VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/8 api 3-4
  • Mea au anei na outou te ora?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea au anei na outou te ora?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Papai tei tuea
  • ‘O ta te taata hopoia e ati noa ˈˈe’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Eaha te tapao o to outou oraraa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Eaha te faariro i te oraraa ei mea faufaa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Oraraa oaoa i teie nei â e a muri noa ˈtu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/8 api 3-4

Mea au anei na outou te ora?

“IA HIˈO vau i te maramarama.” O te mau parau teie ta te rohipehe Italiano Giacomo Leopardi i faahiti atu i te feia e tiai ra ia ˈna na mua noa ˈˈe i to ˈna poheraa. Te faaite ra te mau taˈo i te hinaaro rahi o teie taata i te ora, e faahohoˈahia e te maramarama.

Mea faufaa roa te hinaaro i te ora o te turai i te rahiraa ia ape i te mea atâta e ia tutava i te tamau i te ora. I taua tuhaa ra, aita te taata i taa ê roa i te mau animala o tei faataa-ê-na-hia hoi to ratou hinaaro puai e ora noa.

Eaha râ te huru oraraa e tia mau ia orahia e ia poiherehia? E ere noa te oraraa pae tino—te huti-noa-raa i te aho e te hautiuti-noa-raa. Eita atoa te mauruuru e noaa mai na roto i te fanaˈo-hope-roa-raa i te oraraa. Aita te philosophia a Epikuro e na ǒ ra e, “e amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai,” i afai mai i te mauruuru i te taata i te rahiraa o te taime. (Korinetia 1, 15:32) E mau hinaaro materia tumu to te taata, e mea faufaa atoa na ˈna te hiroa tumu e te oraraa totiale, taa ê atu i te hinaaro pae varua, taaihia i te tiaturiraa i te hoê Taata Teitei. Ma te peapea râ, e mau hanere mirioni, peneiaˈe e mau miria taata, fatata roa to ratou oraraa i te mea faufaa ore no te mau tupuraa ino mau i te pae totiale e i te pae o te natura e vai ra i te mau vahi e rave rahi o te fenua. Te mau taata e ora noa no te haamahâ i to ratou mau hinaaro pae tino—te tamaa, te inu, te fanaˈoraa i te taoˈa materia, aore ra te haamâharaa i te mau hinaaro i te taatiraa pae tino—te pee nei ïa ratou i te hoê oraraa animala, mea iti roa hoi te mauruuru e noaa mai. Oia mau, aita ratou e faaohipa ra i te mau faufaa anaanatae roa ta te oraraa e pûpû ra no te faaî i te feruriraa e te mau manaˈo horuhoru o te taata. Hau atu â, e ere noa e aita te taata e imi ra i te haamahâ noa i to ratou mau hinaaro miimii, e fanaˈo maitai ra i to ratou oraraa, te faaino atoa nei râ ratou i te totaiete i reira ratou e ora ˈi, e aita ratou e turu ra i te mau maitai o vetahi ê.

No te haapapu i te reira, te parau ra te hoê haava o te haapao i te mau taurearea ohipa ino e te turu ra “te toparaa o te mau faito faufaa, te faahanahanaraa i te mau hiˈoraa iino, e te manuïaraa maoti te mau ravea ohie e te oioi e ona ˈi, i te hoê huru feruriraa puai e aro.” E aratai te reira i te hoê haerea e ino ai te totaiete e te mau taurearea, ia fariu iho â râ ratou i nia i te raau taero.

Ua ite outou e te pûpû ra te oraraa e rave rahi mau faaanaanataeraa—te mau faafaaearaa i te tahi mau vahi nehenehe mau, te taioraa aore ra te maimiraa anaanatae mau, te hoa maitai, te upaupa navenave mau. E te vai ra te tahi atu â mau ohipa o te horoa mai i te mauruuru rahi e te iti. E rave rahi atu â tumu to te feia e tiaturi hohonu ra i te Atua, te Atua iho â ra o te Bibilia, o Iehova, ia here i te ora. O te faaroo mau te tumu no te puai e te hau o te feruriraa o te nehenehe e tauturu i te taata ia faaruru i te mau tau fifi. E nehenehe te feia e tiaturi i te Atua mau ra e parau ma te papu e: “O [“Iehova,” MN] to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu.” (Hebera 13:6) Te ite nei te mau taata i matau maitai i te here o te Atua e te here ra o ˈna ia ratou. Te pahono nei ratou i teie here, e te oaoa rahi nei ratou i te reira. (Ioane 1, 4:7, 8, 16) E nehenehe ratou e ora i te hoê oraraa itoito i te tautururaa ia vetahi ê o te riro ïa ei tumu no te mauruuru. Te reira hoi ta Iesu i parau: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.

Ma te peapea râ, te vai ra te tahi atu tuhaa o te oraraa i teie mahana. Te vai ra te mauiui, te parau-tia ore, te veve, te maˈi, e te pohe o tei parare roa—e faahiti-noa-raa i te tahi o te mau ohipa mauiui mau o te faariro pinepine i te oraraa ei mea au noa ia faaoromaihia. Aita te Arii ona, puai e te paari no te nunaa o Iseraela i tahito ra, o Solomona, i erehia i te mau faufaa o te nehenehe e faaoaoa i te taata. Teie râ, te vai ra te tahi ohipa o tei faahuru ê ia ˈna—te iteraa ïa e ia pohe o ˈna e tia ia ˈna ia vaiiho na te tahi taata, i te mau mea atoa ta ‘ta ˈna ohipa paari,’ i ravehia “ma te paari, e te ite, e te aravihi,” i faatupu na ˈna.—Koheleta 2:17-21.

Mai ia Solomona, e rave rahi o te ite e mea poto te oraraa, e mauê oioi roa. Te parau ra te mau Papai e ‘ua tuu [te Atua] i te tau mure ore i roto i to tatou mau manaˈo.’ (Koheleta 3:11, Byington) Te turai nei teie manaˈo o te tau mure ore i te taata ia feruri i nia i te poto o te ora. I te pae hopea, no te mea aita e pahonoraa papu maitai no nia i te auraa o te ora e te pohe, e nehenehe te hoê taata e hepohepo no te tahi mau manaˈo taiâ e te faufaa ore. E nehenehe te reira e faariro i te oraraa ei mea peapea.

Te vai ra anei te pahonoraa i te mau uiraa ahoaho a te taata? E itehia anei te mau huru tupuraa o te faariro i te oraraa ei mea anaanatae e te maoro atu â?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono