VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w01 1/6 api 4-6
  • E nehenehe outou e tiaturi i ta vai mau faito?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe outou e tiaturi i ta vai mau faito?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê haapiiraa na roto i te Ture
  • No te aha te mau faito e topa ˈi i teie mahana?
  • Te oraraa ia au i te mau faito a te Atua
  • Te maitai e te ino: Eaha ta oe e faaoti?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2024
  • Mea faufaa roa te parau-tia no te mau tavini a Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • Ia tauihia te mau faito, e haavarehia te tiaturi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Mea faufaa noa anei ta te Bibilia e haapii ra no nia i te mea maitai e te mea ino?
    Tumu parau rau
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
w01 1/6 api 4-6

E nehenehe outou e tiaturi i ta vai mau faito?

Ua maere te hoê ratere a tahi ra a haere ai i Afirika i to ˈna iteraa ˈtu i te hoê taata e tia afaro noa ra i te pae purumu. Ua ite oia e i te mau tau minuti atoa, e faanuu rii te taata i te hoê pae a tia afaro noa ˈi. I muri aˈe noa ïa te taaraa i te ratere no te aha te taata i na reira ˈi. Oia mau, te tamata ra oia i te faaea i raro aˈe i te marumaru o te hoê pou niuniu reva. Te tere mǎrû noa ra te maru a tere atoa ˈi te mahana o te avatea.

MAI taua marumaru ra e horoahia ra e te mahana, te taui atoa ra te mau ohipa e te mau faito a te taata. Area râ, eita roa ˈtu te Atua ra o Iehova, “te Metua o te maramarama,” e taui. “Aore roa e hirohirouri ia ˈna ra,” ta te pǐpǐ Iakobo ïa i papai, “aore hoi e huru-ê-raa e vahi iti noa ˈˈe.” (Iakobo 1:17) Ua papai te peropheta Hebera ra o Malaki i ta te Atua iho i parau: “O Iehova hoi au, aore o ˈu e huru ê.” (Malaki 3:6) Teie ta te Atua i parau i te nunaa Iseraela i te tau o Isaia: “E ruhiruhia noa ˈtu â outou, o vau nei â vau; e tae noa ˈtu i te hinahinaraa to outou upoo; na ˈu outou i hopoi. Na ˈu i hamani.” (Isaia 46:4) No reira, eita iho â te mahemoraa o te tau e taui i to tatou tiaturi i te mau parau tǎpǔ a te Mana hope.

Te hoê haapiiraa na roto i te Ture

Mea papu e eita roa ˈtu ta Iehova mau parau tǎpǔ e taui, oia atoa ïa ta ˈna mau faito i te mea maitai e te mea ino. E tiaturi anei outou i te hoê taata tapihoo o te faaohipa e piti faito, hoê anaˈe mea tia? Eita ïa. Oia atoa, “e mea faufau na Iehova te faito au ore ra; area te tapao tia ra, e mea au ïa ia ˈna.” (Maseli 11:1; 20:10) I roto i te Ture ta ˈna i horoa na te mau Iseraela, ua faahiti atoa Iehova i teie faaueraa: “Eiaha ta outou ei parau-tia ore i te faaauraa parau, i te faitoraa i te roa, e te teiaha, e te rahi: ei tipao tia, ei ofai tia, ei epha tia, e te hina tia ta outou. O vau to outou Atua ra o Iehova, o tei aratai mai ia outou mai te fenua maira mai Aiphiti.”—Levitiko 19:35, 36.

Ua hopoi mai te auraroraa te mau Iseraela i taua faaueraa ra i te farii maitai a te Atua e te mau maitai materia atoa e rave rahi. Oia atoa, e hopoi mai te peeraa i te mau faito taui ore a Iehova, eiaha noa i roto i te teiaha e te roa, i roto râ i te mau tuhaa atoa o te oraraa, i te mau maitai na te taata haamori e tiaturi ia ˈna. Te na ô ra te Atua e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.”—Isaia 48:17.

No te aha te mau faito e topa ˈi i teie mahana?

Te faaite ra te Bibilia te tumu e topa ˈi te mau faito i teie mahana. Te faataa ra te buka hopea o te Bibilia, te Apokalupo, i te hoê tamaˈi i tupu i nia i te raˈi, ua ohipa te faahopearaa o te reira i nia i te taata atoa e tae mai i teie mahana. Teie ta te aposetolo Ioane i papai: “E tamaˈi tei nia i te raˈi: O Mikaela e ta ˈna ra mau melahi tamaˈi atura i te teni; e ua tamaˈi maira te teni e ta ˈna ra mau melahi. Aore râ i riro te re ia ratou; e aore roa ˈtura o ratou e parahiraa i nia i te raˈi. Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te Diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei; i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa ua huri-atoa-hia i rapae.”—Apokalupo 12:7-9.

Eaha te faahopearaa oioi o taua tamaˈi ra? Ua parau â Ioane e: “E teie nei, a oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra. E ati râ hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te Diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.”—Apokalupo 12:12.

Ua fa mai ‘te ati i te fenua’ i te tupuraa te Tamaˈi Rahi Matamua i te matahiti 1914 e te hoperaa te hoê tau mea taa ê roa te mau faito i to teie mahana. “Te faataa ê ra te Tamaˈi Rahi 1914-1918 i taua tau ra e to tatou mai te hoê tuhaa fenua i paapaa,” ta te vahine tuatapapa o Barbara Tuchman ïa e parau ra. Na roto i te haapoheraa ehia rahiraa taata, o tei tupu i te mau matahiti i muri mai, na roto i te vavahiraa i te mau tiaturiraa, na roto i te tauiraa i te mau manaˈo, e na roto i te faatupuraa i te mau pepe o te ore roa ˈtu e ora, ua faataa ê oia i na tau e piti i te pae tino e te pae feruriraa atoa.” Tera atoa te manaˈo o te tahi atu taata tuatapapa, o Eric Hobsbawm: “Mai te matahiti 1914 mai â, ua itehia e ua ino roa te mau faito tei hiˈohia na ei mea au noa i te mau fenua i haere i mua . . . E ere i te mea ohie ia taa mai te aha te hoˈiraa, mea oioi hoi, i te mea ta to tatou mau tupuna no te senekele 19 e parau te mau faito huru ê.”

I roto i ta ˈna buka Humanity—A Moral History of the Twentieth Century, te tapao ra te taata papai ra o Jonathan Glover e: “Hoê tuhaa o to tatou nei tau, o te mouraa ïa te ture morare.” Noa ˈtu e te feaa ra oia i te hoê ture morare no rapaeau mai no te mea te topa ˈtura te haapaoraa i roto i te ao Tooa o te râ ma, te faaara ra oia e: “Eita e ore e te peapea ra tatou nei o te ore e tiaturi i te hoê ture morare i te pae faaroo e ua mou te reira.”

Te haavareraa i te tiaturi i teie mahana—i roto anei i te tapihooraa, te poritita, aore ra te haapaoraa aore ra i roto atoa i te mau taairaa fetii e vetahi ê—e te mau faahopearaa riaria, e mau tuhaa anaˈe ïa o te opuaraa ino a te Diabolo e faatupu i te ati i nia i te mau taata o te fenua. Ua faaoti papu Satani e rave faahope roa i ta ˈna tamaˈi e e rave e ia haamouhia te feia atoa e tutava ra i te pee i te mau faito a te Atua, e o ˈna.—Apokalupo 12:17.

Te vai ra anei te ravea no te faatitiaifaro i te haavareraa i te tiaturi e ite-rahi-hia ra? Te pahono ra te aposetolo Petero e: “Te tatari nei . . . tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta [te Atua] i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (Petero 2, 3:13) E nehenehe tatou e tiaturi i taua parau tǎpǔ ra eiaha noa no te mea e e mana iho â to te Atua e faatupu i ta ˈna opuaraa, te haapapu atoa maira râ oia e e tupu iho â te reira. Teie ta Iehova e parau ra no nia i ‘te parau atoa no roto i to ˈna vaha’: “E ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.” E parau tǎpǔ teie e nehenehe mau â e tiaturihia!—Isaia 55:11; Apokalupo 21:4, 5.

Te oraraa ia au i te mau faito a te Atua

I roto i te hoê ao te taui ra e te ino atura te mau faito, te tutava ra te mau Ite no Iehova i te ora ia au i te mau faito haerea ta te Bibilia e horoa ra. Ei faahopearaa, mea taa ê ratou i te rahiraa o te taata, e e pinepine, ua huti mai te reira i te ara-maite-raa—e te au ore—o vetahi ê.

I te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova i Lonedona, ua ui te hoê papai vea afata teata i te hoê auvaha e mau Kerisetiano mau anei te mau Ite no Iehova. Teie ta ˈna i pahono: “E, tera iho â no te mea o Iesu to matou hiˈoraa. Mea rahi roa te miimii i roto i te ao, e te faariro nei matou ia Iesu Mesia ei eˈa, ei parau mau, e ei ora. Te tiaturi nei matou e o o ˈna te Tamaiti a te Atua, eiaha râ ei tuhaa o te hoê Toru Tahi, no reira, mea taa ê to matou maramaramaraa i te Bibilia e to te haapaoraa haamau-maitai-hia.”

I te haapurororaahia te uiuiraa i roto i te afata teata BBC, ua faaoti te papai vea i te porotarama ma te parau e: “Mea rahi mau mea ta ˈu i haapii no nia i te tumu e patoto ai te mau Ite no Iehova i ǒ tatou. E aita vau e manaˈo ra e ua ite au e 25 000 taata mea faaahu maitai e mea maitai to ratou haerea tei putuputu amui i te hoê vahi i te hoê â taime.” Auê ïa faaiteraa manaˈo maitai mau a te hoê taata mataitai no rapaeau no nia i te haerea paari ia pee i te mau faito taui ore a te Atua!

Eita paha vetahi pae e au i te manaˈo e ora ia au i te mau faito e ere na ratou i haamau, te faaitoito nei matou ia outou ia hiˈo i roto i ta outou Bibilia no te ite eaha te mau faito a te Atua. Eita râ e navai te hoê hiˈopoaraa hohonu ore. A pee i te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “Eiaha e faaau faahou atu i teie nei ao; ia taui râ outou na roto i te faaapîraa i to outou maramarama, ia nehenehe outou iho e tamata eaha mau na te hinaaro o te Atua, te maitai, te au e te tia roa.” (Roma 12:2, MN) A haere e mataitai i te Piha a te Basileia i to outou vahi, e a haamatau atu i te mau Ite i reira. E ite outou e e mau taata au noa ratou o te tiaturi i te mau parau tǎpǔ bibilia e o te faaite i to ratou tiaturi i te Atua na roto i te oraraa ia au i ta ˈna mau faito.

Papu maitai, e hopoi mai te peeraa i te mau faito taui ore e te nehenehe e tiaturihia a te Atua i roto i to outou iho oraraa, i te mau haamaitairaa. A faaroo i te titau-manihini-raa a te Atua: “Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe [hau] mai te pape pue ra; e ta oe [parau-tia] mai te are moana ra.”—Isaia 48:18; MN.

[Hohoˈa i te api 5]

I teie mahana, te haavarehia ra te tiaturi i roto i te tapihooraa, te poritita, te haapaoraa, e te mau taairaa fetii

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono