Mau uiraa a te feia taio
I te mea e te parauhia ra e e nehenehe e faahoˈihia mai te faahoturaa i muri aˈe i te faaoreraa i te reira, e nehenehe anei te hoê Kerisetiano e hiˈo i te reira ei ravea no te faataime i te fanau?
O te faaoreraa i te faahoturaa te ravea i faaohipa-rahi-roa ˈˈe-hia no te faataime i te fanau. No te taata e rave rahi, e au ra e na te huru tupuraa i te pae totiale e i te pae haapiiraa e na te mau manaˈo i te pae faaroo atoa e faaoti e farii i te reira. Na te mau tiaturiraa i te pae faaroo e aratai ra i te mau Ite no Iehova, o te farii ra i te hinaaro o te papai salamo: “E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa, e aratai ia ˈu na te eˈa manina.” (Salamo 27:11) Eaha te ravehia no te faaore i te faahoturaa?
E parauhia te faaoreraa i te faahoturaa o te tane te hoê vasectomie. E tâpûhia e e tapirihia e piti uaua aore ra tuio faahaere i te tatea i roto i te pute hua. E nehenehe te reira e ravehia na roto i te mau ravea rapaauraa e rave rau, te fa râ o te tapearaa ïa ia ore te tatea ia tahe mai roto mai i te mau atoatoa. Te faaoreraa i te faahoturaa o te vahine, e parauhia ïa ligature des trompes. E tâpûhia e e taamuhia (aore ra e tutuihia) i pihai iho i te mau tiupi parauhia trompe de Fallope, o te afai i te mau huero mai te ovari i roto i te vairaa tamarii.
Ua manaˈo-maoro-hia na e e mau taahiraa avae tamau teie—oia hoi e faaore roa te reira i te faahoturaa. Ua ani râ te tahi mau taata, no to ratou tatarahapa i ta ratou faaotiraa aore ra no te tahi mau huru tupuraa apî, i te tauturu a te mau taote no te faahoˈi mai i to ratou faahoturaa. Auaa i hamanihia te mau mauhaa aravihi e te microchirurgie i manuïa rahi ai te mau tamataraa no te taui. Mea pinepine i te taiohia e i nia i te feia i maitihia, e nehenehe e itehia e 50 e tae atu i te 70 % o te manuïaraa e faaore i te vasectomie na roto i te puoi-faahou-raa i te mau uaua iti i tâpûhia. Te parauhia ra e e 60 e tae atu i te 80 % o te manuïaraa no te faahoˈi mai i te faahoturaa o te vahine. Ua manaˈo vetahi i faaroo i te reira e e ere faahou te faaoreraa i te faahoturaa i te ravea tamau. Te manaˈo nei ratou e e au te faaoreraa i te faahoturaa o te tane e o te vahine i te mau huero faataime i te fanau, te mau puohu apeni, e te mau diaphragme—e mau ravea teie e nehenehe e faaorehia ia hinaarohia te hoê aiû. Eiaha râ e tuu i te hiti i te tahi mau tuhaa faufaa.
Te rahiraa ino i nia i te mau uaua i te faaoreraahia te faahoturaa, te rahiraa uaua i iritihia aore ra i pahure, te rahiraa matahiti i mairi mai te tâpûraa, e no te vasectomie, ua fa mai te tahi mau taoˈa aro maˈi o te patoi i te tatea o te tane, e nehenehe teie mau mea e haafifi rahi i te mau ravea no te faahoˈi mai i te faahoturaa. E eiaha e haamoehia e aita paha e fare no te microchirurgie i roto e rave rahi vahi, aore ra mea moni roa te reira huru rapaauraa. No reira, mea rahi o te hinaaro rahi ia faahoˈihia mai to ratou faahoturaa, eita râ ta ratou e nehenehe. No ratou, ua oti iho â ïa.a No reira, e ere te mau faito au noa o te mau tauiraa i faahitihia i nia nei i te mea papu, e eita e nehenehe e tiaturihia.
Te vai ra te tahi mau ohipa e tano maitai ra e te mau tupuraa mau. Ua faataa te hoê tumu parau i neneihia i te mau Hau Amui no Marite no nia i te faaoreraa i te vasectomie e i muri iho i te tâpûraa 12 000 dala Marite, “e 63 % noa o te mau tane i tâpûhia te nehenehe e faahotu i to ratou hoa.” Hau atu â, “e ono i nia i te hanere [noa] o te mau tane e vasectomie to ratou o te ani i te pae hopea ia faaorehia te reira.” I roto i te hoê maimiraa i ravehia i Helemani no nia ia Europa no ropu, te tahi 3 % o te mau tane i maiti ia faaorehia to ratou faahoturaa o te imi i muri aˈe ia faahoˈihia mai te reira. Noa ˈtu e o te afaraa noa o taua mau tamataraa ra o te nehenehe e manuïa, e tapao faaite ïa e no te mau 98,5 % o te mau tane e vasectomie to ratou, e tupuraa tamau te reira. E mea teitei aˈe te mau faito i te mau fenua mea iti aore ra aita e taote no te microchirurgie.
No reira, e ere i te mea tano ia haafaufaa-ore-hia te faaoreraa i te faahoturaa o te tane aore ra o te vahine, mai te mea ra e e ravea teie no te faataime i te fanau no te hoê taime poto. E no te mau Kerisetiano haavare ore, te vai ra te tahi atu â mau tuhaa e hiˈopoa.
Hoê manaˈo faufaa, oia ïa e ô te mau puai no te fanau no ǒ mai i to tatou Poiete. Ua opua atoa oia i mutaa iho e ia fanau te mau taata tia roa, ia ‘î te fenua e ia haavî iho.’ (Genese 1:28) I te toeraa mai e vau noa taata i nia i te fenua i muri aˈe i te Diluvi, ua faahiti faahou te Atua i taua mau faaueraa faufaa ra. (Genese 9:1) Aita te Atua i faahiti faahou i taua faaueraa ra i te nunaa Iseraela, ua faariro râ te mau ati Iseraela i te mau tamarii ei mea hinaaro-roa-hia.—Samuela 1, 1:1-11; Salamo 128:3.
I roto i te Ture a te Atua ia Iseraela, te vai ra te mau faaiteraa i to ˈna manaˈo no nia i te fanauraa. Ei hiˈoraa, ia pohe te hoê taata faaipoipo e aita ta ˈna e tamaiti ia huaaihia oia, na to ˈna taeae ïa e horoa mai i te hoê tamaiti na roto i te faaipoiporaa i te taoete. (Deuteronomi 25:5) Te mea faufaa roa ˈtu â, o te ture ïa no nia i te hoê vahine i tamata i te tauturu i ta ˈna tane i roto i te hoê taputôraa. Mai te peu e ua haru oia i te melo taatiraa o te enemi o ta ˈna tane, e tâpûhia ïa to ˈna rima; inaha, aita te Atua i titau ia rave-ino-hia to ˈna melo taatiraa aore ra to ta ˈna tane. (Deuteronomi 25:11, 12) E faatupu maitai ïa teie ture i te faatura no te mau melo taatiraa; eiaha e faaore faufaa ore noa i te reira.b
Ua ite tatou e aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Iseraela, aita ïa ratou e titauhia ra ia pee i te ture i roto i te Deuteronomi 25:11, 12. Aita Iesu i faaue aita atoa i horoa i te manaˈo e e tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaipoipo e ia fanau e rave rahi tamarii, ua feruri hoi te feia faaipoipo e rave rahi e e faaohipa anei ratou i te tahi ravea no te faataime i te fanau. (Mataio 19:10-12) Ua faaitoito te aposetolo Paulo i ‘te mau vahine ivi apî ia faaipoipo e ia fanau.’ (Timoteo 1, 5:11-14) Aita oia i faahiti i te faaoreraa tamau i te faahoturaa o te mau Kerisetiano—ia haapae ratou ma te opua i to ratou neheneheraa e fanau i te tamarii.
E tia i te mau Kerisetiano ia feruri i teie mau faaiteraa e te haafaufaa nei te Atua i to ratou puai no te fanau. Na te feia faaipoipo taitahi e faaoti e faaohipa i te mau ravea e tano no te faanaho i te utuafare e afea. Parau mau, e riro ta raua faaotiraa ei mea faufaa roa mai te peu e e haapapu maitai mai te taote e e faaruru te mama aore ra te tamarii i te mau fifi atâta roa i te pae rapaauraa, e nehenehe atoa paha oia e pohe, ia hapû mai te mama a muri aˈe. Ua farii vetahi i roto i taua huru tupuraa ra ma te aau tae ore i te hoê faaoreraa i te faahoturaa mai tei faataahia i te omuaraa no te haapapuraa e eita te hapûraa e haafifi i te ora o te mama (e tamarii aˈena paha ta ˈna) aore ra to te hoê aiû e fanauhia mai e te tahi maˈi atâta.
Papu maitai râ e e hinaaro te mau Kerisetiano aita e faaruru ra i teie huru fifi varavara e te taa ê e faaohipa i “te [“feruriraa,” MN] haapao maitai” e ia ohipa te haafaufaaraa te Atua i te neheneheraa e fanau i nia i to ratou feruriraa e ta ratou mau ohipa. (Timoteo 1, 3:2; Tito 1:8; 2:2, 5-8) E faaite te reira i te haapaoraa ma te feruriraa paari i te mau faaiteraa a te mau Papai. Nafea râ mai te peu e e itehia e ua haafaufaa ore te hoê Kerisetiano ma te ore e feruri i te mau faaotiraa a te Atua? Eita anei vetahi ê e feaa e hiˈoraa maitai anei to ˈna, ua matauhia anei oia mai te hoê taata e rave i te mau faaotiraa e tuati ra i te Bibilia? Parau mau, e nehenehe teie roo ino e tapea eiaha te hoê tavini e fanaˈo i te mau hopoia taa ê o te taviniraa, mea taa ê râ no tei na reira ma te ite ore.—Timoteo 1, 3:7.
[Nota i raro i te api]
a “Te faito manuïaraa o te mau tâpûraa no te puoi faahou i te [mau uaua], e 40 % ïa, e te vai ra te tahi mau haapapuraa o te manuïaraa rahi aˈe maoti te mau ravea apî i te pae microchirurgie. Noa ˈtu râ, e tia ia hiˈohia te faaoreraa i te faahoturaa na roto i te vasectomie ei ravea tamau.” (Encyclopædia Britannica) “E tia ia hiˈohia te faaoreraa i te faahoturaa ei ravea tamau. Noa ˈtu eaha ta te taata i faaroo no nia i te faahoˈiraa mai i te faahoturaa, mea moni roa te puoi-faahou-raa i te mau uaua i tâpûhia, e eita e nehenehe e haapapuhia e e manuïa te reira. No te mau vahine i faahoˈihia mai to ratou faahoturaa, mea rahi te fifi atâta e hapû i te hoê aiû i rapaeau i te vairaa tamarii.”—Contemporary OB/GYN, Tiunu 1998.
b Te na ô ra te tahi atu ture e au ra e mea faufaa e eita te hoê taata tei faaino-roa-hia te melo taatiraa e ô i roto i te amuiraa a te Atua. (Deuteronomi 23:1) Te faaite ra râ te buka ra Étude perspicace des Écritures e te parauhia ra “no nia i te faaoreraa opuahia o te melo taatiraa no te mau ohipa faufau, mai te peu mahu.” No reira, aita taua ture ra e faahiti ra i te faaoreraa i te faahoturaa aore ra te tahi atu ravea no te faataime i te fanau. Te na ô atoa ra te buka ra Étude perspicace e: “Ua tohu Iehova ma te tamahanahana i te taime e farii ai oia i te mau eunuka ei tavini na ˈna e, mai te peu e e auraro ratou, e noaa ia ratou te hoê iˈoa maitai aˈe i te mau tamaiti e te mau tamahine. Ia faaorehia te Ture e Iesu Mesia, e nehenehe te feia atoa e faaohipa i te faaroo noa ˈtu eaha to ratou oraraa i mutaa iho e riro ei tamaiti pae varua na te Atua. E faaorehia te mau taa-ê-raa i te pae tino.—Isa 56:4, 5; Ioa 1:12.”