Nafea te mau melahi ia tauturu mai ia outou
TE HAAPAPU maira te Parau a te Atua e te vai ra te mau melahi. Te faaite maira te reira e e mau mirioni teie mau mea ora varua. Ua ite orama te tavini a te Atua ra o Daniela i te mau mea o te raˈi e ua papai oia e: “Ua tausani hoi te tausaniraa i te taviniraa [i te Atua] ra, e ua ahuru hoi te tausaniraa i te manotini i te tiaraa i mua i tana aro.”—Daniela 7:10.
A tapao na e aita noa te mau parau a Daniela e faaite maira e mea rahi roa te mau melahi. Te faaite atoa ra te reira e te tavini ra te mau melahi i te Atua. E mau tavini ratou no ˈna. Ia au i te reira, ua himene te papai salamo e: “E haamaitai ia Iehova, e to ˈna ra mau melahi e, o tei hau i te puai, e ua haapao i ta ˈna faaueraa, i te faarooraa i tana reo ia parau. E haamaitai ia Iehova, outou atoa, o to ˈna ra mau pǔpǔ; o to ˈna ra mau tavini, tei rave i to ˈna ra hinaaro.”—Salamo 103:20, 21.
Te faataa atoa ra te Bibilia e aita te mau melahi i haamata i to ratou oraraa ei taata i nia i te fenua. Ua poiete Iehova i te mau melahi i nia i te raˈi hou oia a poiete ai i te fenua. I to te Atua ‘haamauraa i te tumu o te fenua nei, ua pii noa te mau tamarii atoa a te Atua i te oaoa.’—Ioba 38:4-7.
E mau mea ora varua te mau melahi—te itea-ore-hia, te puai e te maramarama. I roto i te Bibilia, ua hurihia te parau Hebera ra mal·ʼakhʹ e te taˈo Heleni ra agʹge·los na roto i te parau ra “melahi” ia faahitihia te hoê mea ora varua. E itehia teie mau parau fatata e 400 taime i roto i te Bibilia. Hoê â auraa to na parau e piti, oia hoi “vea.”
Te farereiraa i te mau melahi
E mau vea mau â te mau melahi. Ua matau maitai paha ia outou te aamu Bibilia no nia i te taime a fa ˈtu ai te melahi o Gaberiela i mua ia Maria. Ua faaite oia ia ˈna e noa ˈtu e e paretenia oia, e tô oia i te hoê tamaiti ta ˈna e mairi i te iˈoa o Iesu. (Luka 1:26-33) Ua fa atoa ˈtu te hoê melahi i mua i te tahi mau tiai mamoe e tia ra i roto i te aua. Ua faaara oia e: “I nauanei hoi i fanau ai te Ora no outou . . . oia hoi te Mesia ra o te Fatu.” (Luka 2:8-11) Na reira atoa, ua hopoi atu te mau melahi i te mau poroi na Hagara, Aberahama, Lota, Iakoba, Mose, Gideona, Iesu, e te tahi atu â i roto i te Bibilia.—Genese 16:7-12; 18:1-5, 10; 19:1-3; 32:24-30; Exodo 3:1, 2; Te mau tavana 6:11-22; Luka 22:39-43; Hebera 13:2.
Mea faahiahia roa te mea e te au maite ra teie mau poroi i hopoihia e te mau melahi i te tupuraa o te mau opuaraa a te Atua eiaha râ i te mau opuaraa a te taata. Ua riro te mau melahi ei tia no te Atua, ia au i to ˈna hinaaro e ta ˈna tabula hora. E ere na te taata i titau ia ratou.
E tia anei ia pii tatou i te mau melahi ia tauturu mai?
Mea tano anei ia pii i te mau melahi i te mau taime hepoheporaa? Mai te peu e e, e hinaaro ïa tatou e ite i te iˈoa o te hoê melahi e nehenehe roa ˈˈe e tauturu mai ia tatou. No reira te tahi mau buka e hoohia ra i tabula ˈi i te mau iˈoa manaˈo-noa-hia o te mau melahi e rave rahi, ma to ratou tiaraa teitei, to ratou tiaraa iˈoa e ta ratou hopoia. Ua tabula te hoê buka i ta ˈna e parau ra te mau “numera hoê i nia i te raˈi,” te mau “melahi matau-roa ˈˈe-hia i te pae Tooa o te râ ma.” Tapiri mai i te tabula, te vai ra te faaitoitoraa e tapo i te mata, e faahiti tau taime i te iˈoa o te melahi, e huti hohonu i te aho, e huti mǎrû noa i te aho e “e ia ineine noa i te farerei ia ratou.”
Ma te huri tua, te horoa maira te Bibilia i te mau iˈoa o na melahi haapao maitai a te Atua e piti noa, o Mihaela e o Gaberiela. (Daniela 12:1; Luka 1:26) Papu mau e ua horoahia mai teie mau iˈoa no te faaite e e taata varua te melahi taitahi e e iˈoa to ratou, e ere noa ratou i te tahi puai aita e feruriraa.
Mea faahiahia ia ite e aita te tahi mau melahi i faaite i to ratou iˈoa i te taata. Ia ani atu Iakoba i te hoê melahi e faaite mai i to ˈna iˈoa, aita oia i faaite. (Genese 32:29) Ia anihia oia e faaite mai i to ˈna iˈoa, ua parau noa te hoê melahi i haafatata ˈtu ia Iosua e e “raatira no te nuu a Iehova” oia. (Iosua 5:14) Ia ani atu te mau metua o Samasona i te iˈoa o te hoê melahi, ua parau oia e: “Eaha oe i na reira mai ai i te ui i to ˈu ra iˈoa? e [“iˈoa faahiahia hoi to ˈu,” MN].” (Te mau tavana 13:17, 18) Na roto i te oreraa e horoa mai i te tabula iˈoa o te mau melahi, te paruru ra te Bibilia eiaha tatou ia faatura e ia haamori i te mau melahi ma te tano ore. Mai ta tatou e ite mai, aita atoa te reira e haapii maira ia tatou ia tiaoro ia ratou.
Te tiaororaa i te Atua
Te faaite maira te Bibilia i te mau mea atoa te tia ia tatou ia ite no nia i te mau ohipa o te ao varua. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa . . . ia [aravihi e ia ineine] roa te taata no te Atua, [i te rave] te mau ohipa maitatai atoa ra.” (Timoteo 2, 3:16, 17; MN) Ahiri te Atua i hinaaro ia ite tatou i te iˈoa o te mau melahi e rave rahi, ua faaite ïa oia i te reira i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. E ahiri te Atua i hinaaro e haapii mai nafea ia farerei i te mau melahi e ia aparau ia ratou na roto i te pure, ua faaite mai ïa oia i te reira i roto i te mau Papai.
Aita râ, ua haapii mai Iesu e: “Area ia pure oe ra, e haere i roto i to piha, e opani maite i te opani a pure ai i to Metua . . . ore noâ oia iho i te itea . . . E na ô outou ia pure: E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:6, 9) Teie te manaˈo o te mau Papai: Eiaha tatou e tiaoro i te mau melahi aore ra e pure ia ratou, e haafatata râ tatou ma te haavare ore i te Poiete o te mau melahi, te Atua iho. E ere to ˈna iˈoa i te miterio, e aita e faufaa ia faaitehia oia na roto i te hoê orama. Noa ˈtu e ua tamatahia i te huna i te iˈoa o te Atua, e itehia te reira i roto i te Bibilia hau atu i te 7 000 taime. Ei hiˈoraa, te faahiti ra te papai salamo i te Metua i nia i te raˈi ia ˈna i himene e: “Ia ite te taata atoa e, o Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.”—Salamo 83:18.
Aita i rahi roa te ohipa a Iehova no te faaroo mai ia haafatata ˈtu tatou ia ˈna ma te tano na roto i te pure. Te horoa maira te Bibilia i teie haapapuraa e: “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.”—Paraleipomeno 2, 16:9.
Te mau melahi e te huru morare
Taa ê roa i ta te mau vea e faataa pinepine ra, eita te mau melahi e haava i te taata. Mea tano iho â, no te mea aita te mau melahi i haamanahia no te haava i te taata. O Iehova “te haava i te taata atoa ra,” noa ˈtu e “ua pûpû-hua-hia mai [“e ana,” MN] te haava i te Tamaiti,” ia Iesu Mesia. (Hebera 12:23; Ioane 5:22) Mea hape râ ia manaˈo tatou e aita te mau melahi e tâuˈa maira i to tatou huru oraraa. Ua parau Iesu e: “O te huru ïa o to te mau melahi a te Atua ra oaoa, ia tatarahapa te taata hara hoê ra.”—Luka 15:10.
E ere râ te mau melahi i te feia mataitai noa. I te mau tau tahito ra, ua tavini ratou ei feia tahoo, a faatupu ai i te mau haavaraa a te Atua. Ei hiˈoraa, ua faaohipa te Atua i te mau melahi i nia i to Aiphiti i tahito ra. Ia au i te Salamo 78:49 [MN], “ua huri noa maira [oia] i to ˈna riri rahi i nia ia ratou, te riri rahi, e te tairoiro, e te riri faauˈana, i te tonoraa mai i te mau [melahi e hopoi mai i te] parau ino ra.” Te faatia atoa ra te Bibilia e hoê noa po to te melahi otahi haamouraa 185 000 faehau Asura.—Te mau arii 2, 19:35.
Na reira atoa, a muri aˈe, e haamou te mau melahi i te feia e haafifi nei i te maitairaa o vetahi ê na roto i te oreraa e auraro i te mau ture parau-tia a te Atua. E haere mai Iesu “ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura ra, i te tuuraa mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia.”—Tesalonia 2, 1:7, 8.
Te faaite ra ïa te mau Papai e e rave noa te mau melahi haapao maitai a te Atua i to ˈna hinaaro na roto i te haapaoraa i ta ˈna mau faaueraa e te patururaa i ta ˈna mau ture parau-tia. Papu maitai, ia hinaaro tatou ia tauturu mai te mau melahi a te Atua ia tatou, e tia ia tatou ia ite eaha te hinaaro o te Atua e ia faaitoito tatou ma te haavare ore i te haapao atu.
Te mau melahi tiai
E haapao e e paruru anei te mau melahi i te taata? Ua ani te aposetolo Paulo e: “E ere anei ratou [te mau melahi] i te tavini varua anaˈe, i tonohia ei tiai i te feia e noaa ia ratou te aiˈa ra i te ora?” (Hebera 1:14) Papu maitai e te pahonoraa i te uiraa a Paulo, oia ïa.
No to ratou patoiraa i te piˈo i mua i te hoê tii auro i faatiahia e te Arii Babulonia ra o Nebukanesa, ua hurihia na Hebera e toru o Sadaraka, Meseka e o Abede-nego i roto i te umu auahi ura. Aita râ taua mau tavini haapao maitai ra a te Atua i ama i te auahi. Ia hiˈo atu te arii i roto i te umu, ua ite ihora oia “i na taata toomaha,” e ua parau atura e “te huru o te toomaha ra mai te Tamaiti ïa a te Atua ra.” (Daniela 3:25) Tau matahiti i muri aˈe, tei roto Daniela i te hoê apoo liona no to ˈna haapao maitai. Ua ora atoa mai oia ma te ino ore e ua parau oia e: “Ua tono mai tau Atua i tana melahi, e ua opani oia i te vaha o te mau liona.”—Daniela 6:22.
I te haamauraahia te amuiraa o te mau pǐpǐ a te Mesia i te senekele matamua o to tatou tau, ua faura faahou mai te mau melahi e faaora i te mau aposetolo i te fare tapearaa. (Ohipa 5:17-24; 12:6-12) E ia Paulo i roohia i te fifi i nia i te moana, ua haapapu te hoê melahi ia ˈna e e tae maitai atu oia i Roma.—Ohipa 27:13-24.
Ua papu maitai i te mau tavini a te Atua ra o Iehova no teie tau e te vai mau ra te nuu melahi itea-ore-hia a te Atua e e nehenehe ta ratou e horoa i te paruru, mai ia ratou i paruru ia Elisaia e ta ˈna tavini. (Te mau arii 2, 6:15-17) Oia mau, “te patia nei te melahi a Iehova i te puhapa e ati noa ˈˈe i te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e ua faaora ia ratou.”—Salamo 34:7; 91:11.
Te poroi ta te mau melahi e hopoi nei
A tapitapi ai te mau melahi i te maitairaa o te feia e tavini nei i te Atua ra o Iehova, te ara atoa ra ratou e ia haapii te taata no nia ia ˈna e ta ˈna opuaraa. Ua papai te aposetolo Ioane e: “Hiˈo atura vau i te hoê melahi i te maueraa na ropu i te reva nei: ma te [“parau apî maitai mure ore,” MN] ra ei pororaa ˈtu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa, i te pii-hua-raa te reo e, A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna.”—Apokalupo 14:6, 7.
E hinaaro anei outou e ite eaha mau na teie “parau apî maitai mure ore”? Mai te peu e e, a ani atu i te mau Ite no Iehova. E oaoa ratou i te faaite atu ia outou.
[Hohoˈa i te api 7]
Te faahiti ra te hoê melahi i ropu i te reva i te parau apî maitai mure ore. E hinaaro anei outou e haapii i te reira?