VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/10 api 8-11
  • Te haapiiraa i te eˈa maitai roa o te here

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haapiiraa i te eˈa maitai roa o te here
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E tia ia tatou ia haapii i te here i te Atua
  • Te haapiiraa i te here i to tatou taata-tupu
  • Ia tupu maitai to outou here
  • E titauhia te tutava-tamau-raa
  • Eaha te auraa e here i to tatou taata-tupu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • E here anaˈe i te Atua o te here ra ia oe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Te ‘here ra anei oe i to oe taata-tupu mai ia oe iho’?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/10 api 8-11

Te haapiiraa i te eˈa maitai roa o te here

Kosovo, Lebanona, e Irelane. O te mau iˈoa teie i ite-pinepine-hia i roto i te mau vea i te mau matahiti i mairi aˈenei. E faatupu te reira i te mau hohoˈa haamaniiraa toto, topitaraa e taparahiraa i roto i te feruriraa o te taata. Parau mau, e ere te mau tamaˈi uˈana faatupuhia e te haapaoraa, te nunaa, te opu fetii aore ra te tahi atu â taa-ê-raa, no teie nei. Inaha, ua î te mau api o te aamu i te reira, e ua hopoi mai anaˈe i te mau mauiui eita e nehenehe e parau no te huitaata.

NO TO ratou iteraa e ua tupu noa iho â te tamaˈi i te roaraa o te aamu, e rave rahi te manaˈo e eita mau â te tamaˈi e nehenehe e apehia e e au iho â i te natura ia riri te taata te tahi i te tahi. E taa ê roa râ teie mau manaˈo i te mau haapiiraa o te Parau a te Atua, te Bibilia. Te parau papu ra te mau Papai e: “O tei ore i aroha ra, aore ïa i ite i te Atua; e aroha hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8) Papu maitai e te hinaaro ra te Poiete ia here te taata te tahi i te tahi.

Te faaite atoa ra te Bibilia e ua poietehia te taata ia au i te huru o te Atua. (Genese 1:26, 27) Ua horoahia ïa na te taata te ravea no te faahohoˈa i te mau huru maitatai o te Atua, o te here hoi te mea rahi roa ˈˈe. No reira, no te aha ïa te taata i ore ai e manuïa i te faaiteraa i te here te tahi i te tahi i te roaraa o te aamu? Te horoa faahou maira te Bibilia i te ite hohonu. No te mea ïa ua orure na taata matamua, o Adamu raua Eva, i te hau i te Atua e ua topa i roto i te hara. Ei faahopearaa, ua tufa to raua huaai atoa i te hara e te huru tia ore. Te faataa ra te Roma 3:23 [MN] e: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e [eita e raea te hanahana o te Atua ia ratou].” Ua tuino to tatou hara e huru tia ore i tufahia i to tatou ravea no te here ta te Atua i horoa mai. Eita anei ïa te taata e nehenehe faahou e here te tahi i te tahi? Eaha te tiaturiraa e vai ra e e fanaˈo faahou â tatou i te mau taairaa hau e te î i te here e to tatou taata-tupu?

E tia ia tatou ia haapii i te here i te Atua

Ua ite te Atua ra o Iehova e noa ˈtu to ˈna huru tia ore, e nehenehe â te taata e faaite i te here. No reira oia e titau ai i te taata atoa e hinaaro e faaoaoa ia ˈna ia faaite i te here i te faito rahi roa ˈˈe e raea ia ratou. Ua haapapu-maitai-hia teie titauraa e te Tamaiti a te Atua, o Iesu Mesia, i to ˈna aniraahia e faahiti i te faaueraa rahi roa ˈˈe o te Ture i horoahia ia Iseraela. Ua parau oia e: “[Ia here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi.” Ua na ô â oia e: “E mai te reira atoa te piti; E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na. Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei.”—Mataio 22:37-40; MN.

E rave rahi râ taata te manaˈo nei e mea fifi roa i te here i te hoê taata aita ratou e ite ra, e eita hoi tatou te taata e ite i te Atua ra o Iehova no te mea e Varua oia. (Ioane 4:24) Te ohipa nei râ te mau mea ta te Atua e rave ra, i nia ia tatou i te mau mahana atoa, no te mea ua taaihia tatou paatoa i te mau mea maitai e rave rahi ta ˈna i poiete ia fanaˈo tatou. Ua haamatara te aposetolo Paulo i te reira i to ˈna parauraa e: “Aita râ [te Atua] i ere i te faaite ia ˈna iho, oia i hamani maitai mai, e te horoaraa mai i te ûa no nia i te raˈi ra, e te anotau auhune, e te faaîraa mai i to tatou aau i te maa e te oaoa.”—Ohipa 14:17.

Noa ˈtu e te fanaˈo nei te taata atoa i te mau faanahoraa a te Atua i te hoê pae aore ra i te tahi, mea iti te mehara ia ˈna aore ra te turaihia ia haamauruuru ia ˈna. No reira, mea titauhia ia hiˈo faahou tatou i te mau mea maitai atoa ta te Atua i rave no tatou e ia feruri hohonu i te mau huru maitatai faahiahia e itehia i roto i te mau mea atoa ta ˈna e rave. Ia na reira tatou, e itea mai ïa ia tatou te paari e te puai e tia ia faaturahia o to tatou Poiete Rahi. (Isaia 45:18) Hau atu â, e tauturu te reira ia ite tatou e e Atua î mau i te here oia, i te mea e aita noa oia i horoa mai i te ora, ua rave atoa râ oia e ia fanaˈo tatou i te mau oaoaraa e rave rahi o te oraraa.

Ei hiˈoraa, a feruri na i te huru rau e te hope ore o te mau tiare nehenehe ta te Atua i poiete i nia i te fenua. Mea faahiahia atoa no tatou te mea e ua horoa mai oia i te ravea no te ite e te oaoa rahi i teie mau mea unauna! Oia atoa, ua horoa mai te Atua i te mau huru maa maitai atoa no te aupuru ia tatou. E feruriraa maitai roa to ˈna i te poiete-atoa-raa mai ia tatou ma te taota ia ite tatou i te oaoa a amu ai i te maa! E ere anei teie i te mau haapapuraa e e here mau te Atua ia tatou e e feruri noa oia i to tatou maitai?—Salamo 145:16, 17; Isaia 42:5, 8.

Hau atu i te faaiteraa mai ia ˈna iho na roto i te “buka o te natura,” te faaite maira te Poiete teihea huru Atua oia na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. No te mea ua papaihia i roto i te Bibilia te mau mea e rave rahi ta te Atua ra o Iehova i rave i tahito ra e te mau haamaitairaa rahi roa ta ˈna e tǎpǔ e fatata roa i te horoa na te taata. (Genese 22:17, 18; Exodo 3:17; Salamo 72:6-16; Apokalupo 21:4, 5) Hau atu â, te faaite maira te Bibilia i te tapao rahi roa ˈˈe o te here o te Atua i te taata—te horoaraa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi ei Taraehara no tatou ia tiamâ mai tatou i te tapea o te hara e te pohe. (Roma 5:8) Oia mau, rahi noa ˈtu tatou i te haapii no nia i to tatou Poiete î i te here, e rahi noa ˈtu tatou i te hinaaro e here ia ˈna ma to tatou mafatu atoa.

Te haapiiraa i te here i to tatou taata-tupu

Ia au i ta Iesu i haamatara, hau atu i te hereraa i te Atua ma to tatou mafatu, nephe e feruriraa atoa, e tia ia tatou ia aroha i to tatou taata-tupu mai ia tatou iho. Oia mau, e titau te hereraa i te Atua ia here tatou i to tatou taata-tupu. Ua faataa te aposetolo Ioane e: “E au mau here e, i na reira te Atua i te [hereraa] mai ia tatou nei, ia [here] atoa tatou ia tatou iho e tia ˈi.” Ua haapapu oia i muri iho e: “Ia parau te hoê taata e, Te [here] nei au i te Atua; e aore oia i [here] i tana taeae, e haavare oia: o tei ore i [here] i tana taeae tei hiˈohia e ana ra, eaha e tia ˈi ia ˈna ia [here] i te Atua, tei ore i hiˈohia e ana ra? Teie hoi ta tatou parau i noaa mai ia ˈna ra, E o tei [here] i te Atua ra, ia [here] oia i to ˈna ra taeae.”—Ioane 1, 4:11, 20, 21; MN.

I teie mahana, te ora nei tatou i roto i te hoê ao i reira te rahiraa o te taata e faaite ai i te hoê huru feruriraa “o vau na mua,” a riro ai “ei miimii,” mai ta te Bibilia iho â i tohu. (Timoteo 2, 3:2) No reira, ia hinaaro tatou e haapii i te eˈa maitai roa o te here, e tia ia tatou ia tutava i te taui i to tatou feruriraa e ia pee i to tatou Poiete î i te here, maoti i te pee i te haerea miimii o te rahiraa. (Roma 12:2; Ephesia 5:1) “E hamani maitai hoi” te Atua “i te feia mauruuru ore e te taata ino,” e “te faahiti nei hoi oia i to ˈna mahana i nia i te ino e te maitai, e te haamairi mai nei oia i te ûa i nia i te parau-tia e te parau-tia ore.” I te mea e te horoa maira to tatou Metua i te raˈi i te hoê hiˈoraa nehenehe roa no tatou, e tia ia tatou ia faaitoito i te riro ei taata maitai e te tauturu i te taata atoa. Ia na reira tatou, e faaite tatou e e ‘tamarii tatou na to tatou Metua i te ao ra.’—Luka 6:35; Mataio 5:45.

I te tahi mau taime, te hamani-maitai-raa î i te here, te tautururaa ïa i te taata ia riro mai ei feia haamori i te Atua mau. Tau matahiti aˈenei, ua tamata te hoê vahine faaea fare Ite no Iehova i te horoa i te poroi Bibilia i te hoê vahine tapiri, ua patoi-hua-hia râ oia. Aita râ oia i toaruaru no teie haerea. Ua tamau maoti oia i te faaite i te maitai e ua tamata oia i te tauturu i te vahine tapiri. I te hoê taime, ua tauturu oia i te vahine tapiri i to ˈna tauiraa i te fare. I te tahi atu taime, ua faanaho oia e ia faahoro te hoê vahine i te vahine tapiri i te tauraa manureva e farerei i to ˈna fetii. A muri aˈe, ua farii te vahine tapiri i te hoê haapiiraa Bibilia e i te pae hopea, ua riro mai oia ei Kerisetiano itoito noa ˈtu te hamani-ino-raa teimaha a ta ˈna tane. Oia mau, na teie mau faaiteraa i te here e aratai i te mau haamaitairaa mure ore.

Mai te peu e mea tia to tatou manaˈo, e farii tatou e aita te Atua e here ra ia tatou no te rahi e te faahiahia o to tatou mau huru maitatai. Aita roa ˈtu, te here ra oia ia tatou noa ˈtu te rahi o ta tatou mau hape e mau hapa. No reira, e tia atoa ia tatou ia haapii i te here i to tatou taata-tupu noa ˈtu te rahi o to ratou mau paruparu. Ia haamataro tatou i te taa e te mauruuru i te mau huru maitatai nehenehe o vetahi ê eiaha râ i ta ratou mau hape, e ite mai tatou e mea ohie aˈe ia here ia ratou. E nehenehe to tatou manaˈo hohonu no ratou e hau aˈe i te aroha niuhia i nia i te faaueraa tumu e e riro atoa ei here e ei auhoaraa mahanahana e vai ra i rotopu i te mau hoa piri roa.

Ia tupu maitai to outou here

E tia i te here e te auhoaraa ia faahotuhia, e i roto i te mau raau faahotu matamua, te vai ra te mafatu rotahi e te haavare ore. E tamata vetahi i te tapuni i ta ratou mau hapa no te faaite i te hoê hiˈoraa maitai i mua i te taata ta ratou e hinaaro ra e faahoa. Mea pinepine râ teie huru raveraa i te faatupu i te ino, no te mea, i te pae hopea, e itea mai ia vetahi ê te parau mau e e ape ratou i teie huru haavarevare. No reira, eiaha tatou e mǎtaˈu ia ite vetahi ê eaha to tatou huru mau—noa ˈtu e te tutava ra tatou i te faaruru atu i te tahi mau hapa. E nehenehe te reira e tauturu ia haamata i te auhoaraa e o ratou.

Ei hiˈoraa, aita te hoê tuahine Ite paari no te hoê amuiraa i ǒ roa i te pae Hitia o te râ ma i haere atea i te haapiiraa. Aita râ oia i tamata aˈenei i te huna i te reira i mua ia vetahi ê. E faaite tahaa oia, ei hiˈoraa e, eita ta ˈna e nehenehe e faataa ia vetahi ê nafea ia haapapu na nia i te mau parau tohu Bibilia e te aamu e ua hope to te Etene Anotau i te matahiti 1914.a No te mea râ e e horoa oia i te hiˈoraa maitai no te itoito i roto i te taviniraa, e oia atoa no te here e te horoa maitai i nia i te mau taeae, e parauhia oia ma te here te piru o te amuiraa.

I roto i te tahi mau nunaa, e hiˈo-ino-hia te faaite-tahaa-raa i te here; e haapiihia te taata ia vai faito noa ia ohipa ratou e vetahi ê. Noa ˈtu e mea maitai iho â ia haapaohia te mau peu, eiaha tatou e vaiiho i te mau peu maitai ia faatoetoe roa aore ra e huna i to tatou mau manaˈo hohonu no vetahi ê. Aita Iehova i haama i te faaite i to ˈna here i to ˈna nunaa maitihia, o Iseraela i tahito ra, a parau atu ai e: “Ua herehia oe e au i te hereraa mure ore ra.” (Ieremia 31:3) Oia atoa, ua parau te aposetolo Paulo i to ˈna mau taeae no Tesalonia e: “No te rahi o to matou [here] ia outou, ua tia roa ia matou te horoa ˈtu i te evanelia a te Atua ia outou na, e eiaha hoi te reira anaˈe ra, o matou atoa iho ïa, no te mea ua riro outou ei here na matou.” (Tesalonia 1, 2:8; MN) No reira, a tutava ˈi tatou i te faahotu i te here mau no te taata-tupu, e au aˈe i te haapiiraa a te Bibilia te faaite-tahaa-raa i teie mau manaˈo hohonu eiaha râ te uumiraa i te reira.

E titauhia te tutava-tamau-raa

E ohipa tamau te haapiiraa i te here e te faaite i te here ia vetahi ê. E titauhia ia tutava rahi tatou no te mea e tia ia tatou ia rohi i te faaruru i to tatou iho mau huru tia ore e te patoi atoa i te ohiparaa puai a teie nei ao aroha ore. Eita râ e mâuˈa te tutavaraa no te mea e hopoi mai te reira i te mau haamaitairaa rahi.—Mataio 24:12.

I roto noâ i teie nei ao tia ore, e nehenehe tatou e fanaˈo i te mau taairaa maitai aˈe e to tatou taata-tupu, o te horoa mai i te oaoa, te hau e te mauruuru rahi no tatou e no vetahi ê. Ia rave tatou i teie tutavaraa, e faaite ïa tatou e e au ia tatou te tiaturiraa faahiahia e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua. Hau atu â, ia haapii tatou i te eˈa maitai roa o te here, e noaa ïa ia tatou te farii maitai e te mau haamaitairaa a to tatou Poiete î i te here, i teie nei e a muri noa ˈtu!

[Nota i raro i te api]

a Ei faahohonuraa, a hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 1056-1059.

[Hohoˈa i te api 10]

E nehenehe te here Kerisetiano e faaitehia na roto i te mau ohipa maitai

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 8]

UN PHOTO 186226/M. Grafman

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono