Eaha te oraraa no a muri aˈe ta outou e hinaaro ra no ta outou mau tamarii?
E HIˈO anei outou i ta outou mau tamarii mai te hoê tufaa faufaa rahi? (Salamo 127:3) Aore ra e hiˈo anei outou i te faatamaaraa ia ratou mai te hoê haamâuˈaraa teimaha aita e haapapuraa e e manuïa anei? Eita te faaamuraa i te mau tamarii e horoa mai i te moni, e titau râ i te moni e ia tae roa i te taime e paia ˈi ratou ia ratou iho. Mai te haapao-maitai-raa i te hoê tino moni i tufahia e titau i te hoê tabula maitatai, na reira atoa no te manuïaraa ei metua.
E hinaaro te mau metua haapao maitai e horoa i te hoê haamataraa maitai i roto i te oraraa na ta ratou mau tamarii. Noa ˈtu e e tupu noa mai te tahi mau ohipa ino e te peapea i roto i teie nei ao, e nehenehe te mau metua e paruru i ta ratou mau tamarii. A hiˈo na i te hiˈoraa o Werner e o Eva, i faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈˈe.a
Ia haapao maitai mau te mau metua
Te faatia ra o Werner e aita to ˈna mau metua i vaiiho noa i te mau mea, ua faaite râ raua i te anaanatae mau no te mau mea e tupu ra i te fare haapiiraa. “Ua mauruuru roa vau i te mau manaˈo maitatai ta raua i horoa mai, ua ite au e te haapeapea ra raua no ˈu e te tauturu maira ia ˈu. Ei mau metua, ua riro raua ei mea etaeta, ua ite râ vau e mau hoa mau raua no ˈu.” I to Eva hepohepo-roa-raa no ta ˈna ohipa haapiiraa e te fifiraahia to ˈna taotoraa, ua horoa atoa to ˈna mau metua o Francisco e o Inez i te taime rahi aparauraa ia ˈna e tautururaa ia ˈna ia maitai mai i te pae feruriraa e te pae varua.
Nafea to Francisco e o Inez imiraa i te ravea no te paruru i ta raua nau tamarii e te faaineine ia raua no te oraraa taata paari? Inaha, mai to raua tamariiraa mai â, ua faaô noa iho â teie nau metua î i te here ia raua i roto i ta ratou ohipa no te mau mahana atoa. Aita o Francisco raua Inez i amui noa ˈtu i roto i to raua mau hoa taata paari, ua rave noa iho â râ raua i ta raua nau tamarii na muri ia raua i te mau vahi atoa ta raua e haere ra. Ei metua î i te here, ua aratai maite noa raua i ta raua tamaiti e ta raua tamahine. Te na ô ra o Inez e: “Ua haapii mâua ia raua ia atuatu i te fare, eiaha ia haamâuˈa i te moni e ia haapao maitai i to raua mau ahu. Ua tauturu atoa mâua ia raua taitahi ia maiti i te hoê toroa e ia faaau maite i ta raua mau hopoia e te mau faufaa pae varua.”
Auê te faufaa mau i te matau-maitai-raa i ta outou mau tamarii e te aratairaa ia ratou ei metua! E hiˈopoa anaˈe na tuhaa e toru e nehenehe ai outou e na reira: (1) A tauturu i ta outou mau tamarii ia maiti i te hoê ohipa tano maitai; (2) a faaineine ia ratou ia faaruru i te ahoaho i te fare haapiiraa e te vahi raveraa ohipa; (3) a faaite ia ratou nafea ia haamâha i to ratou mau hinaaro pae varua.
A tauturu ia ratou ia maiti i te hoê ohipa tano maitai
I te mea e eita noa te ohipa a te hoê taata e taui i to ˈna oraraa i te pae o te moni, e rave atoa râ i te rahiraa o to ˈna taime, no te riro ei mau metua maitai, e tia atoa ïa ia haapao i te mau mea e anaanataehia ra e te tamarii taitahi e i to ratou mau aravihi. I te mea e eita te hoê taata haapao maitai e hinaaro e riro ei faateimaharaa no vetahi ê, e tia ia feruri maitai te mau metua nafea ia faaineine i ta ratou tamarii ia faatamaa ia ˈna iho e i te hoê utuafare. E hinaaro anei ta outou tamaiti aore ra tamahine e haapii i te hoê ohipa tapihoo no te fanaˈo i te hoê oraraa au noa? Ei metua haapao maitai mau, a tutava ma te tutuu ore i te tauturu i ta outou tamarii ia faahotu i te mau huru maitatai mai te hinaaro e rave i te ohipa ma te itoito, te hinaaro mau e haapii, e te iteraa nafea ia vai maitai noa e vetahi ê.
A hiˈo na ia Nicole. Te na ô ra oia e: “Te faaohipa ra to ˈu mau metua ia ˈu ia raua ra i roto i ta raua ohipa tamâraa fare. Ua parau mai raua e ia horoa vau i te hoê tuhaa o ta ˈu moni e noaa mai no te mau haamâuˈaraa a te utuafare e ia tapea vau i te toea no ta ˈu iho mau haamâuˈaraa aore ra haaputuraa. Ua haapii mai te reira ia amo vau i ta ˈu iho hopoia o tei riro ei mea faufaa roa no te oraraa a muri aˈe.”
Aita te Parau a te Atua, te Bibilia, e faataa roa maira eaha te huru ohipa ta te hoê taata e tia ia maiti. E horoa mai râ i te aratairaa maitatai. Ei hiˈoraa, ua parau te aposetolo Paulo e: “E te taata e ore e rave i te ohipa ra, eiaha atoa oia e amu i te maa.” A papai ai oia i te rata i te mau Kerisetiano no Tesalonia, ua parau atoa oia e: “Te faaroo nei hoi matou e, e haerea tia ore to te hoê pae o outou na; aore i rave i te ohipa, e hiˈopoa râ i ta vetahi ê ra haapaoraa. O te feia râ e na reira ra, te parau atu nei matou, te aˈo atu nei, i te iˈoa o to tatou Fatu o Iesu Mesia, e e rave maite ratou i te ohipa, a amu ai i ta ratou iho maa.”—Tesalonia 2, 3:10-12.
Teie râ, te imiraa i te ohipa e te noaaraa te moni, e ere ïa te reira anaˈe i roto i te oraraa. I te tahi taime, e nehenehe te feia e titau rahi roa e riro ei feia mauruuru ore e e ite mai e te “tapapa ra [ratou] i te mataˈi.” (Koheleta 1:14, MN) Eiaha te mau metua ia faaitoito i ta ratou mau tamarii ia imi e ia itehia mai e ia taoˈa-rahi-hia ratou, mea maitai râ ia tauturu atu ia ratou ia ite i te paari o te mau parau a te aposetolo Ioane i faauruahia e te Atua: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna. O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa. E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:15-17.
Nafea outou e nehenehe ai e haamâha i to ratou mau hinaaro i te pae o te mau manaˈo hohonu?
Ei metua, no te aha e ore ai e riro mai te hoê taata faaineine i te feia taaro? Eita oia e haapao noa i te haapuairaa i te feia taaro i te pae tino ia horo vitiviti atu â aore ra ia ouˈa atea ˈtu â ratou. Peneiaˈe e tutava atoa oia i te tauturu ia ratou ia faaore i te mau manaˈo haaparuparu atoa, a haapuai ai ia ratou i te pae o te mau manaˈo hohonu. I to outou ra pae, nafea outou e nehenehe ai e faaitoito, e patu, e e turai i ta outou mau tamarii?
A hiˈo na ia Rogério, te hoê taurearea 13 matahiti. Hau atu â i te ahoruhoruraa ta ˈna i ite no te mau tauiraa o te tino, te farerei atoa ra oia i te ahoaho i te pae feruriraa no te tahoê-ore-raa o to ˈna mau metua e no to raua tâuˈa-ore-raa ia ˈna. Eaha te nehenehe e ravehia no te feia apî mai ia ˈna? Noa ˈtu â e eita roa ˈtu e nehenehe e paruru i ta outou mau tamarii i te mau haapeapearaa e te mau haafifiraa atoa, eiaha roa ˈtu outou e faarue i ta outou hopoia ei metua. Ma te ore e paruru rahi roa ˈtu, a aˈo i ta outou tamarii ma te taa maitai ia ˈna, a haamanaˈo noa ˈi e hoê tamarii to ˈna huru. Na roto i te faaiteraa i te maitai e te here, e nehenehe outou e rave e ia ite te hoê taurearea i te ino ore. Na te reira atoa e tauturu ia ore oia ia paari mai ma te erehia i te tiaturi ia ˈna iho e te tura.
Ma te ore e hiˈo e ua manuïa anei to outou iho mau metua i te haamâharaa i to outou mau hinaaro i te pae o te mau manaˈo hohonu, e toru mau mea te nehenehe e tauturu ia outou ia manuïa ei metua tauturu mau: (1) Eiaha e haapao noa i to outou mau fifi a ore ai e ite atu i te fifi hiˈoraa nainai o ta outou mau tamarii; (2) a tutava i te faatupu i te aparauraa oaoa e te faahiahia e o ratou i te mau mahana atoa; (3) a faaitoito i te hoê huru feruriraa maitai i roto i te faarururaa i te mau fifi e te taairaa e te taata.
Ia hiˈo oia i to ˈna apîraa ra, te parau nei o Birgit e: “Mea titauhia ia haapii au e eita e nehenehe e taui i te taata ia au i ta oe e hinaaro ra. Ua haaferuri mai to ˈu mama e ia ite au i nia ia vetahi ê i te hoê huru eita vau e au, te mea e tia ia ˈu, te aperaa ïa eiaha ia riro mai mai ia ratou. Ua parau atoa mai oia e te taime maitai roa ˈˈe no te taui i to ˈu mau haerea, i to ˈu ïa vai-apî-noa-raa.”
Teie râ, te hinaaro ra ta outou mau tamarii hau atu â i te hoê noa toroa e te aueue-ore-raa i te pae o te mau manaˈo hohonu. A uiui ia outou iho, ‘Te hiˈo ra anei au i te toroa metua mai te hoê hopoia i horoahia mai e te Atua?’ Mai te peu e e, e hinaaro ïa outou e haapao i te mau hinaaro pae varua o ta outou mau tamarii.
Mau ravea no te haamâha i to ratou mau hinaaro pae varua
I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua parau Iesu e: “E ao to tei ite i to ratou veve i te pae varua, no ratou hoi te basileia o te mau raˈi ra.” (Mataio 5:3, MN) Eaha te titauhia i roto i te haamâharaa i te mau hinaaro pae varua? E faufaa-rahi-hia te mau tamarii ia horoa te mau metua i te hiˈoraa maitai na roto i te faaiteraa i te faaroo i te Atua ra o Iehova. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Aore e faaroo ra e ore roa [te Atua] e mauruuru: o te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6) Teie râ, mea titauhia te pure e auraa mau ai to te faaroo. (Roma 12:12) Ia faˈi outou i to outou iho hinaaro pae varua, e imi ïa outou i te aratai a te Atua, mai te mau metua o te tamarii i riro mai ei Haava tuiroo no Iseraela ra o Samasona. (Te mau tavana 13:8) Eita outou e pure noa e taio roa râ outou i te Parau i faauruahia e te Atua, te Bibilia, no te imi i te tauturu.—Timoteo 2, 3:16, 17.b
Noa ˈtu te rohiraa e titauhia no te horoa i te aratairaa maitai, te tururaa i te pae o te mau manaˈo hohonu e te tauturu pae varua, e nehenehe te hopoia metua e hoonahia. Te parau nei te hoê metua tane e piti tamarii no Beresilia e: “Eita roa ˈtu ta ˈu e nehenehe e feruri e aita ta ˈu mau tamarii. E rave rahi hoi mau mea ta mâua e nehenehe e rave amui e o ratou.” Ma te faataa no te aha te mau tamarii e maitai ai, te parau faahou ra te metua vahine e: “Matou noa iho â i te mau taime atoa, e e tamata matou i te faariro i te mau mea mai te huru ra e e oroa oaoa. E, te mea faufaa roa ˈˈe, e pure noa mâua no te mau tamarii.”
Te haamanaˈo ra Priscilla i te here e te faaoromai o to ˈna mau metua ia ˈna i te mau taime atoa e tupu ai te hoê fifi. “E hoa mau raua no ˈu e ua tauturu mai raua ia ˈu no te mau mea atoa,” ta ˈna ïa e parau ra. “Ei tamarii, ua ite roa vau e ua haapaohia vau mai ‘te hoê tufaa no ǒ ia Iehova ra.’” (Salamo 127:3) Mai te tahi atu mau metua e rave rahi, no te aha e ore ai e faataa i te taime ia nehenehe outou e ta outou mau tamarii e taio amui i te Bibilia e te mau papai kerisetiano? Te hiˈopoaraa i te mau aamu e te mau faaueraa tumu Bibilia i roto i te hoê huru tupuraa mahanahana, e nehenehe ïa e tauturu i ta outou mau tamarii ia ore ia aueue e ia fanaˈo i te hoê tiaturiraa mau no a muri aˈe.
Ia ite te mau tamarii atoa i te ino ore
Noa ˈtu e e hiˈoraa peapea to te tau a muri aˈe no te mau tamarii e rave rahi i teie mahana, te haapapu maira te Parau a te Atua e e riro mai te fenua ei vahi faaearaa ino ore no te huitaata. A feruri na i te tau i reira te mau metua e ore roa ˈi e haapeapea faahou no te vai-maitai-raa o ta ratou mau tamarii i roto i te ao apî i tǎpǔhia e te Atua! (Petero 2, 3:13) A tamata na i te feruri i te tupuraa rahi o teie parau tohu: “Ei reira te luko e parahi atoa ˈi raua o te arenio; e te nemera e te pinia mamoe, e apiti atoa ïa i te taotoraa; e te fanauˈa puaatoro, e te liona apî, e te puaatoro haaporia ra, hoê â amuiraa mai, e na te hoê tamaiti iti e aratai.” (Isaia 11:6) I teie nei â, te tupu ra te ino ore pae varua e faataahia ra i roto i teie mau parau i rotopu i te feia e tavini ra ia Iehova. E ite roa outou i te aupururaa î i te here a te Atua i rotopu ia ratou. Ia faaite outou i te here i te Atua, e nehenehe outou e papu e e taa ia ˈna to outou mau manaˈo hohonu ei metua e e tauturu oia ia outou ia faaruru i te mau ahoaho e te mau tamataraa ta outou e nehenehe e farerei. A haapii i ta ˈna Parau e a tuu i to outou tiaturiraa i nia i to ˈna Basileia.
A tauturu i ta outou mau tamarii ia noaa te ora mure ore na roto i te horoaraa i te hiˈoraa maitai. Ia faariro outou i te Atua ra o Iehova ei haapuraa, e nehenehe to outou oraraa no a muri aˈe e to ta outou mau tamarii e hau aˈe i te maitai i ta outou i tiaturi na. E nehenehe outou e tiaturi papu mai te papai salamo i himene e: “E haapopou atu hoi oe ia Iehova, e na ˈna e horoa mai i ta to aau e hinaaro ra.”—Salamo 37:4.
[Nota i raro i te api]
a Ua monohia te mau iˈoa i roto i teie tumu parau.
b A hiˈo i te mau pene 5 e tae atu i te 7 o te buka ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.