4:1; MN) Ua papai te aposetolo Ioane e: “Aita ˈtu o ˈu oaoa rahi, maori râ ia ite au, e te haapao ra tau mau tamarii i te parau mau.” (Ioane 3, 4) E oaoa rahi to Ioane i te iteraa e mea haapao maitai ta ˈna “mau tamarii”—peneiaˈe ta ˈna i faaite atu i te parau mau. E oaoa tatou ia ite atu i te taata ia farii ma te mauruuru i te Parau a te Atua.
16, 17. (a) No te aha te taata atoa e ore ai e farii i te parau mau? (b) Eaha te oaoa ta outou e nehenehe e ite a faaite ai outou i te parau mau bibilia?
16 Parau mau, eita te taata atoa e farii i te parau mau. Ua parau Iesu i te parau mau no nia i te Atua e mea matau-ore-atoa-hia ia na reira. Ua na ô oia i te mau ati Iuda patoi e: “Eaha outou i ore i faaroo mai ai ia ˈu? No te Atua oia ra, e haapao ïa i ta te Atua ra parau, aore outou i haapao i ta ˈna parau, no te mea e ere outou i to te Atua.”—Ioane 8:46, 47.
17 Mai ia Iesu, eita tatou e haamarirau i te faaite i te parau mau faufaa roa no nia ia Iehova. Eita tatou e tiaturi e e farii te taata atoa i ta tatou e faaite ia ratou, aita hoi te taata atoa i farii i ta Iesu i parau. Noa ˈtu râ, e oaoa tatou i te iteraa e te rave nei tatou i te mea tia. Te hinaaro ra Iehova i roto i to ˈna aau aroha ia faaitehia te parau mau i te huitaata. I te mea tei ia ratou ra te parau mau, e feia taˈitaˈi te mau Kerisetiano i te maramarama i roto i te hoê ao poiri. Ma te vaiiho i te maramarama o te parau mau ia anaana na roto i ta tatou mau parau e mau ohipa, e nehenehe tatou e tauturu ia vetahi ê ia faahanahana i to tatou Metua i te raˈi ra. (Mataio 5:14, 16) E faaite tatou i mua i te taata e te patoi ra tatou i te parau taviri a Satani no nia i te parau mau e te paturu ra tatou i te Parau viivii ore e te anoi-ore-hia a te Atua. E nehenehe te parau mau ta tatou i ite e ta tatou e poro ra e faatiamâ mau i te feia o te farii i te reira.—Ioane 8:32.
A tapi i te parau mau
18. No te aha e mea nafea to Iesu farii-maitai-raa ia Natanaela?
18 Ua au e ua parau Iesu i te parau mau. I te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua nei, ua farii maitai oia i te feia parau mau. No nia ia Natanaela, ua na ô Iesu e: “A hiˈo na i te ati Iseraela mau, aore roa e haavare o roto ia ˈna ra.” (Ioane 1:47) I muri iho, ua maitihia Natanaela, o tei pii-atoa-hia paha o Baretolomea, no te riro ei hoê o na aposetolo 12. (Mataio 10:2-4) Auê ïa fanaˈoraa taa ê e!
19-21. Mea nafea to te hoê taata matapo no mutaa iho haamaitairaahia no to ˈna faaiteraa i te parau mau ma te itoito?
19 Te faatia ra te hoê pene taatoa i roto i te buka bibilia a Ioane i te aamu o te tahi atu taata haerea tia o tei haamaitaihia e Iesu. Aita tatou i ite i to ˈna iˈoa. Ta tatou i ite oia hoi e taata taparu o tei matapohia mai to ˈna fanauraa mai. Ua maere te taata i to Iesu faaoraraa i te matapo. Ua tae roa te parau apî o teie faaoraraa semeio i roto i te tariˈa o te tahi mau Pharisea, tei riri roa i te parau mau, o tei manaˈo amui e ia tiavaru i te taata e faaohipa i te faaroo ia Iesu i rapae i te sunago. I te iteraa i ta ratou opuaraa, ua haavare te mau metua mǎtaˈu o te taata matapo no mutaa iho i te mau Pharisea, a parau atu ai e aita raua i ite mea nafea ta raua tamaiti i te iteraa aore ra o vai te tumu.—Ioane 9:1-23.
20 Ua titau-faahou-hia te taata i faaorahia i mua i te mau Pharisea. Ma te tâuˈa ore i te mau faahopearaa, ua faaite roa ˈtura oia i te parau mau. Ua faataa oia mea nafea to ˈna faaoraraahia e na Iesu i na reira. No te maere e aita teie mau taata rarahi e tei haapiihia i tiaturi e no ǒ mai Iesu i te Atua ra, ua faaitoito teie taata i faaorahia ma te mǎtaˈu ore ia ratou ia farii iho â ratou e: “Ahiri teie nei taata e ere i to ǒ i te Atua ra, eita roa ta ˈna ravea e tia.” No te mea aita e parau patoi, ua faahapa te mau Pharisea i te taata faatura ore e ua tuu ia ˈna i rapae au.—Ioane 9:24-34.
21 I to Iesu iteraa i te reira, ma te here ua rave oia i te taime no te imi i te taata. I muri aˈe, ua haapaari oia i te faaroo ta te taata matapo no mutaa iho i faaite. Ua faaite tia ˈtu Iesu ia ˈna iho ei Mesia. Auê tera taata i te haamaitaihia i te faaiteraa i te parau mau! Papu maitai e te vai ra ta te Atua farii maitai i nia i te feia o te parau i te parau mau.—Ioane 9:35-37.
22. No te aha tatou ia tapi i te parau mau e tia ˈi?
22 Te raveraa i te parau mau, o te tapiraa ïa ta tatou e haapao maite e tia ˈi. E mea faufaa roa te reira no te faatupu e no te tapea i te mau taairaa maitatai e te taata e te Atua. Ia faaite i te parau mau, oia hoi, ia mahora, ia tia, ia ohie ia tapiri atu, ia nehenehe e tiaturihia, e e noaa te farii maitai a Iehova. (Salamo 15:1, 2) Ia faaite i te parau haavare, oia hoi, ia râmâ, ia ore e tiaturihia, e ia faahape, e e roohia i te riri o Iehova. (Maseli 6:16-19) No reira, ia faaoti ïa tatou i te tapi i te parau mau. Oia mau, no te pee i te Atua parau mau, e mea titauhia ia ite tatou i te parau mau, ia parau i te parau mau, e ia ora ia au i te parau mau.
E nafea outou e pahono ai?
• No te aha tatou e nehenehe ai e mauruuru e ua ite tatou i te parau mau?
• E nafea tatou e pee ai ia Iehova i te faaiteraa i te parau mau?
• Eaha te mau maitai e noaa mai ia faaite i te parau mau bibilia ia vetahi ê?
• No te aha e mea faufaa ˈi ia tapi i te parau mau?
[Hohoˈa i te api 29]
No te mea ua horoahia te parau mau bibilia, e faaite te mau Kerisetiano i te reira ma te itoito rahi ia vetahi ê
[Hohoˈa i te api 30]
Ua haamaitai-rahi-hia te taata matapo ta Iesu i faaora no to ˈna faaiteraa i te parau mau