VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/6 api 29-31
  • No te aha Saulo i hamani ino ai i te mau Kerisetiano?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha Saulo i hamani ino ai i te mau Kerisetiano?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te pehiraa o Setephano i te ofai
  • Te aito i roto i te hamani-ino-raa
  • E nehenehe e faaohipa-hape-hia te itoito
  • Te taata hamani ino—Te ite ra oia i te hoê maramarama rahi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Ua maiti o Iesu ia Saulo
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • Vai aˈera te amuiraa “i roto i te hau”
    “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • Ua taui roa oia i to ˈna oraraa
    A haere ma te itoito e te Atua
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/6 api 29-31

No te aha Saulo i hamani ino ai i te mau Kerisetiano?

‘UA MANAˈO MAU VAU E e ia rahi to ˈu patoi atu i te iˈoa o Iesu o Nazareta ra e tia ˈi. Ua na reira hoi au i Ierusalema, e rave rahi to te feia moˈa i opanihia e au i roto i te fare tapearaa, noaa ihora to ˈu mana i te mau tahuˈa rarahi ra. Ia taparahihia te mau pǐpǐ, ua faatia atoa ˈtu hoi tau reo i te reira. E rave rahi [“taime,” MN] to ˈu hamani-ino-raa ia ratou i roto i te mau sunago atoa, e na ˈu i haamǎtaˈu atu ia faaino ratou. No te rahi o to ˈu riri ia ratou, hamani ino atura vau ia ratou e tae noa ˈtura i te oire ěê ra.’—Ohipa 26:9-11.

TA SAULO no Tareso ïa i parau, tei matau-atoa-hia ei aposetolo Paulo. Parau mau, i te tau a parau ai oia i te reira, ua taui oia. E ere faahou oia i te hoê taata patoi i te Kerisetianoraa, i teie nei, o oia te hoê o te mau taata turu itoito roa ˈˈe. Na te aha râ i turai ia Saulo i mutaa iho ia hamani ino i te mau Kerisetiano? No te aha oia i manaˈo ai e ‘e tia ia ˈna’ ia rave i teie mau ohipa? E te vai ra anei te tahi haapiiraa e huti mai roto mai i to ˈna aamu?

Te pehiraa o Setephano i te ofai

E ǒ o Saulo i roto i te aamu Bibilia i rotopu i te feia i haapohe ia Setephano. “Arato atura ia [Setephano] i rapae i taua oire ra, pehi ihora ia ˈna i te ofai; e na taata i ite ra, tuu atura i to raua ahu i te pae avae o te hoê taata apî ra, o Saulo te iˈoa.” “Mauruuru atura Saulo oia i taparahihia.” (Ohipa 7:58; 8:1) Na te aha i aratai i taua taparahiraa ra? Ua aimârô te mau ati Iuda, no Kilikia atoa te tahi, ia Setephano aita râ ratou i nehenehe noa ˈˈe e patoi ia ˈna. Aita e parauhia ra e tei rotopu anei Saulo, no Kilikia atoa, ia ratou. Noa ˈtu râ, ua faaohipa ratou i te mau ite haavare no te pari ia Setephano e ua faaino oia e ua aratai ia ˈna i mua i te Sunederi. (Ohipa 6:9-14) Ua ohipa teie rururaa, tei faaterehia e te tahuˈa rahi, ei tiribuna teitei ati Iuda. Ei tiribuna faaroo teitei roa ˈˈe, e paruru atoa to ˈna mau melo i te mea ta ratou e tiaturi ra ei haapiiraa viivii ore. I to ratou manaˈoraa, e tia ia haapohehia o Setephano. Ua faahapa oia ia ratou no to ratou oreraa e haapao i te Ture, e ere anei? (Ohipa 7:53) Ua faaite ratou nafea ia haapao-mau-hia te reira!

E faahopearaa tano o to ˈna mau tiaturiraa to Saulo fariiraa i taua manaˈo ra. E Pharisea oia. Ua titau teie pǔpǔ faaroo mana rahi ia haapao-etaeta-hia te ture e te peu tutuu. Ua taa ê roa te Kerisetianoraa i teie mau tiaturiraa, te haapii ra oia i te hoê ravea faaoraraa apî na roto ia Iesu. I te senekele matamua, te tiaturi ra te mau ati Iuda e e Arii hanahana te Mesia o te faatiamâ mai ia ratou i te zugo au-ore-hia a te faatereraa Roma. No reira, te hoê taata i faautuahia e te Sunederi Rahi ei taata faaino e a rîhia ˈtu ai oia i nia i te pou haamauiuiraa mai te hoê taata ohipa ino tei faarirohia ei Mesia, ua riro ïa oia ei taata ê roa, tei ore e fariihia, e te faufau i to ratou feruriraa.

Te parau ra te Ture e te hoê taata tei rîhia i nia i te hoê pou, ua “katarahia ïa e te Atua.” (Deuteronomi 21:22, 23; Galatia 3:13) I roto i te feruriraa o Saulo, “papu maitai e no Iesu teie mau parau,” ta Frederick F. Bruce ïa e faahiti ra. “Ua pohe oia i raro aˈe i te katara a te Atua, e no reira eita e nehenehe e manaˈohia e o oia te Mesia, i nia ia ˈna, ia au i te peu tutuu, e vai ai te haamaitairaa a te Atua o te ore e itehia aˈenei. No reira, e parau faaino te faaiteraa e o Iesu te Mesia; te feia o tei rave i teie faaiteraa maamaa, e haamauiuihia ratou ei mau taata faaino.” Mai ta Saulo iho i farii i muri aˈe, ua riro te manaˈo o te ‘Mesia [“i rîhia i nia i te pou,” MN] ei turoriraa no te ati Iuda.’—Korinetia 1, 1:23.

I mua i taua haapiiraa ra, ua opua maite Saulo e patoi uˈana ˈtu. E tia ia faaohipahia atoa te puai rahi i roto no te tutava i te faaore i teie haapiiraa. Ua papu ia ˈna e te reira ta te Atua e hinaaro ra. Ma te faataa i te haerea ta ˈna i atuatu, te na ô ra Saulo e: “I te haapaoraa i te itoito ra, ua hamani ino ïa vau i te ekalesia; i te parau-tia a te ture ra, aita a ˈu e hapa i te reira.” “E hamani ino hau ê to ˈu i te ekalesia o te Atua, e pau aˈera ïa ia ˈu. E hau atura hoi au i ta te ati Iuda haapaoraa i te feia atoa e rave rahi i to ˈu ra ui i to ˈu iho fenua, e itoito rahi roa hoi to ˈu i te mau peu i tuuhia mai e to ˈu ra hui tupuna.”—Philipi 3:6; Galatia 1:13, 14.

Te aito i roto i te hamani-ino-raa

I muri aˈe i te poheraa o Setephano, aita Saulo i riro faahou ei mauhaa noa no te hamani ino ei aito râ. Eita ïa e ore e ua noaa ia ˈna te tahi roo, i te mea e i muri aˈe i to ˈna tauiraa i te faaroo, ia ˈna i tutava i te amui atu i te mau pǐpǐ, “mǎtaˈu anaˈe ihora ratou [pauroa] ia ˈna, [no te mea aita ratou i tiaturi] e, e pǐpǐ oia.” I te taime a papuhia ˈi e e Kerisetiano mau oia, ua riro to ˈna tauiraa i te faaroo ei tumu oaoaraa e te haamauruururaa i rotopu i te mau pǐpǐ o tei faaroo, e ere noa oia i te tahi taata patoi tahito tei taui i te haerea, tera râ “te taata i hamani ino mai ia tatou i mutaa ihora, te [faaite] nei ïa i te parau [apî maitai no nia i te faaroo] ta ˈna i tinai i mutaa ihora.”—Ohipa 9:26; MN; Galatia 1:23, 24; MN.

Tei te atearaa tau 220 kilometera o Damaseko—e hitu aore ra e vau mahana na raro noa—mai Ierusalema ˈtu. Teie râ, ‘no te haamǎtaˈu e no te taparahi i te mau pǐpǐ,’ ua haere o Saulo i te tahuˈa rahi ra e ua ani ia ˈna i te mau rata no te mau sunago i Damaseko. No te aha? No te mea e aratai mai Saulo ma te tapea auri i Ierusalema i te feia ta ˈna e itea ˈtu o tei pee i “Te Eˈa, MN.” Ma te parau faatia haamanahia, ‘pau atura te ekalesia ia ˈna i te [“haavî uˈana ma te,” MN] tomoraa ˈtu i roto i te mau fare, te aratoraa i te mau tane e te mau vahine no te huriraa ia ratou i roto i te fare tapearaa.’ No vetahi, ‘ua rutu [oia ia ratou] i roto i te mau sunago,’ e ‘ua faatia i to ˈna reo’ (i te auraa mau, ta ˈna “ofai maitiraa”) no te turu i to ratou taparahiraa.—Ohipa 8:3; 9:1, 2, 14; 22:5, 19; 26:10, nota, MN.

Ma te tuatapapa i te haapiiraa ta Saulo i fanaˈo i raro aˈe ia Gamaliela e te mau parau mana ta ˈna i faaohipa i teie nei, te tiaturi ra te tahi feia ite e ua haere oia i mua na roto i te riroraa ei taata i haapii noa i te Ture e tae roa ˈtu i te faaohiparaa i te hoê faito mana i roto i te faaroo ati Iuda. Te manaˈo ra te hoê taata e, ei hiˈoraa, ua nehenehe paha o Saulo e riro ei orometua i roto i te hoê sunago i Ierusalema. Teie râ, no nia i to Saulo ‘faatiaraa i to ˈna reo’—noa ˈtu e e melo oia no te hoê tiribuna aore ra te hoê o tei faaite i to ˈna turu i te pae morare i te mau taparahiraa i te mau Kerisetiano—aita tatou e nehenehe e papu.a

I te mea e i te omuaraa e mau ati Iuda aore ra e mau peroseluto ati Iuda pauroa te mau Kerisetiano, e au ra e ua manaˈo o Saulo e e pǔpǔ apotata te Kerisetianoraa i roto i te faaroo ati Iuda, e ua faariro oia i te reira ei hopoia na te mau tia mana ati Iuda e aˈo i to ˈna mau melo. “Peneiaˈe,” ta te taata ite ra o Arland J. Hultgren ïa e parau ra, “ua patoi te taata hamani ino ra o Paulo i te Kerisetianoraa no te mea ua hiˈo oia i te reira mai te hoê haapaoraa i rapaeau i te faaroo ati Iuda, ei haapaoraa enemi. Ua hiˈohia te Kerisetianoraa e a ˈna e e vetahi ê mai te hoê pǔpǔ tei auraro i te feia mana ati Iuda.” I muri iho, ta ˈna opuaraa, o te faaheporaa ïa i te mau ati Iuda orure hau ia parau e ua hape ratou e ia hoˈi faahou ratou i te tiaturiraa tahito, ma te faaohipa i te mau ravea atoa e vai ra. (Ohipa 26:11) Te hoê ravea noa no ˈna, o te fare tapearaa ïa. Te tahi atu, o te ruturaa ïa i roto i te mau sunago, e ravea matauhia no te aˈo tei nehenehe e faaohipahia ei faautuaraa no te oreraa e auraro i te mana o te mau rabi i roto i te tahi tiribuna no te fenua iho o na haava e toru.

Oia mau, ua tapea te faraa ˈtu o Iesu ia Saulo i nia i te purumu no Damaseko i taua mau ohipa atoa ra. Ei enemi rahi no te Kerisetianoraa, ua riro taue maira Saulo ei paruru itoito e aita i maoro roa, ua imi te mau ati Iuda i Damaseko e haapohe ia ˈna. (Ohipa 9:1-23) Te vahi huru ê, ei Kerisetiano, ua mauiui Saulo i te mau mea e rave rahi ta ˈna i rave na ei taata hamani ino, no reira i te mau matahiti i muri iho, ua nehenehe oia e parau e: “A pae aˈenei o ˈu papairaahia e te ati Iuda.”—Korinetia 2, 11:24.

E nehenehe e faaohipa-hape-hia te itoito

“I tei faaino hoi i mutaa iho, e te hamani ino, e te [“maamaa,” MN],” ta Saulo ïa i papai i muri aˈe i to ˈna tauiraa i te faaroo, i te matau-maitai-raahia oia ei aposetolo Paulo. “I arohahia mai râ vau, no te mea i na reira maua noa vau no te faaroo ore.” (Timoteo 1, 1:13) No reira, te riroraa ei taata aau rotahi e te itoito i roto i te hoê haapaoraa, eita te reira e haapapu no nia i te fanaˈoraa i te farii maitai o te Atua. Mea itoito Saulo e ua ohipa oia ia au i to ˈna haava manaˈo, aita râ oia i tia. Ua faaohipa-hape-hia to ˈna itoito rahi. (A faaau e te Roma 10:2, 3.) E tia i te reira ia haaferuri ia tatou.

I teie mahana, te tiaturi papu ra e rave rahi e te riroraa ei taata maitai, tera ïa ta te Atua e titau ra ia ratou. Tera anei râ? E tia i te taata taitahi ia faaroo maitai i te aˈoraa a Paulo: “E hiˈopoa maite i te mau mea atoa ra; e tei maitai ra e tapea maite.” (Tesalonia 1, 5:21) Oia hoi te raveraa i te taime ia noaa te ite papu i te Parau mau a te Atua e i muri iho ia ora ma te au maite i te reira. Mai te peu e te taa ra ia tatou na roto i te hiˈopoaraa i te Bibilia e tia ia tatou ia rave i te mau tauiraa, ia na reira ïa tatou ma te ore e haamarirau. Ua riro paha vetahi o tatou ei mau taata faaino, hamani ino aore ra ei mau taata maamaa e tae roa ˈtu mai ia Paulo. Noa ˈtu râ, na roto noa i te ohiparaa ia au i te faaroo e te ite papu e nehenehe tatou, mai ia ˈna, e fanaˈo i te farii maitai o te Atua.—Ioane 17:3, 17.

[Nota i raro i te api]

a Ia au i te buka ra Te aamu o te nunaa ati Iuda i te tau o Iesu Mesia (175 H.T.T.–135 T.T.) (Beretane), a Emil Schürer, noa ˈtu e aita te Mishna e faatia ra i te mau raveraa a te Sunederi Rahi, aore ra te Sunederi o na Hitu ahuru ma hoê, ta te feia o te mau Sunederi nainai aˈe râ, e 23 melo, tei haapapuhia i roto i te tuhaa rii. E nehenehe te feia haapii Ture e tia ˈtu no te mau faautuaraa pohe tei haavahia e te mau Sunederi nainai aˈe, i reira ratou e faatiahia ˈi ia paraparau no te turu i tei faahapahia e eiaha e patoi ia ˈna. I roto i te mau tupuraa aita e faautuaraa rahi, e nehenehe ratou e rave i na mea e piti ra.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono