“E parahi noa, e hiˈo i te ora a Iehova”
“Tei pihaiiho Iehova ia ˈu ra, e ore au e mǎtaˈu; eaha ta te taata ia rave mai ia ˈu ra?”—SALAMO 118:6.
1. Eaha te mau tupuraa ati rahi ta te huitaata e farerei a muri aˈe?
I TO tatou nei tau, ua fatata te huitaata i te farerei i te mau tupuraa ati atu â aita i itehia aˈenei. A faaite atea ˈi Iesu i to tatou nei tau, ua faaara oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ati rahi . . . tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu. Ahiri hoi e haamaorohia taua tau ra, aore roa ïa e taata e ora; e haapotohia râ taua tau ra, no te feia maitihia ra.”—Mataio 24:21, 22.
2. Na te aha e tapea ra i te tupuraa o te ati rahi?
2 Te tapea nei te mau nuu i te raˈi, ite-ore-hia e te mata taata, i taua ati rahi ra. Ua fanaˈo te aposetolo Ioane i te haamaitairaa taa ê e ite i te tumu o te reira i roto i te hoê faaiteraa a Iesu ia ˈna. Teie te faataaraa a te aposetolo ruhiruhia: “Ite atura vau i e toomaha pue melahi i te tia-noa-raa i na hiti e maha o te fenua nei, i te tapearaa i na mataˈi e maha o te ao nei . . . E ite atura vau i te hoê melahi â i te aˈeraa i nia i te hitia o te râ ra, e tei ia ˈna te tapao a te Atua ora ra: ua pii hua maira tana reo i na melahi toomaha ra . . . Eiaha na e hauti noa ˈtu i te fenua, e te tai, e te mau raau atoa, ia hope râ te mau tavini o to tatou Atua i te tapaohia e matou to ratou rae.”—Apokalupo 7:1-3.
3. Eaha te tuhaa matamua o te ati rahi?
3 Ua fatata te tapaoraa hopea o “te mau tavini [faatavaihia] o to tatou Atua” i te hope. Ua ineine na melahi toomaha i te tuu i taua na mataˈi haamou ra. Ia na reira ratou, eaha te tupu na mua? E pahono te hoê melahi i taua uiraa ra: ‘Te oire rahi ra o Babulonia, e huri-uˈana-hia ïa i raro, e e ore roa e ite-faahou-hia ˈtu.’ (Apokalupo 18:21) Auê ïa oaoa rahi i te raˈi e, ia mou te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape!—Apokalupo 19:1, 2.
4. Eaha te mau mea e tupu i mua nei?
4 E tahoê te mau nunaa atoa o te fenua no te aro i te nunaa o Iehova. E roaa anei ia ratou ia faaore i taua mau Kerisetiano haapao maitai ra? E au ra e e. A hiˈo na râ! E haapao maite te mau nuu i te raˈi o te apee ra i te Mesia ra o Iesu e o taua mau nuu taata ra te mou. (Apokalupo 19:19-21) I te pae hopea, e hurihia te Diabolo e ta ˈna mau melahi i roto i te hoê abuso o te ohipa ore. Eita ta ratou e nehenehe faahou e haavare i te taata no te mea ua tapeahia ratou hoê tausani matahiti i te maoro. Auê ïa tamǎrûraa no te feia rahi roa e ora ˈtu!—Apokalupo 7:9, 10, 14; 20:1-3.
5. Eaha te oaoa e tiai maira i te feia e tapea i to ratou taiva ore ia Iehova?
5 Ua fatata tatou i te ite i teie mau tupuraa faahiahia e te maere. Ua taai-paatoa-hia te reira i te faatiaraa o to Iehova mana arii o te ao taatoa. E a feruri na: Mai te peu e e tapea tatou i to tatou taiva ore ia Iehova e e turu maite tatou i to ˈna mana arii, e nehenehe ïa tatou e apiti i te faaraaraa i te iˈoa o Iehova e i te tupuraa o ta ˈna opuaraa. Auê ïa oaoa iti rahi e!
6. Ia hiˈohia te mau tupuraa e fatata roa maira, eaha ta tatou e hiˈopoa?
6 Ua ineine anei tatou no taua mau tupuraa faufaa roa? E faaroo anei to tatou i te mana faaora o Iehova? Te tiaturi ra anei tatou e e tauturu oia ia tatou i te taime tano maitai e na roto i te ravea maitai roa ˈˈe? Ei pahonoraa i teie mau uiraa, e haamanaˈo tatou i ta te aposetolo Paulo i parau i to ˈna mau hoa Kerisetiano i Roma: “Te mau parau atoa . . . i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4) I roto i te mau parau i papaihia ia ite tatou, a noaa ˈtu ai te mahanahana e te tiairaa, te vai ra te faatiaraa o to Iehova faaoraraa i te mau Iseraela i te faatîtîraa etaeta a to Aiphiti tei haavî ia ratou. Ia hiˈopoa maite tatou i taua mau tupuraa anaanatae roa ra, a ohipa ˈi Iehova no te faaora i te mau tamarii Iseraela, e faaitoito-rahi-hia ïa tatou a tiai ru noa ˈi tatou i te ati rahi e fatata oioi maira.
E faaora Iehova i to ˈna nunaa
7. I 1513 H.T.T., eaha te tupuraa fifi i Aiphiti?
7 Tei 1513 H.T.T tatou. Ua tairi ê na Iehova e iva ati i nia i to Aiphiti. I muri aˈe i te iva o te ati, e tuu vave Pharao ia Mose ma te parau e: “E haere ê oe, e e ara ia oe, eiaha roa oe e ite faahou mai i tau mata; ei te mahana e ite faahou mai ai oe i to ˈu nei mata, e pohe roa ïa oe.” E pahono Mose e: “E parau-tia ta oe; e ore au e ite faahou i to mata.”—Exodo 10:28, 29.
8. Eaha te mau faaueraa no te ora ˈtu tei horoahia ia Iseraela, e eaha te faahopearaa?
8 I teie nei, e faaite Iehova ia Mose e e ati â ta ˈna e tairi i nia ia Pharao e to Aiphiti atoa, o te ati hopea ïa. I te 14 no Abiba (Nisana), e pohe te matahiapo a te feia atoa no Aiphiti e te fanauˈa matamua o te mau animara atoa. E nehenehe râ te mau utuafare Iseraela e paruruhia ma te pee maite i te mau faaueraa ta te Atua i horoa ia Mose. E titauhia ia parai ratou maa toto o te hoê pinia mamoe oni i nia i na pou uputa e i nia ˈˈe i te uputa o to ratou mau fare e ia faaea noa i ǒ ratou. Eaha te tupu i taua po ra? E vaiiho tatou ia Mose ia faatia mai: “E tae aˈera i te tuiraa po ra ta Iehova tairiraa i te mau matahiapo o te fenua ra o Aiphiti.” E haa oioi Pharao. E tii oia ia Mose e ia Aarona, a parau atu ai ia raua e: “A tia, a haere ê, . . . e faarue mai i to ˈu ra taata; e haere e haamori ia Iehova, i ta orua i parau maira.” E e reva oioi te mau Iseraela, peneiaˈe hau atu i te toru mirioni e te taata “e rave rahi i te anoi-atoa-raa” e ere i te Iseraela eita e pau ia taio.—Exodo 12:1-7, 29, 31, 37, 38.
9. E aratai te Atua ia Iseraela i rapae au ia Aiphiti na teihea eˈa, e no te aha?
9 Te eˈa fatata roa ˈˈe no te mau Iseraela, na te pae miti ïa o Mediteranea e na roto atu i te fenua o te mau Philiseti. E tuhaa fenua enemi râ tera. No reira, e aratai Iehova ia ratou na te medebara i te miti Uteute, peneiaˈe ia ore to ˈna nunaa e faaô i roto i te tahi tamaˈi. Noa ˈtu e e mirioni taata te haere ra, e ere ratou i te nahoa huanane. Te na ô ra te faatiaraa bibilia e: “Haerea taa maite to te tamarii a Iseraela mai Aiphiti maira.”—Exodo 13:17, 18.
“E hiˈo i te ora a Iehova”
10. No te aha te Atua e parau ai ia Iseraela e patia i te tiahapa i mua ia Pi-hahirota?
10 I muri aˈe, e ohipa maere te tupu. E parau Iehova ia Mose: “A parau na i te tamarii a Iseraela e fariu ratou, e patia i te tiahapa i mua mai i Pi-hahirota, i ropu i Migadola e te miti; i mua ˈˈe i Baala-zephona.” A pee ai ratou i teie mau faaueraa, ua mau teie nahoa rahi i ropu i te mau mouˈa e te hoê tuhaa o te miti Uteute. E au ra e aita e hororaa. Ua ite râ Iehova eaha ta ˈna e rave ra. E parau oia ia Mose: “E faaiita vau i to Pharao aau, ia auau mai oia ia ratou; e e tura vau ia Pharao, e te nuu atoa na ˈna ra; ia ite hoi to Aiphiti e, o vau o Iehova.”—Exodo 14:1-4.
11. (a) Eaha ta Pharao e rave, e eaha te huru o te mau Iseraela? (b) Eaha te pahonoraa a Mose i te autâ a Iseraela?
11 A manaˈo ai Pharao e ua hape oia i te vaiihoraa i te mau Iseraela ia faarue ia Aiphiti, e auau oia ia ratou e e 600 pereoo tamaˈi maitihia. A ite ai te mau Iseraela i te nuu Aiphiti, e mǎtaˈu roa ratou e e pii ratou ia Mose: “No te mea anei aita o Aiphiti e tanuraa, i aratai mai ai oe ia matou ia pohe matou i teie nei medebara?” Ma te tiaturi i te ora a Iehova, e pahono Mose e: “Eiaha outou e mǎtaˈu; e parahi noa, e hiˈo i te ora a Iehova, i ta ˈna e rave no outou i teie nei mahana . . . Na Iehova hoi e aro i ta outou tamaˈi, e parahi noa outou.”—Exodo 14:5-14.
12. E nafea Iehova e faaora ˈi i to ˈna nunaa?
12 Mai ta Mose i parau e na Iehova e aro no te mau Iseraela, e ohipa mai te mau nuu hau aˈe i ta te taata. E tahiti semeio te melahi a Iehova i muri ia ratou i te pou ata e aratai ra i te puhapa o Iseraela. E riro taua pou ra ei poiri i ǒ to Aiphiti ra, e ei tiarama râ i ǒ Iseraela ra. (Exodo 13:21, 22; 14:19, 20) Na nia i te faaueraa a te Atua, e faatoro Mose i to ˈna rima. E te na ô ra te faatiaraa e: “Taa ê atura te miti ia Iehova i te hoê mataˈi rahi no te hitia o te râ e ao noa ˈˈe taua rui ra . . . Haere noa ˈtura te tamarii a Iseraela na rotopu i te moana na nia i te repo mǎrô; tia noa ihora te miti mai te aua ofai ra i te pae atau, e te pae aui.” E auau â to Aiphiti, e turu râ Iehova i to ˈna nunaa. E haapeapea oia i te nuu Aiphiti, e e parau oia ia Mose e: “A faatoro na i to rima i nia iho i te moana, ia hoˈi mai te miti i nia iho i to Aiphiti; ei nia iho i to ratou mau pereoo, e to ratou feia [faahoro] puaahorofenua atoa ra.” I reira e mou pauroa ˈi te mau nuu a Pharao, aita hoê noa ˈˈe faehau i ora mai!—Exodo 14:21-28; MN; Salamo 136:15.
A huti mai i te haapiiraa i te faaoraraahia Iseraela
13. Ua aha te mau tamarii Iseraela i to ratou faaoraraahia?
13 Eaha te faahopearaa o teie faaoraraa semeio i nia i te feia i ora mai? Ua himene ïa Mose e te mau tamarii Iseraela ma te aau tae no te arue ia Iehova! Ua himene ratou e: “E himene au ia Iehova, ua teitei hanahana roa hoi oia . . . Ei ia Iehova te hau e a muri noa ˈtu.” (Exodo 15:1, 18) Oia, o te faateiteiraa i te Atua ta ratou i manaˈo na mua. I roto i taua tupuraa ra, ua haapapuhia te mana arii o Iehova.
14. (a) Eaha ta te tupuraa o Iseraela e haapii maira no nia ia Iehova? (b) Eaha te irava matahiti no 2008?
14 Eaha te ite, mahanahana e tiairaa e noaa mai ia tatou na roto i teie mau tupuraa oaoa roa? E nehenehe mau â tatou e ite e ua ineine Iehova no te mau tamataraa atoa ta to ˈna nunaa e faaruru. E matara ia ˈna te mau huru tupuraa atoa ta ratou e farerei. E ere te miti Uteute i te haafifiraa no Iseraela i to Iehova puhiraa i te mataˈi rahi no te hitia o te râ. E ua tia ia ˈna ia faariro i taua â miti Uteute ra ei menema pape no te mau nuu a Pharao. A feruri ai tatou i te reira, e nehenehe tatou e parau atoa mai te papai salamo e: “Tei pihaiiho Iehova ia ˈu ra, e ore au e mǎtaˈu; eaha ta te taata ia rave mai ia ˈu ra?” (Salamo 118:6) E ite atoa tatou i te mahanahana i roto i ta Paulo i parau i roto i te Roma 8:31: “No tatou te Atua ra, e tia ia vai ia mârô mai?” Auê ïa tiaturi ta teie mau parau faaurua e horoa maira! E tinai te reira i te mǎtaˈu e te feaaraa atoa i roto paha ia tatou e e î tatou i te tiairaa. E tano maitai ïa ta tatou irava matahiti no 2008: “E parahi noa, e hiˈo i te ora a Iehova”!—Exodo 14:13.
15. Eaha te faufaaraa o te faaroo i roto i te faaoraraa o Iseraela mai Aiphiti mai, e eaha to ˈna faufaaraa i teie mahana?
15 Eaha ˈtu â ta tatou e haapii mai na roto i te Revaraa o Iseraela mai Aiphiti atu? E titauhia ïa ia faaroo tatou ia Iehova i roto i te mau mea atoa ta ˈna e ani mai. Ua faaroo te mau Iseraela i roto i te raveraa i te mau faaineineraa taa maitai no te oroa Pasa. Ua faaroo ratou ma te faaea noa i roto i to ratou fare i te po o te 14 no Nisana. I to ratou faarueraa ia Aiphiti, ua haere ratou ma te “taa maite.” (Exodo 13:18) I teie mahana, e mea faufaa roa ia pee tatou i te aratairaa no ǒ mai i “te tavini haapao maitai e te paari”! (Mataio 24:45) E mea tia ia faaroo maitai roa tatou i te reo o te Atua i muri mai ia tatou, e na ô ra e: “Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.” (Isaia 30:21) A fatata ˈtu â ˈi tatou i te tupuraa o te ati rahi, eita e ore e e fanaˈo tatou i te tahi mau faaueraa taa maitai. Tei te haereraa ïa tatou ma te au maite e te tahi atu mau tavini taiva ore a Iehova, e tere maitai ai tatou i te roaraa o taua mau mahana ati ra.
16. Eaha ta te huru aratairaa a te Atua i te mau mea no te faaora i te mau Iseraela e haapii maira?
16 A haamanaˈo atoa e ua aratai Iehova i te mau Iseraela i te hoê vahi e au ra e e mau ratou i rotopu i te mau mouˈa i te hoê pae e te miti Uteute i te tahi atu pae. E ere roa ˈtu ïa i te vahi maitai ia hiˈohia. Na Iehova râ e haapao ra i te mau mea atoa, e ua tupu paatoa te reira ei arueraa ia ˈna e ei faaoraraa i to ˈna nunaa. I teie mahana, aita paha tatou e taa maitai ra no te aha te tahi mau ohipa faanahonahoraa e ravehia ˈi na roto i te tahi raveraa, e tano roa râ ia tiaturi tatou i te aratairaa a Iehova na roto i ta ˈna ravea faataeraa poroi haapao maitai. I te tahi taime, e au ra e te manuïa ra to tatou mau enemi. E ite taotiahia to tatou, eita ïa ta tatou e nehenehe e ite i te taatoaraa o te tupuraa. Area Iehova ra, e tia ia ˈna ia aratai i te mau mea i te taime tano maitai, mai ia ˈna i na reira no te mau tamarii Iseraela.—Maseli 3:5.
A tiaturi ia Iehova
17. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi roa i te aratairaa a te Atua?
17 E nehenehe anei outou e feruri i te huru aau tiaturi o te mau Iseraela a haamanaˈo ai ratou i taua pou ata ra i te ao e te pou auahi i te rui? E haapapuraa ïa e te aratai ra “te melahi a te Atua” mau ra i to ratou tere. (Exodo 13:21, 22; 14:19) I teie mahana, e nehenehe tatou e tiaturi e tei pihai iho Iehova i to ˈna nunaa no te aratai, paruru, e faaora ia ratou. E nehenehe tatou e haafaufaa i teie parau fafau: “E ore hoi [Iehova] e faarue i tana feia moˈa [aore ra taiva ore] ra. E vai â ratou e a muri noa ˈtu.” (Salamo 37:28) Eiaha roa ˈtu tatou e haamoe i tera mau nuu melahi puai e turu ra i te mau tavini a te Atua i teie mahana. Maoti ta ratou turu, e nehenehe tatou “e parahi noa, e hiˈo i te ora a Iehova.”—Exodo 14:13.
18. No te aha e titauhia ˈi ia ‘ahu tatou i te haana tamaˈi atoa a te Atua’?
18 Maoti te aha e nehenehe ai tatou paatoa “e parahi noa” i roto i te parau mau? Te ahuraa ïa i te haana tamaˈi pae varua ta Paulo i faataa i roto i ta ˈna rata i to Ephesia. A tapao e te aˈo maira te aposetolo ia ‘ahu i te haana tamaˈi atoa a te Atua.’ Te ahu ra anei tatou i te mau tuhaa atoa o taua haana tamaˈi pae varua ra? I teie matahiti e haere mai nei, e mea maitai ia hiˈopoa tatou taitahi ia tatou iho no te ite papu e tei nia maitai anei ia tatou te mau tuhaa atoa o taua haana tamaˈi ra. Ua ite to tatou enemi, te Diabolo ra o Satani, i to tatou mau paruparu, e te tutava ra oia i te marei ia tatou aore ra i te tairi i te vahi paruparu. E varua iino ta tatou e “to” nei. Maoti râ te puai o Iehova, e nehenehe tatou e upootia!—Ephesia 6:11-18; Maseli 27:11.
19. Ia faaoromai tamau maite tatou, e fanaˈo ïa tatou i te aha?
19 Teie ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ora . . . outou i te mau [aore ra faaoromai] tamau maite.” (Luka 21:19) Ia taio-atoa-hia ïa tatou i rotopu i te feia o te faaoromai tamau maite ma te taiva ore i te mau ati atoa ta ratou e nehenehe e farerei e o te fanaˈo maoti te maitai rahi o te Atua i te ‘parahi noa e te hiˈo i te ora a Iehova.’
Eaha ta outou e pahono?
• Eaha te mau mea oaoa roa tei fatata i te tupu?
• Mea nafea to Iehova haapapuraa i to ˈna mana faaora i 1513 H.T.T.?
• Eaha ta outou faaotiraa papu no a muri aˈe?
[Parau iti faaôhia i te api 22]
Teie te irava matahiti no 2008: “E parahi noa, e hiˈo i te ora a Iehova.”—Exodo 14:13.
[Hohoˈa i te api 19]
‘Te mau parau atoa i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou’
[Hohoˈa i te api 20]
No to Pharao etaeta i roohia ˈi Aiphiti i te ati
[Hohoˈa i te api 21]
Ua ora mai Iseraela i to ratou raveraa i te mau mea atoa ta Iehova i faaue atu