Te agora—Te pu o Ateno i tahito ra
TEI roto te oire maramarama no Ateno i te arepurepuraa! Te faaiteite-haere-noa-hia ra te mau manaˈo apî i te agora, aore ra te matete, o taua oire Heleni ra. E mea taa ê roa râ i taua taime ra. No tae noa maira te tahi taata ati Iuda i te oire, e au ra e “e taata poro [oia] i te mau atua ěê.” Te paraparau ra oia ma te faahiahia i te feia o “ta ˈna hoi i farerei atu.” “E nahea maira teie nei taata iti [“paraparau,” MN] ia parau mai?” o ta te mau Epikuro faaoru ïa e te mau Setoiko i ui ma te ore e parau hauti. Oia mau, te agora no Ateno, o te vahi tauaparauraa ïa i nia e rave rahi roa mau tumu parau. Eiaha râ e faaô mai i te parau o te mau atua matau-ore-hia—mea ino roa ïa!—Ohipa 17:17, 18.
Ua manaˈo ino aˈera to Ateno i to te aposetolo Paulo haamataraa i te poro no te taime matamua i te agora no Ateno. Te paraparau ra oia no nia ia Iesu Mesia e te tia-faahou-raa. Teie râ, no te hiroa tumu paetahi ore ia hiˈohia no Ateno, eaha te vahi huru ê roa ia faaô mai i teie mau manaˈo apî i te agora?
Ua noaa mai ia Ateno ta ˈna mahora
Te vahi taa ê mau â, o te agora iho ïa e te tuhaa faufaa roa ta ˈna i rave i roto i te oraraa o to Ateno i te pae faaroo e i te pae huiraatira. Te agora no Ateno, o te hoê ïa vahi pahee rii tau 10 ta i te pae apatoerau tooa o te râ o te Acropole. E au ra e i te omuaraa o te senekele 6 H.T.T., i te roaraa o te oraraa o te faatere hau e iriti ture no Ateno, o Solon, ua faataahia teie tâpû fenua ei vahi mahora o te oire. I te haamauraahia te faatereraa manahune i Ateno, e to ˈna haafaufaa-rahi-raa i te oraraa tivila, ua tupu aˈera te mau ohipa paturaa i te mau matahiti matamua o te senekele i muri iho. Ua noaa maira i te agora te puai apî e te hoê tuhaa rahi atu â e rave.
No roto mai te parau Heleni ra a·go·raʹ i te hoê ihoparau oia hoi te auraa “e tairuru, e haaputuputu.” Te tano ra ïa ia faaohipa i te agora ei vahi putuputuraa matamua o te oire. Ua riro maira te agora ei pu o te oraraa totiale e huiraatira. O te pu ïa o te hau tivila e o te haavaraa, te vahi rahi no te ohipa tapihooraa, te vahi hautiraa teata o te darama Heleni, te hoê vahi e faatupuhia ˈi te mau taurua tuaro, e te hoê vahi putuputuraa auhia no te mau tauaparauraa maramarama.
E hinaaro anei outou e haere e mataitai i te mau toetoea o te mau hiero, te mau pou, te mau tii, te mau patu, e te mau fare huiraatira o te agora i Ateno? No te hiˈopoa i te aamu o te agora i mutaa ihora, e vaiiho na tatou i muri i te maniania e te huehue o te oire no teie nei tau, e e haere tatou na nia i te mau eˈa iriiri, na roto i te mau toetoea marmora muhu ore, te mau ofai taraihia, e te mau opani rarahi i huˈahuˈa tapoˈihia e te zizania e te mau aihere oviri.
Te mau hiero, te mau vahi moˈa, e te mau atua paruru
Ua maere te mau ratere i to ratou iteraa e rave rahi hiero, vahi moˈa, e vahi haamoriraa i hamanihia no te mau atua huru rau. Na te reira i faariro i te agora ei vahi rahi no te haamoriraa, i muri noa mai i te Acropole. I te Tau Auro tahito o Ateno, ua faaô te haapaoraa i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa huiraatira. Ua tia ïa ia hamanihia te mau fare haamoriraa i te agora no te mau atua huru rau tei faataahia mai te mau “atua paruru” i te mau tuhaa ohipa a te hau faatere.
O te Hiero o Héphaïstos te fare haamoriraa tuiroo. Ua amui atu te ruahine ra o Atena ia Héphaïstos. Ua haamorihia teie nau atua i ǒ nei mai te mau atua paruru i te mau ohipa aravihi e te mau ohipa rima î. Ua faatuatihia te mau mea auri e te mau potera i hamanihia ati aˈe i te hiero, ia Héphaïstos, te atua Heleni o te mau ohipa aravihi o te titau ra i te faaohiparaa i te auahi. Peneiaˈe i te senekele 7 T.T., ua faarirohia teie hiero poihere-maitai-hia ei fare pure no te Ekalesia Orthodoxe no Heleni a Georges Peata, noa ˈtu e ua taui i teie mahana.
Parau mau, ua hinaaro te agora i te hoê atua paruru no ˈna iho. O Dia Ohi 14:12 ïa, aore ra Zeus Agoraios, o tei manaˈohia e na ˈna i faatupu i te aravihi ia orero, e ua pûpûhia na ˈna te hoê fata nehenehe taraihia i roto i te marmora Pentélique faufaa roa. (A faaau e te Ohipa 14:11, 12.) Ua tapirihia i pihai iho i te tahi atu fata no te Metua vahine o te mau Atua, te hoê anairaa patu no te mau aito.
I te atea rii atu, te ite ra tatou i te hoê hiero nainai Ionien. Ua faaau te taata tuatapapa teotarafia ra o Pausanias i te reira ei Hiero o Apollon te Metua. No te aha? No te mea ia au i te hoê aai Heleni i tahito ra, o ˈna te metua tane o Ion, o tei haamau i te nunaa Ionien, no reira mai atoa to Ateno.a I roto i teie tiaraa, o Apollon te hoê o te mau atua paruru o te faanahonahoraa a te hau, no nia iho â râ i te mau taatiraa e rave rau i roto i te oire.
I te pae apatoerau, te ite ra tatou i te mau toetoea puˈa o te hoê hiero nainai aˈe, i hamanihia i te afaraa o te senekele 4 H.T.T. Ua haamorihia na i reira o Zeus raua o Atena Phatrios, nau atua rahi o te mau taatiraa i te pae faaroo tupuna. Te faaôraa i roto i taua mau taatiraa ra, ua fatata i te riro ei titauraa matamua no te feia huiraatira no Ateno. I te tahi noa ˈˈe pae o te aroâ, te ite ra tatou i te mau toetoea o te hoê fata o na Atua Hoê ahuru ma piti.
I roto i te Tamǎrǔ o Zeus Éleuthéreus i pihai iho mai, te faahanahana-faahou-hia ra teie atua rahi Heleni, i teie taime ei atua no te tiamâraa e te faaoraraa. Ua riro teie taupee, aore ra tamǎrǔ, ei vahi orî-haere-raa e putuputuraa matauhia. Ua parauhia na e i roto i teie tamǎrǔ e farerei ai te philosopho tuiroo ra o Socrate e to ˈna mau hoa, i reira ratou e nehenehe ai e parahirahi e e paraparau aore ra e hahaere. Te mau taoˈa horoa e rave rahi i pûpûhia no te faaunauna i teie tamǎrǔ, mai te mau paruru a te mau faehau i pohe na i roto i te aroraa no te paruru ia Ateno, ua taai-roa-hia ïa i te faaoraraa mai i te oire i to ˈna mau enemi aore ra i te poihereraa i to ˈna tiamâraa.
Te Purumu o te mau Panathénées
Te vai ra te hoê purumu iriiri aano, tei piihia te Purumu o te mau Panathénées, o te tâpû faahipa ra i te agora. No roto mai to ˈna iˈoa e to ˈna huru taa ê i te oroa aiˈa no Ateno, te mau Panathénées. I roto i teie oroa, e afaihia te purou o te ruahine ra o Atena na nia i teie purumu mai te Fare Haereraa moˈa (i pihai iho i te uputa o te oire) e tae atu i te Acropole. E nehenehe tatou e ite i nia i te mau hohoˈa unauna taraihia o te Parthénon i te hanahana e te rahi o te oroa haereraa moˈa—te nuu, te mau pereoo tataˈu, te mau puaatoro e te mau mamoe no te tusia, te mau tamahine e te mau tane apî e amo ra i te mau tauihaa e faaohipahia no te tusia. E mataitai te feia huiraatira no Ateno e ta ratou mau manihini i te haereraa moˈa, no ratou hoi i rave ai te mau taata hamani hohoˈa fare i te faanahoraa rahi i to ratou opuaraa i te hamani i te agora. Ei hiˈoraa, ua faatiahia ma te aravihi te mau pou e to ratou muaraa tâpûhia e te mau taahiraa, i mua maitai i te eˈa o te haereraa moˈa. E rave rahi ïa feia mataitai te nehenehe e parahi i nia i te mau taahiraa e rave rahi i taraihia.
“Ua î roa i te idolo”
Ia amuihia te mau hiero e rave rahi roa, te mau tii, e te mau patu, eita ïa e maerehia ia ‘[riri] roa te varua’ o te aposetolo Paulo “i roto ia ˈna ihora, i te hiˈoraa ˈtu oia i taua [oire] ra, ua î roa i te idolo.” (Ohipa 17:16; MN) Eita e ore e ua hitimahuta o Paulo i te mea o ta ˈna i ite i to ˈna tomoraa ˈtu i roto i te agora. I te mea e mea rahi roa te mau tii melo taatiraa o te atua ra o Hereme, ua tia ïa ia hamanihia te hoê tamǎrǔ rahi no te reira, matauhia ei Tamǎrǔ o Hereme. I nia i te mau hohoˈa ahu o Hereme i penihia, te vai ra te mau satauro—te mau taipe o te faahoturaa e o te ora. Te vai atoa ra te hoê tii o Vénus Genetrix, te ruahine o te taatiraa, e hoê no Dionysos e rave rahi satauro melo taatiraa tei nia iho. Na te hoê ofai otia e te hoê hopuna pape “moˈa” no te tamâraa i te feia atoa e tomo mai, e tapao ra i te “huru moˈa” o te agora.
Ia au i teie huru faaroo rahi, e taa oioi noa ia tatou e no te aha e mea atâta roa te tiaraa o Paulo. Ua manaˈohia e “e taata poro [oia] i te mau atua ěê,” e ua haapapu te ture i taua tau ra e ‘eiaha hoê aˈe taata e farii i te mau atua taa ê, aore ra apî; eiaha oia e haamori o ˈna anaˈe i te mau atua ěê mai te peu e aita ratou i fariihia i mua i te taata.’ Eita ïa e maerehia ia afaihia te aposetolo i te Areopago e uiuihia.—Ohipa 17:18, 19.
Te pu o te faatereraa
Te pu o te faatereraa no Ateno, o te hoê ïa fare menemene tei piihia Tholos. E taoto e rave rahi peretiteni o te oire i roto i teie fare i te po ia vai noa mai te mau tia haapao i reira. Te haapaohia ra te hoê anairaa faito matauhia i te Tholos. Te vai ra i pihai iho mai te mau fare no te mau tuhaa ohiparaa e rave rau a te faatereraa. Area te Fare Apooraa ra, tei nia ïa i te hoê vahi papu i tâpûhia i roto i te aivi iti i te pae apatoerau tooa o te râ no te Tholos. I reira te mau 500 melo o te Apooraa e faatupu ai i te mau putuputuraa, e e rave ai i te mau ohipa tomiteraa e e faaineine ai i te mau ture no te Apooraa.
Te tahi atu fare tivila faufaa, o te Tamǎrǔ Arii ïa. I reira te Haava Arii no Ateno—te hoê o na haava rahi e toru o te oire—e parahi ai. I reira oia e rave ai e rave rahi mau hopoia a te hau no nia i te mau ohipa i te pae faaroo e te ture. I reira atoa paha to Socrate titauraahia ia haere mai i to ˈna pariraahia i te ohipa paieti ore. Ua nanaˈohia te mau ture a te mau tupuna no Ateno i nia i te mau patu o te hoê fare i mua noa mai. I te mau matahiti atoa, e tia ˈtu te mau haava i nia i te hoê ofai i mua i te hoê â fare, no te rave i ta ratou horeo o te ohipa.
Te Tamǎrǔ o Attale
Te fare i faaherehere-maitai-aˈe-hia o te agora, o te Tamǎrǔ ïa o Attale. Ei taata apî, ua haapii o Attale, te Arii no Peregamo (i te senekele 2 H.T.T.) i roto i te mau fare haapiiraa no Ateno, mai vetahi atu mau tamarii e rave rahi a te mau utuafare arii i roto i te ao Mediteranea. I to ˈna faateronoraahia, ua horoa ˈtura oia i teie ô faahiahia roa—te Tamǎrǔ o Attale—i te oire o ta ˈna fare haapiiraa.
Te tiaraa rahi o te Tamǎrǔ o Attale, o te faatiaraa ïa i te orî-haere-raa au tamǎrǔhia no te mau amuimuiraa e te mau tauiraa faanaho-ore-hia. Ua riro to ˈna mau tahua e taupee ei mau parahiraa maitatai roa no te mataitai i te mau haereraa moˈa, eita e ore e na to ˈna roo ei vahi orî-haere-raa tei tui i haamanuïa ia ˈna ei vahi hoohooraa. Ua horoa tarahu paha te Hau i te mau fare toa i te feia hoo taoˈa ia riro hoi te fare ei imiraa moni.
I to ˈna faaapîraahia ia au i to ˈna hohoˈa matamua, te pûpû ra te Tamǎrǔ o Attale i te hoê hiˈoraa faahiahia o te hohoˈa hamanihia e te mau reni. Te mau mea atoa i faariro ia ˈna ei fare otahi, oia ïa to ˈna mau faito taatoa, te mau taa-ê-raa au maitai o te anairaa o te mau pou haehaa aˈe e teitei aˈe, te ohipa-amui-raa te maramarama e te mǎrǔmǎrǔ, e te faufaa rahi e te nehenehe o ta ˈna mau tauihaa hamaniraa. Ua tamǎrûhia te haumani na roto e rave rau mau ravea, na roto iho â râ i te faaohiparaa e toru hohoˈa tapoˈi pou taa ê—Dorique, Ionien, e Aiphiti.
Te hoê vahi no te mau ohipa i te pae hiroa tumu
Te fare i riro na ei tuhaa no te mau ohipa i te pae hiroa tumu e rave rahi i tupu na i Ateno, o te fare Arearearaa ïa. E ô teie na Vipsanius Ageripa, te hunoa tane a te Emepera Roma ra o Auguso. Ua hamanihia to ˈna muaraa i te marmora peni rau. Fatata e 25 metera te aano o te piha rururaa, tau 1 000 parahiraa, e i te omuaraa aita e paturu no te tapea i te tapoˈi fare. O te reira ïa te hoê o te mau ohipa taiâ ore roa ˈˈe i ravehia i te pae o te tapoˈi fare matauhia i roto i te ao i tahito ra! Peneiaˈe râ e mea atâta te rahiraa o te mau faaanaanataeraa i reira no te mau Kerisetiano mau, no ta ratou mau faaueraa teitei i te pae morare.—Ephesia 5:3-5.
Peneiaˈe, ua haere atoa te feia hiˈopoa i mutaa ihora e mataitai i te Fare vairaa buka a Pantainos. Ua apǎpǎ noa te mau afata vairaa i nia i to ˈna mau pǎpai, i reira e haaputuhia ˈi te mau otaro gima e iri animala i papai-rima-hia. Area te piha rahi o te fare vairaa buka ra, tei mua maitai ïa i te pae tooa o te râ, e na roto atu i te hoê anairaa pou, e nehenehe e itehia te hoê aua—te hoê vahi au maitai no te hahaere, no te taio, aore ra no te feruri hohonu. Ua iteahia mai te hoê nota e faaite ra e piti o te mau ture a te fare vairaa buka. Oia ïa: “Eiaha e afai ê i te mau buka,” e “E matara [te fare vairaa buka] mai te hora matamua e tae atu i te hora ono.”
Te agora i teie mahana
I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua fatata roa te agora i te heru-taatoa-hia e te Fare haapiiraa Marite no te mau tuatapaparaa i te mau mea tahito. A vai noa ˈi oia ma te hau i raro aˈe i te mǎrǔmǎrǔ o te Acropole rahi, ua riro te agora ei vahi au-roa-hia e te mau ratere e hinaaro ra e ite poto noa i te aamu o Ateno i tahito ra.
Te Matete Hoo-pate-raa Monastiraki—e ere i te mea atea i te agora e te Acropole—o te hoê ïa taahiraa i roto i te tahi atu â ao faahiahia roa. E nehenehe te taata mataitai e ite atu ma te maere e te haviti i te mau peu Heleni e te mau ohipa e te mau hoo-mâmâ-raa mai i te matete no te pae Hitia o te râ i Ropu. E oia atoa, e ite te taata mataitai i te mau Ite no Iehova i reira o te rave ra ma te oaoa i ta Paulo iho i rave hau atu i te 1 900 matahiti i teie nei—oia hoi te pororaa i mua i te taata i te parau apî maitai o te Basileia i te feia o “ta ˈna hoi i farerei atu.”
[Nota i raro i te api]
a No roto mai te iˈoa Ionien i te iˈoa ra Iavana, te tamaiti a Iapheta e e mootua a Noa.—Genese 10:1, 2, 4, 5.
[Tumu parau tarenihia i te api 28]
Te ohipa tapihoo i Ateno
E ere noa te agora i te pu maramarama e te tivila no Ateno, o te matete matamua atoa râ o te oire. Ua riro mai o Ateno ei pu tuiroo no te ohipa tapihoo no te faufaaraa o ta ˈna parau moni puai e te haerea tia o to ˈna mau haava, o tei faatiahia ia haapao maitai e ia ravehia te mau tauiraa tapihoo ma te tia e te afaro.
Ua hapono o Ateno i te uaina, te hinu olive, te meli, te marmora, e te mau taoˈa tapihaa mai te mau taoˈa araea e auri i faaineinehia. Ei tauiraa, e hoo mai iho â oia i te sitona. I te mea hoi aita e navai maitai te maa no te faatamaa i te huiraatira i Attique (te vahi e haaati ra ia Ateno), e mea etaeta te mau ture i te pae tapihooraa. Ua tia noa i te matete i Pirée (te uahu no Ateno) ia fanaˈo i te maa apî navai maitai no te oire e te nuu atoa. E aita te feia hoo taoˈa i faatiahia ia haaputu i te maa e te mau taoˈa no te hoo atu e te hoê tino moni rahi atu i te mau taime e erehia.