VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/12 api 10-15
  • No ǒ mai te ora ia Iehova ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No ǒ mai te ora ia Iehova ra
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E faaora o Iehova i te feia parau-tia
  • E faaora o Iehova i to ˈna nunaa i te feia haavî
  • E faaora te Atua i te feia e tiaturi ra ia ˈna
  • E faaora o Iehova i te feia e tapea i to ratou taiva ore
  • E faaora noa iho â o Iehova i to ˈna nunaa
  • Te faaoraraa no te ora mure ore
  • Ia anaana noa to outou “tiaturiraa o te faaoraraa”!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Eaha te faaoraraa?
    Te pahono ra te Bibilia
  • “E parahi noa, e hiˈo i te ora a Iehova”
    Tumu parau haapiiraa no roto mai i Te Pare Tiairaa Beretane no 2007
  • “Aore hoi teie nei ao i au i taua feia ra”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/12 api 10-15

No ǒ mai te ora ia Iehova ra

“O to matou nei Atua [mau], o te Atua ïa [o te mau ohipa faaora].”—SALAMO 68:20; MN.

1, 2. (a) No te aha tatou e nehenehe ai e parau e o Iehova te Tumu o te ora? (b) Nafea outou ia faataa i te Maseli 21:31?

O IEHOVA te Faaora o te feia e here ra ia ˈna. (Isaia 43:11) Ua ite roa ˈtu te Arii tuiroo no Iseraela ra o Davida i te reira, e ua himene oia ma te mafatu rotahi e: “No ǒ mai te ora ia Iehova ra.” (Salamo 3:8) Ua faahiti te peropheta Iona i taua atoa mau parau ra a pure uˈana ˈi oia i roto i te opu o te iˈa rahi.—Iona 2:9.

2 Ua ite atoa o Solomona, te tamaiti a Davida, e o Iehova te Tumu o te ora, no reira oia i parau ai e: “Ua haapaohia te puaahorofenua i te mahana tamaˈi; o te [“ora,” MN] râ no ǒ ïa ia Iehova ra.” (Maseli 21:31) I te pae Hitia o te râ i Ropu i tahito ra, e huti te puaatoro i te arote, e tari te asini i te mau mea teiaha, e na nia te taata i te mau niuru, e e faaohipahia te mau puaahorofenua i roto i te tamaˈi. Hou râ te mau ati Iseraela a tapae atu ai i te Fenua Tǎpǔhia, ua faaue te Atua “eiaha” to ratou arii a muri aˈe “e faarahi i te puaahorofenua na ˈna.” (Deuteronomi 17:16) Eita e hinaarohia te mau puaahorofenua no te tamaˈi no te mea e faaora o Iehova i to ˈna nunaa.

3. Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia hiˈopoa?

3 Te Fatu Mana hope ra o Iehova, e “Atua ïa [“o te mau ohipa faaora,” MN].” (Salamo 68:20) Auê ïa manaˈo faaitoito mau! Eaha râ “te mau ohipa faaora” ta Iehova i rave? E o vai ma ta ˈna i faaora?

E faaora o Iehova i te feia parau-tia

4. Nafea to tatou iteraa e e faaora o Iehova i te feia paieti?

4 E nehenehe te feia atoa e tapi ra i te hoê haerea tia, ei mau tavini pûpûhia no te Atua, e ite i te tamahanahanaraa i roto i te mau parau a te aposetolo Petero: “Ua ite maori [Iehova] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra, e te tapea i te feia parau-tia ore e ia tae i te mahana haavaraa, ia pohe.” Ma te haapapu i teie manaˈo, ua parau o Petero e “aore” te Atua “i faaherehere i to te ao nei i tahito ra, faaora ihora râ ia Noa i te taata i [poro] i te parau-tia ra, o te toovau ïa i te feia i faaorahia ra, a hopoi mai ai oia i te diluvi i teie nei ao paieti ore ra.”—Petero 2, 2:5, 9; MN.

5. Ua tavini o Noa ei ‘taata poro i te parau-tia’ i roto i teihea mau huru tupuraa?

5 A feruri na e tei roto outou i te mau huru tupuraa i te tau o Noa ra. Tei te fenua nei te mau demoni o tei rave i te mau tino taata. Te hamani ino ra te mau tamarii a teie mau melahi faaroo ore i te taata, e “ua î te fenua i te parau-tia ore.” (Genese 6:1-12) Eita râ o Noa e nehenehe e rave-ino-hia a faarue roa ˈtu ai oia i te taviniraa a Iehova. E ‘taata poro [hoi oia] i te parau-tia.’ Ua hamani oia e to ˈna utuafare i te hoê araka, ma te ore roa ˈtu e feaa e e faaorehia te ino a ora noa ˈi ratou. Ua faahapa te faaroo o Noa i taua ao ra. (Hebera 11:7) Te tuea ra te mau huru tupuraa i teie nei tau i to te tau o Noa ra, te reira hoi te tapao o te anotau hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea. (Mataio 24:37-39; Timoteo 2, 3:1-5) No reira, e tapea anei outou, mai ia Noa, i to outou haapao maitai ei taata poro i te parau-tia e te nunaa o te Atua a tiai noa ˈi outou i te faaoraraa a Iehova?

6. Nafea te Petero 2, 2:7, 8 e haapapu ai e e faaora o Iehova i te feia parau-tia?

6 Te horoa ra o Petero i te tahi atu â haapapuraa e e faaora o Iehova i te feia parau-tia. Te parau ra te aposetolo e: “E faaora ˈtura [te Atua] ia Lota parau-tia ra, o tei mauiui [“roa i te haerea ino o te feia e ofati ra i te ture,” MN]: mauiui atura hoi te aau parau-tia o taua taata parau-tia ra i te parahiraa i roto ia ratou, i te hiˈoraa e te faarooraa ˈtu i tera mahana, i tera mahana, i ta ratou parau-tia ore.” (Petero 2, 2:7, 8; Genese 19:1-29) Ua riro te peu taiata ei huru oraraa no te mau mirioni taata i teie anotau hopea. Mai ia Lota, te “mauiui roa” ra anei outou “i te haerea ino” o te feia e rave rahi roa i teie mahana? Mai te peu e e, e mai te peu e te rave ra outou i te parau-tia, tei roto atoa paha ïa outou i te feia e faaorahia e Iehova ia haamouhia teie faanahoraa ino.

E faaora o Iehova i to ˈna nunaa i te feia haavî

7. Nafea te mau raveraa a Iehova i nia i te mau ati Iseraela i Aiphiti e haapapu ai e e faaora oia i to ˈna nunaa i te haavîraa?

7 A vai noa mai ai teie nei faanahoraa tahito, e faaruru te mau tavini a Iehova i te hamani-ino-raa e te haavîraa a te mau enemi. E nehenehe râ ta ratou e tiaturi papu e e faaora o Iehova ia ratou, no te mea ua faaora na oia i to ˈna nunaa i haavîhia i tahito ra. A feruri na e e ati Iseraela outou e mauiui ra i te haavîraa a to Aiphiti i te tau o Mose ra. (Exodo 1:1-14; 6:8) Te tairi ra te Atua ia Aiphiti i te mau ati te tahi i muri iho i te tahi. (Exodo 8:5–10:29) I te haapoheraa te ahururaa o te ati i te mau tamarii matahiapo Aiphiti, ua tuu aˈera o Pharao i te mau ati Iseraela, i muri iho râ, ua faaineine aˈera oia i ta ˈna mau nuu e tapapa ˈtura ia ratou. Aita râ i maoro, ua mou atura o ˈna e ta ˈna mau taata i roto i te Miti Uteute. (Exodo 14:23-28) Te apiti atura outou ia Mose e i te mau ati Iseraela taatoa i roto i teie himene e: “E puai rahi to Iehova i te tamaˈi. O Iehova to ˈna iˈoa mau. Te mau pereoo o Pharao e ta ˈna ra nuu, ua hurihia e ana i raro i te tai; e te mau raatira maiti no ˈna ra, ua pohe ïa i te miti uteute. Ua tapoihia ratou e te moana; e mairi ihora ratou i raro roa i te tai mai te mairi ofai ra.” (Exodo 15:3-5) E tupu atoa te ati mai teie i nia i te feia atoa e haavî ra i te nunaa o te Atua i teie anotau hopea.

8, 9. I roto i te buka a te mau Tavana, a horoa mai i te hoê hiˈoraa e haapapu ra e e faaora o Iehova i to ˈna nunaa i te feia haavî.

8 Tau matahiti i muri aˈe i to te mau ati Iseraela tapaeraa i te Fenua Tǎpǔhia, ua faatupu te mau haava i te parau-tia i rotopu ia ratou. Ua mauiui na te nunaa i te tahi mau taime i te haavîraa a te feia ěê, ua faaohipa râ te Atua i te mau haava haapao maitai no te faaora ia ratou. Noa ˈtu e e “autâ” atoa paha tatou ‘no te feia haavî e no tei hamani ino mai ia tatou,’ e faaora atoa o Iehova ia tatou ei mau tavini haapao maitai na ˈna. (Te mau tavana 2:16-18, MN; 3:9, 15) Inaha, te horoa maira te buka Bibilia a te mau Tavana i te haapapuraa o te reira e o te faaoraraa rahi atu â ta te Atua e rave na roto i te arai o ta ˈna Haava i maiti, o Iesu Mesia.

9 E hoˈi anaˈe na i te tau o te Haava ra o Baraka. No te haamoriraa hape e te au ore o te Atua, ua faaruru te mau ati Iseraela e 20 matahiti faatereraa etaeta a te Arii no Kanaana ra o Iabina. O Sisera te raatira o te nuu faehau rahi no Kanaana. Teie râ, aita e ‘itehia ra te paruru e te mahae i roto ia Iseraela e maha ahuru tausani,’ noa ˈtu e e maha mirioni paha ratou. (Te mau tavana 5:6-8) Ua tiaoro atura te mau ati Iseraela ia Iehova ma te tatarahapa. Ia au i tei faauehia e te Atua na roto i te arai o te peropheta vahine ra o Debora, ua haaputuputu o Baraka 10 000 taata i te Mouˈa Tabora, e ua aratai o Iehova i te enemi i te peho i raro i te Mouˈa teitei no Tabora. Ua haere mai te mau nuu a Sisera e e 900 pereoo tamaˈi ma te haruru na roto i te peho e te anavai mǎrô o Kisona. Ua topa maira râ te ûa e î roa ˈˈera te anavai Kisona i te pape. A pou mai ai o Baraka e ta ˈna mau taata mai nia mai i te Mouˈa Tabora i raro aˈe i te ûa puai, ua ite aˈera ratou i te huenane rahi ta te riri uˈana o Iehova i faatupu. Ua taparahi pohe atura te mau taata a Baraka i te mau ati Kanaana riaria e horo ra, e aita hoê noa ˈˈe i ora. Auê ïa faaararaa no te feia e haavî ra ia tatou, o te hinaaro ra e aro i te Atua!—Te mau tavana 4:3-16; 5:19-22.

10. Nafea tatou e nehenehe ai e papu e e faaora te Atua i ta ˈna mau tavini i teie nei tau i te feia e haavî ra ia ratou?

10 E faaora o Iehova i ta ˈna mau tavini i teie nei tau i to ratou mau enemi haavî atoa, mai ta ˈna i faaora ia Iseraela i mǎtaˈu i te Atua i te mau taime fifi. (Isaia 43:3; Ieremia 14:8) Ua faaora te Atua ia Davida “i te rima o to ˈna ra mau enemi.” (Samuela 2, 22:1-3) No reira, noa ˈtu e te haavîhia ra aore ra te hamani-ino-hia ra tatou ei nunaa no Iehova, e faaitoito anaˈe, no te mea e faatiamâ ta ˈna Arii Mesia ia tatou i te haavîraa. Oia, “e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra.” (Salamo 72:13, 14) Oia mau, te fatata maira taua faatiamâraa ra.

E faaora te Atua i te feia e tiaturi ra ia ˈna

11. Eaha te hiˈoraa ta te taurearea ra o Davida i horoa mai no nia i te tiaturiraa ia Iehova?

11 Ia faaorahia tatou e Iehova, e tia ia tatou ia tiaturi ia ˈna ma te itoito. Ua faaite o Davida i to ˈna tiaturi itoito i te Atua i to ˈna faarururaa ˈtu i te aito ra o Golia. A feruri na i taua aito Philiseti ra e tia ra i mua i te taurearea ra o Davida, o te tuô ra e: “Te haere maira oe ia ˈu nei, ma te ˈoˈe, e te mahae, e te paruru; te haere atu nei râ vau ia oe, ma te iˈoa o te Atua sabaota ra o Iehova, te Atua no te nuu a Iseraela ra, tei vahavahahia e oe ra. Na Iehova oe e tuu mai i tau rima auanei, e e tâpû-ê-hia e au to upoo na; e e horoa ˈtu vau i te mau tino o te nuu atoa a te Philiseti, na te mau manu o te reva, e na te mau manu o te fenua nei i teie nei mahana; ia ite to te ao atoa nei e, e Atua to Iseraela. E ite hoi teie nei feia rahi atoa ra, e e tia ia Iehova ia faaora eiaha noa ˈtu ei ˈoˈe, eiaha ei mahae: na Iehova hoi teie nei tamaˈi.” Aita i maoro, ua pohe atura o Golia, e pau aˈera te mau Philiseti. Papu maitai, ua faaora o Iehova i to ˈna nunaa.—Samuela 1, 17:45-54.

12. No te aha mea faufaa ia haamanaˈo ia Eleazara, te taata aito a Davida?

12 Ia faaruru tatou i te feia hamani ino, e tia paha ia tatou ia “faaitoito” e ia tiaturi hau atu â i te Atua. (Isaia 46:8-13, MN; Maseli 3:5, 6) A tapao na i te ohipa i tupu i te hoê vahi parauhia Pasa-damima. Ua horo ê o Iseraela i mua i te mau nuu Philiseti. Aita râ te mǎtaˈu i haaparuparu ia Eleazara, hoê o na taata aito e toru a Davida. Ua tia aˈera oia i roto i te hoê faaapu kerite e tairi atura o ˈna anaˈe i te mau Philiseti i te ˈoˈe. E ‘ora roa ˈtura Iseraela ia Iehova.’ (Paraleipomeno 1, 11:12-14; Samuela 2, 23:9, 10) Aita hoê e manaˈo ra e e pau ia tatou anaˈe te hoê nuu faehau. E nehenehe râ tatou i te tahi mau taime e vai mai tatou anaˈe e e faahepohia e te mau enemi. E turui anei tatou i nia ia Iehova, te Atua o te mau ohipa faaora, na roto i te pure? E ani anei tatou i ta ˈna tauturu ia ore tatou e faaite i to tatou mau hoa faaroo i te feia hamani ino?

E faaora o Iehova i te feia e tapea i to ratou taiva ore

13. No te aha mea fifi ia tapea i te taiva ore i te Atua i roto i te basileia o Iseraela o na opu hoê ahuru?

13 Ia faaorahia tatou e Iehova, e tia ia tatou ia tapea maite i to tatou taiva ore ia ˈna noa ˈtu eaha te titauhia. Ua faaruru te nunaa o te Atua i mutaa ihora i te mau tamataraa e rave rau. A feruri na i ta outou paha e nehenehe e faaruru ahiri outou i ora na i roto i te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela. No te etaeta o Rehoboama, aita ˈtura na opu hoê ahuru i turu faahou ia ˈna e ua haamau aˈera ratou i te basileia apatoerau no Iseraela. (Paraleipomeno 2, 10:16, 17; 11:13, 14) I rotopu i ta ˈna mau arii e rave rahi, o Iehu te mea maitai roa ˈˈe, ‘aita [râ oia] i haapao hua ma to ˈna mafatu i te ture a Iehova.’ (Te mau arii 2, 10:30, 31) Noa ˈtu râ, te vai ra o tei tapea maite i to ratou taiva ore i roto i te basileia o na opu hoê ahuru. (Te mau arii 1, 19:18) Ua faatupu ratou i te faaroo i roto i te Atua, e ua haapapu te Atua e tei pihai iho oia ia ratou. Noa ˈtu eaha te mau tamataraa i nia i to outou faaroo, te tapea maite ra anei outou i to outou taiva ore ia Iehova?

14. Eaha te faaoraraa ta Iehova i rave i te tau o te Arii ra o Hezekia, e na te aha i aratai ia Babulonia ia haru ia Iuda?

14 No to ratou patoi-rahi-raa i te Ture a te Atua, ua fifihia ˈtura te basileia o Iseraela. I te haruraa to Asura i taua basileia ra i te matahiti 740 H.T.T., eita e ore e ua horo te tahi mau taata o na opu hoê ahuru, i te basileia o na opu e piti o Iuda, i reira ratou e nehenehe ai e haamori ia Iehova i to ˈna hiero. I rotopu i na arii 19 no Iuda o te utuafare o Davida, e 4 arii—oia hoi o Asa, Iehosaphata, Hezekia, e o Iosia—tei faaite ma te faahiahia i to ratou paieti i te Atua. I te tau o Hezekia, o tei tapea i to ˈna taiva ore, ua haere mai to Asura e te hoê nuu puai e aro ia Iuda. Ei pahonoraa i te mau taparuraa a Hezekia, ua faaohipa te Atua hoê noa melahi no te haapohe 185 000 taata no Asura i te hoê noa po, ora mai nei Ta ˈna feia haamori! (Isaia 37:36-38) I muri iho, no te oreraa te nunaa e haapao i te Ture e e faaroo i te mau faaararaa a te mau peropheta a te Atua, ua haru aˈera o Babulonia ia Iuda e vavahi atura i to ˈna oire pu ra o Ierusalema, e te hiero i te matahiti 607 H.T.T.

15. No te aha te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia i Babulonia i hinaaro ai i te faaoromai, e nafea to Iehova faaoraraa ia ratou i te pae hopea?

15 Ua hinaaro te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia i te faaoromai no te tapea maite i to ratou taiva ore i te Atua a tapeahia ˈi ratou i Babulonia tau 70 matahiti peapea i te maoro. (Salamo 137:1-6) O te peropheta Daniela te hoê taata faahiahia tei tapea i to ˈna taiva ore. (Daniela 1:1-7; 9:1-3) A feruri na i to ˈna oaoa i te tupuraa te faaueraa a te Arii Peresia ra o Kuro i te matahiti 537 H.T.T., o tei faatia i te mau ati Iuda ia hoˈi i Iuda no te hamani faahou i te hiero! (Ezera 1:1-4) Ua faaoromai o Daniela e vetahi atu â tau matahiti i te maoro, ua ite râ ratou i te pae hopea i te faatahuriraahia o Babulonia e te oraraa mai te nunaa o Iehova. Ia tauturu ïa te reira ia tatou ia faaoromai a tiai noa ˈi tatou i te haamouraa o “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei.—Apokalupo 18:1-5.

E faaora noa iho â o Iehova i to ˈna nunaa

16. Eaha te faaoraraa ta te Atua i rave i te tau o te Arii vahine ra o Esetera?

16 E faaora noa iho â o Iehova i to ˈna nunaa ia ore ratou e taiva i to ˈna iˈoa. (Samuela 1, 12:22; Isaia 43:10-12) A feruri na i te tau o te Arii vahine ra o Esetera—i te senekele 5 H.T.T. Ua nomino te Arii ra o Ahasueru (Xerxès I) ia Hamana ei faatere hau nui. No to ˈna riri i te oreraa te ati Iuda ra o Moredekai e tipapa i mua ia ˈna, ua opua aˈera o Hamana e haapohe ia ˈna e te mau ati Iuda atoa i roto i te Hau emepera no Peresia. Ua faataa oia ia ratou mai te feia ofati ture, ua peta oia i te moni, e ua faatiahia oia ia rave i te tapea rima o te arii no te tapao i te hoê api parau e faaue ra e haamou ia ratou. Ua faaite aˈera o Esetera i te arii ma te itoito e no roto mai oia i te opu ati Iuda e ua faataa ˈtura oia i te opuaraa pohe a Hamana. Aita i maoro, ua tarîhia o Hamana i nia i te raau iho ta ˈna i hamani no te haapohe ia Moredekai. Ua faarirohia ˈtura o Moredekai ei faatere hau nui, ma te parau faatia ia paruru te mau ati Iuda ia ratou iho. Ua upootia rahi aˈera ratou i nia i to ratou mau enemi. (Esetera 3:1–9:19) Ia haapaari ïa teie ohipa i tupu i to tatou faaroo e e rave o Iehova i te mau ohipa faaora no ta ˈna mau tavini auraro i teie nei tau.

17. Nafea te auraroraa i faaora ˈi i te mau Kerisetiano ati Iuda i ora na i Iudea i te senekele matamua?

17 Te tahi atu tumu e faaora ˈi te Atua i to ˈna nunaa, oia hoi te faaroo ra ratou ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti. A feruri na e e pǐpǐ ati Iuda outou na Iesu i te senekele matamua. Te parau ra oia ia ratou e: “Ia hiˈo . . . outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou. Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira.” (Luka 21:20-22) Te mairi ra te mau matahiti, e te uiui ra outou afea taua mau parau ra e tupu ai. Tupu atura te hoê orureraa hau ati Iuda i te matahiti 66 T.T. E haaati atura te mau nuu Roma i raro aˈe ia Cestius Gallus, ia Ierusalema e tae roa ˈtura ratou i pihai iho i te mau patu o te hiero. Reva taue atura te mau Roma aita hoi e tumu. Eaha ta te mau Kerisetiano ati Iuda e rave? I roto i ta ˈna buka Beretane ra Aamu ekalesiatiko (Buka III, pene V, 3), te parau ra o Eusèbe e ua faarue ratou ia Ierusalema e ia Iudea. Ua ora mai ratou no te mea ua faaroo ratou i te faaararaa parau tohu a Iesu. Ua ineine anei outou i te faaau atu i nia i te aratairaa Bibilia e horoahia ra na roto i te arai o ‘te tiaau haapao maitai’ tei nominohia i nia i “te mau taoˈa atoa” a Iesu?—Luka 12:42-44.

Te faaoraraa no te ora mure ore

18, 19. (a) Ua haamanuïa te pohe o Iesu i teihea faaoraraa, e no vai ma? (b) Eaha ta te aposetolo Paulo i faaoti papu e rave?

18 No to ratou faarooraa i te faaararaa a Iesu, ua ora te mau Kerisetiano ati Iuda i Iudea. Tera râ, maoti te pohe o Iesu e fanaˈo ai “te taata atoa nei” i te faaoraraa no te ora mure ore. (Timoteo 1, 4:10) Ua hinaaro te huitaata nei i te hoê hoo i to Adamu hararaa e erehia ˈtu ai i te ora e hoo atu ai oia i te nunaa taata nei i te faatîtîraa a te hara e a te pohe. (Roma 5:12-19) Ua riro noa te mau tusia animala i pûpûhia i raro aˈe i te Ture a Mose ei tapoˈiraa taipe i te hara. (Hebera 10:1-4) I te mea e e ere te metua tane o Iesu i te hoê taata e e papu maitai e ua “tamǎrǔ” te varua moˈa o te Atua ia Maria mai to ˈna hapûraa e tae atu i te fanauraa o Iesu, ua fanauhia mai ïa o Iesu ma te hara ore aore ra ma te tia roa. (Luka 1:35; Ioane 1:29; Petero 1, 1:18, 19) I to Iesu poheraa ei taata o tei tapea i to ˈna taiva ore tia roa, ua pûpû oia i to ˈna iho ora tia roa no te hoo faahou mai e no te faatiamâ i te huitaata nei. (Hebera 2:14, 15) Ua “horoa [te Mesia] ia ˈna iho ei hoo [“aifaito,” MN] i te taata atoa.” (Timoteo 1, 2:5, 6) Eita râ te taatoaraa e haafaufaa i teie faanahoraa no te ora, te farii ra râ te Atua i te faaohipa i te mau haamaitairaa o taua hoo ra i nia i te feia e farii i te reira ma te faaroo.

19 Na roto i te faaiteraa i te faufaaraa o to ˈna tusia taraehara i te Atua i nia i te raˈi, ua hoo faahou mai te Mesia i te huaai a Adamu. (Hebera 9:24) Ua noaa maira ia Iesu te hoê Vahine faaipoipo, oia hoi ta ˈna 144 000 pǐpǐ faatavaihia tei faatiahia no te ora i nia i te raˈi. (Ephesia 5:25-27; Apokalupo 14:3, 4; 21:9) Ua riro atoa mai oia ei “Metua no te ui a muri atu” no te feia e farii ra i to ˈna tusia e e fanaˈo atu ai i te ora mure ore i te fenua nei. (Isaia 9:6, 7; Ioane 1, 2:1, 2) Auê ïa faanahoraa î mau i te here! Te itehia ra te mauruuru o Paulo no te reira i roto i te piti o ta ˈna rata faauruahia i papai i te mau Kerisetiano no Korinetia, mai ta te tumu parau i muri nei e faaite mai. Inaha, ua faaoti papu o Paulo eiaha e vaiiho i te tahi mea e haafifi ia ˈna i te tauturu i te mau taata ia haafaufaa i te faanahoraa faahiahia a Iehova no te faaoraraa no te ora mure ore.

Nafea outou ia pahono?

◻ Eaha te haapapuraa Bibilia e vai ra e e faaora te Atua i te feia parau-tia?

◻ Nafea to tatou iteraa e e faaora o Iehova i te feia e tiaturi ia ˈna e e tapea maite i to ratou taiva ore?

◻ Eaha te faanahoraa ta te Atua i rave no te faaoraraa no te ora mure ore?

[Hohoˈa i te api 12]

Ua tiaturi o Davida ia Iehova, ‘te Atua o te mau ohipa faaora.’ E o outou?

[Hohoˈa i te api 15]

E faaora noa iho â o Iehova i to ˈna nunaa, mai ta ˈna i rave i te tau o te Arii vahine ra o Esetera

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono