VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/5 api 28-29
  • Te ohipa ra anei te Atua na roto i te hoê haerea “piˈo”?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ohipa ra anei te Atua na roto i te hoê haerea “piˈo”?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Taime no te faatitiaifaro i te mau ohipa
  • A tiaturi ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Mauiui
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Nafea te mau paruparu pae tino e ore ai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei”
    “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/5 api 28-29

Te ohipa ra anei te Atua na roto i te hoê haerea “piˈo”?

“DEUS ESCREVE CERTO POR LINHAS TORTAS” (“TE PAPAI RA TE ATUA ma te tano ma te faaohipa i te mau reni piˈo”) o te hoê ïa parau paari no Beresilia. Te faaite ra te reira e, e rave noa te Atua i te mea tano, i te tahi râ mau taime, e au ra e e ere i te mea tano ia au i te huru hiˈoraa a te taata. Ei hiˈoraa, ia pohe anaˈe te hoê taurearea, e parau e rave rahi e, ‘Ua pii te Atua ia ˈna i te raˈi.’ Mai te peu e te mauiui te tahi taata no te hoê hapepa aore ra te faaruru ra i te hoê ati, e parau te tahi e, ‘O te hinaaro o te Atua.’ I te mea e ua faahapahia te Atua no te pohe, te mau fifi i te pae tino, e te tahi atu mau tumu o te mauiui, te hinaaro ra ïa teie mau huru paraparau e faaite e “te papai ra” te Atua ‘ma te piˈo,’ oia hoi te rave ra o ˈna i te ohipa na roto i te hoê ravea ta te taata e ore e nehenehe e maramarama.

No te aha e rave rahi taata faaroo e tiaturi ai e o te Atua te tumu o te pohe e te mau haafifiraa? I te rahiraa o te taime, ua niuhia teie mau tiaturiraa i nia i te taa-ore-raa i te tahi mau irava Bibilia taa noa. E hiˈo poto mai tatou i te tahi o teie mau irava.

● “O vai tei faariro ia ˈna ei vava, e ei turi, e ei mata ara, e ei mata po? e ere anei o vau, o Iehova?”—Exodo 4:11.

E auraa anei te reira e e tia ia faahapahia te Atua no te mau taata atoa e mauiui ra i te mau hapepa e rave rahi? Eita. Eita te reira e tuea e te huru o te Atua. Te parau ra te Bibilia ia tatou e: “E mea maitai anaˈe hoi ta te Atua i hamani.” (Timoteo 1, 4:4) E ere o ˈna te tia ia faahapahia mai te peu e ua fanauhia te hoê taata ei matapo, ei vava, aore ra ei turi. Te hinaaro noa nei o ˈna i te mea maitai no ta ˈna poieteraa, inaha o ˈna te Pu o “te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa.”—Iakobo 1:17.

O to tatou mau metua matamua, o Adamu raua Eva, tei hinaaro e patoi i te Atua e tei erehia i to raua huru tia roa e na reira atoa to raua neheneheraa e fanau i te tamarii tia roa. (Genese 3:1-6, 16, 19; Ioba 14:4) A faaipoipo noa ˈi ta raua mau huaai e fanau atura i te tamarii, ua nanea roa te tia-ore-raa, tae noa ˈtu te mau fifi i te pae tino, i rotopu i te taata. Noa ˈtu e e ere te Atua ra o Iehova te tumu o te reira, ua faatia o ˈna e ia tupu te reira. No reira, e nehenehe ta ˈna e parau e ua “faariro” o ˈna i te vava, te turi, e te matapo.

● “O tei piˈo ra, e ore ïa e titiaifaro.”—Koheleta 1:15

Na te Atua anei i haapiˈo i te mau ohipa? Papu maitai, eita. Te tapao ra te Koheleta 7:29 e: “Ua hamani te Atua i te taata ma te maitai, ua imi râ ratou i te ino e rave rahi.” Te haapoto ra te Contemporary English Version i teie irava e: “E taata tia roa hoi tatou i to te Atua poieteraa ia tatou, i teie nei râ ua haapiˈo tatou i to tatou feruriraa.” Maoti i te auraro i te mau faatureraa tia a te Atua, ua maiti te mau tane e vahine ma te hinaaro mau, no te rahiraa, i te pee i ta ratou iho mau faanahoraa, mau opuaraa, mau raveraa, aore ra mau peu—no to ratou iho inoraa.—Timoteo 1, 2:14.

Hau atu â, mai ta te aposetolo Paulo i nota, no te hara o te huitaata nei, “ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa.” (Roma 8:20) E eita teie huru tupuraa e nehenehe e “titiaifaro” na roto i te mau tutavaraa taata nei. Na roto noa i te faaôraa mai te Atua e ore ai te piˈoraa e te faufaa-ore-raa i roto i te mau ohipa o te fenua nei.

● “E haamanaˈo i te mau ohipa atoa a te Atua: e tia ia vai ia faatitiaifaro i tei piˈo ia ˈna ra?”—Koheleta 7:13.

Na roto i te tahi atu mau taˈo, te ani ra te Arii Solomona e: ‘O vai i rotopu i te huitaata nei te nehenehe e faatitiaifaro i te mau vahi hapa e te huru tia ore ta te Atua e faatia ra?’ Aita hoê aˈe, no te mea e tumu i vaiiho ai te Atua ra o Iehova i teie mau ohipa ia tupu.

No reira, ua faaue o Solomona e: “E oaoa i te mahana maitai ra, e haamanaˈo râ i te mahana e ati ai ra: ua tuu-fatata-hia teie e te Atua i pihaiiho i tera, ia ore te taata ia ite i tei fatata i te iri mai i nia ia ˈna ra.” (Koheleta 7:14) E au iho â te hoê taata i te hoê mahana mea maitai te mau ohipa e e faaite o ˈna i to ˈna mauruuru na roto i te faaiteraa i te maitai. E hiˈo o ˈna i te hoê mahana maitai mai te hoê ô no ǒ mai i te Atua ra. Eaha râ no te hoê mahana i reira e tupu ai te ati? Mea maitai ia “haamanaˈo” oia hoi ia farii te hoê taata e ua faatia te Atua e ia tupu te ati. No te aha o ˈna i na reira ˈi? Te parau ra o Solomona e: “Ia ore te taata ia ite i tei fatata i te iri mai i nia ia ˈna ra.” Eaha te auraa?

I te mea e ua farii te Atua e ia faaruru tatou i te mau oaoaraa e te mau haafifiraa, te faahaamanaˈo nei te reira ia tatou e eita ta tatou e nehenehe e parau eaha te tupu i te tau a muri aˈe. E tupu te ati i nia i te mau taata parau-tia e te mau taata parau-tia ore. Aita e faataa-ê-raa. E tia i te reira ia faaite ia tatou i te faufaaraa ia tiaturi, eiaha ia tatou iho, i te Atua râ, ma te haamanaˈo e “e aroha hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8) Noa ˈtu e aita tatou e taa ra i te tahi mau ohipa i teie nei, e nehenehe tatou e papu e i muri aˈe i te tupuraa ˈtu taua mau mea atoa ra, e paturu te mau ohipa atoa ta te Atua i faatia i te hoê opuaraa maitatai no te taatoaraa.

Eita roa ˈtu te mau ohipa ta ˈna i faatia e haamauiui e a muri noa ˈtu i te feia parau-tia. Ua haapapu te aposetolo Petero i te reira i to ˈna faataaraa i te mauiui o te mau hoa faaroo no to ˈna ra tau e: “O te Atua râ no ˈna te mau maitai atoa, o tei parau ia tatou no to ˈna ra ao mure ore ia Iesu Mesia nei, ia maoro iti aˈe to outou pohe, ia haamaitai roa oia ia outou, ia tauturu mai, ia faaetaeta mai, e ia haapapu ia outou.”—Petero 1, 5:10.

Taime no te faatitiaifaro i te mau ohipa

Te horoa nei o Iehova i te puai ia tatou no te haapaiuma i ta tatou mau tamataraa. Ua tǎpǔ atoa o ˈna e e “faaapî” oia “i te mau mea atoa.” (Apokalupo 21:5) Oia mau, o ta ˈna ïa opuaraa e ia horoa faahou to ˈna Basileia i te raˈi ra i te oraora-maitai-raa i te feia e mauiui ra no te tahi mau hapepa e ia tiaau atoa i te tia-faahou-raa o te feia pohe. E haamou atoa teie Basileia i te taata haerea piˈo mau—te Diabolo ra o Satani. (Ioane 5:28, 29; Roma 16:20; Korinetia 1, 15:26; Petero 2, 3:13) Auê ïa haamaitairaa no te nunaa e mǎtaˈu ra i te Atua e ati aˈe te fenua ia tae i te taime no te Atua no te faatitiaifaro i te mau ohipa!

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]

Job Hearing of His Ruin/The Doré Bible Illustrations/Dover Publications

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono