Nafea outou e nehenehe ai e paruru i ta outou mau tamarii?
I MURI aˈe i to ˈna haereraa i te hoê fare haapiiraa fatata ehia rahiraa matahiti, ua haamata aˈera o Wernera i te haere i te haapiiraa teitei aˈe e na feia apî e 3 000 i São Paulo, i Beresilia. A tahi ra oia a ite ai i te mau hoa haapiiraa e hoo e e rave i te raau taero. No to ˈna nainai i faahepo-oioi-hia ˈi oia i te mau peu tamataraa hairiiri mau e te atâta e te tahi atu mau tamarii haapii.
Ua farerei atoa te teina o Werner, o Eva, i te fifi. No to ˈna hinaaro e haapao maitai i ta ˈna haapiiraa, ua haapuai roa oia i te reira paeau e inaha, ua rohirohi roa oia e ua arepurepu roa to ˈna feruriraa. Mai te tahi atu feia apî, te hinaaro ra o Werner raua Eva i te paruru i te pae tino e te pae o te mau manaˈo hohonu. Eaha te huru tauturu ta ta outou mau tamarii e hinaaro ra? Nafea outou e nehenehe ai e faaineine ia ratou no te oraraa taata paari? Oia mau, eaha te oraraa no a muri aˈe ta outou e hinaaro ra no ta outou mau tamarii?
Te hinaaro ra ratou hau atu i te maa noa
A feruri na no te hoê taime poto noa i te fifi e farereihia ra e te mau metua no te paruru i ta ratou mau tamarii. No te inoraa o te oraraa utuafare e te maraaraa o te veve, te maraa noa ˈtura te numera o te mau tamarii e ora ra i roto i te mau aroâ. E tapao te raveraa te mau tamarii i te ohipa no te manuïa ore o te paruru i te feia apî i te faaheporaa. E faaino atoa te rave-hua-raa i te raau taero i te feia apî e rave rahi. Ei hiˈoraa, i to te hoê taurearea apî no Beresilia matauraa i te raau taero, ua ere-roa-hia to ˈna utuafare i te hau. Hau atu i te hepohepo i itehia e to ˈna mau metua, te vai ra te aroraa no te aufau i to ˈna rapaauraa, e ua haere atoa mai te feia hoo raau taero aroha ore e ani e ia aufauhia ratou.
Noa ˈtu te mau faateimaharaa o te oraraa, te tamau noa nei râ te mau metua i te aro no te horoa na ta ratou mau tamarii eiaha noa te maa, te ahu, e te nohoraa, te paruru atoa râ i te haavîraa uˈana, te rave-hua-raa i te raau taero e te tahi atu â mau fifi. E tutavaraa maitai roa teie, ua navai anei râ? Eaha ïa no nia i te parururaa i te ino i te pae o te mau manaˈo hohonu e te pae varua? E rave rahi teie e ite nei e, no te manuïa mai ei metua, e tia atoa ia faaruru atu i te fifi o te maitiraa a ta ratou mau tamarii i to ratou mau hoa e ta ratou mau faaanaanataeraa. Teie râ, nafea te mau metua e nehenehe ai e ara eiaha ia paruru-rahi-roa anei aore ra ia faatia-rahi-roa? Te titauhia ˈtu nei outou ia hiˈopoa i te mau pahonoraa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Ua monohia te mau iˈoa i roto i teie tumu parau.