Nafea outou e nehenehe ai e faaite i te haehaa mau?
MEA faufaa roa te haehaa mau i mua i te aro o te Atua. Ua papai o Iakobo e: “E patoi mai te Atua i te feia teoteo, e horoa mai râ i te maitai i te feia haehaa.” (Iakobo 4:6) I ǒ nei te parau ra paha o Iakobo no nia i te mau manaˈo e rave rahi i faahitihia i roto i te mau Papai Hebera. “Teitei noâ Iehova e haapao mai â oia i tei haehaa: area tei teoteo, ei te atea ê oia e hiˈo mai ai.” “Te mata teitei o te taata nei, e faahaehaahia ïa, e te teitei o te taata nei, e tuuhia ïa i raro; e o Iehova anaˈe ra te faateiteihia.” “Te vahavaha nei oia [te Atua] i te feia e vahavaha; area te feia haehaa te ite nei oia i te reira.”—Salamo 138:6; Isaia 2:11; Maseli 3:34.
Ua faaitoito atoa te aposetolo Petero i te haehaa. Ua papai o ˈna e: “E o outou atoa hoi e auraro maite ia outou iho, e ia faaahuhia outou i te haehaa: e patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.”—Petero 1, 5:5.
Te hiˈoraa o te Mesia i te pae o te haehaa
E ui paha outou e, eaha te vahi faufaa aore ra te haamaitairaa e noaa mai ia riro ei taata haehaa? No te taata e tutava ra i te riro ei Kerisetiano mau, mea faufaa roa ïa te pahonoraa—te riroraa ei taata haehaa o te riroraa ïa mai te Mesia. Ua faaite o Iesu i te haehaa ma te farii i te hopoia otahi o te haereraa mai i nia i te fenua nei mai te raˈi mai e te riroraa ei taata haehaa, i raro iti aˈe i te mau melahi. (Hebera 2:7) Noa ˈtu e e Tamaiti oia na te Atua, ua faaruru o ˈna i te mau faahaehaaraa ta to ˈna mau enemi i te pae faaroo i rave i nia ia ˈna. Ua tapea o ˈna i to ˈna hitahita ore i roto i te mau tamataraa, noa ˈtu e e nehenehe oia e pii i te tauturu a ta ˈna mau legeona melahi.—Mataio 26:53.
I te pae hopea, ma te haama ua patitihia o Iesu i nia i te pou haamauiuiraa, aita râ oia i taiva i to ˈna Metua. No reira, ua nehenehe o Paulo e papai no nia ia ˈna e: “Ia hoê atoa o outou huru aau e to te Mesia ra to Iesu; o te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua, haapae atura râ i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei. E no te mea oia i itea mai te taata nei i te huru, ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i te pohe [“i nia i te pou haamauiuiraa,” MN] ra.”—Philipi 2:5-8.
No reira, nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te haehaa mau? I roto i te mau huru tupuraa ohie, nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te hoê haerea haehaa eiaha râ teoteo?
Te haerea o te hoê taata haehaa
E hiˈo mai tatou i te haehaa i roto i te parau o te ohipa, i te vahi raveraa ohipa anei aore ra i roto i te taviniraa Kerisetiano. Ia nehenehe te ohipa ia rave-maitai-hia, mea titauhia te tahi mau tiaau, mau paoti ohipa, e te tahi mau taata hiˈopoa. E tia i te hoê taata ia rave i te mau faaotiraa. Eaha to outou huru? E feruri anei outou mai teie, “O vai o ˈna no te parau mai ia ˈu eaha te ohipa e tia ia ˈu ia rave? E rave rahi matahiti to ˈu rave-noa-raa i teie ohipa eiaha o ˈna.” Oia mau, mai te peu e mea teoteo outou, e riri outou ia faaterehia outou. I te tahi aˈe pae, e imi te hoê taata haehaa i te hoê ravea e “eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho.”—Philipi 2:3.
Eaha to outou huru ia horoa mai te hoê taata apî aˈe aore ra te hoê vahine i te tahi manaˈo tauturu? Mai te peu e mea haehaa outou, e tâuˈa outou i te reira. Mai te peu e mea teoteo outou, eita outou e au i te reira aore ra e patoi oioi outou i te reira. E farii anei outou i te arueraa aore ra i te manaˈo popou e aratai ia outou i to outou inoraa aore ra te aˈoraa paari no te paturaa ia outou?—Maseli 27:9; 29:5.
E nehenehe anei outou e upootia i nia i te tautooraa o te patoiraa? E tauturu te haehaa ia outou ia faaruru i te mau haafifiraa e ia faaoromai, mai ta Ioba i rave. Mai te peu e mea teoteo outou, e huru ê outou e e orure paha outou i te mau huru tupuraa peapea e te mau faainoraa manaˈo-hape-hia.—Ioba 1:22; 2:10; 27:2-5.
E here e e faaore te haehaa i te hapa
Mea fifi roa no te tahi mau taata ia parau e, “Te tatarahapa nei au. Ua hape au. Ua tano oe.” No te aha? Mea teoteo roa hoi! E nehenehe râ te hoê tatarahapa mau e faaore i te hoê peapea i rotopu i nau hoa faaipoipo.
Ua ineine anei outou i te faaore i te hapa a te hoê taata i nia ia outou? Aore ra, no to outou teoteo, e riri noa outou ehia rahiraa mahana aore ra avaˈe, ma te ore e paraparau faahou i teie taata tei faaino ia outou? E faaô anei outou i roto i te hoê enemiraa ma te tutava i te tahoo? Ua taparahi-pohe-hia te tahi mau taata i roto i te tahi mau enemiraa. I roto i te tahi atu, o te haapoheraa i te hoê taata te ravea i faaohipahia no te vavahi i te tiaturiraa o te huiraatira ia ˈna. I te tahi aˈe pae, e here te hoê taata haehaa e e faaore i te hapa. No te aha? No te mea eita te here e tâuˈa i te pepe. Ua ineine o Iehova i te faaore i te hapa a te mau ati Iseraela mai te peu e e haavî ratou i to ratou teoteo. Ua ineine te pǐpǐ haehaa a Iesu i te faaore i te hapa, i te mau taime atoa!—Ioela 2:12-14; Mataio 18:21, 22; Korinetia 1, 13:5.
O te taata haehaa te matamua no “te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.” (Roma 12:10) Te na ô ra te New International Version e: “A faatura ia vetahi ê hau aˈe ia outou iho.” Te haapopou e te au ra anei outou ia vetahi ê no to ratou mau huru maitatai e te aravihi? Aore ra e imi noa outou i te tahi mau vahi hapa no te faaino i to ratou roo? Oia mau, e nehenehe anei ta outou e haapopou mau ia vetahi ê? Mai te peu e te fifi ra outou i roto i teie tuhaa, peneiaˈe o te papu-ore-raa o te manaˈo e te teoteo to outou fifi.
E ru haere noa te hoê taata teoteo. E tiai e e faaoromai te hoê taata haehaa. E outou? E inoino roa anei outou no te mea noa aita outou i rave-maitai-hia? E ere roa ˈtu teie huru raveraa e tuea e te faaoromai. Mai te peu e mea haehaa outou, eita ïa outou e faateitei ia outou iho. A haamanaˈo na i te ohipa i tupu i to te mau pǐpǐ a Iesu faateiteiraa ia ratou iho—ua aimârô ratou no te ite o vai te mea rahi aˈe i rotopu ia ratou. Ua moehia ia ratou e e “tavini faufaa ore” ratou paatoa!—Luka 17:10, MN; Lu 22:24; Mareko 10:35-37, 41.
Ua faataa te taata papai Farani o Voltaire i te haehaa mai “te iteraa ïa i te mau otia o te nephe . . . te ravea maitai roa ˈˈe no te patoi i te teoteo.” Oia mau, te haehaa o te haehaaraa ïa o te feruriraa. E feruriraa haehaa, eiaha râ teoteo, to te hoê taata haehaa. Mea faatura e mea ite roa o ˈna i te peu.
No te aha ïa e tia ia tatou ia riro ei taata haehaa? No te mea mea au roa na te Atua te haehaa e e tauturu te reira ia noaa mai ia tatou ta ˈna aratairaa. No to Daniela haehaa, ua riro te peropheta ei taata “here-rahi-hia” na Iehova e ua tonohia ia ˈna ra te hoê melahi i roto i te hoê orama! (Daniela 9:23; 10:11, 19) E rave rahi haamaitairaa ta te haehaa e horoa mai. E noaa ia outou te tahi mau hoa papu o te here ia outou. Te mea faufaa roa ˈtu â, e noaa mai te haamaitairaa a Iehova. “Te [faahopearaa] o te faahaehaa e te mǎtaˈu ia Iehova, o te taoˈa rahi ïa, o te [hanahana] ïa, [e] o te ora ïa.”—Maseli 22:4; MN.
[Hohoˈa i te api 7]
E nehenehe te hoê parau tatarahapa haehaa mau e faaohie i te oraraa