VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/6 api 30-31
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Papai tei tuea
  • Taviniraa a Iesu i Perea
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • Eaha te tia ia rave e ora ˈi tatou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Ua noaa anei ia outou “te varua parau mau”?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E titauhia ia aro uˈana no te faaea i roto i te parau mau
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2019)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/6 api 30-31

Mau uiraa a te feia taio

Ua aˈo Iesu e: “E faaitoito hua i te tomo na te uputa pirihao: e faaite atu hoi au ia outou, e rave rahi te tamata noa i te tomo i reira, e e ore roa e ô.” (Luka 13:24) Eaha ta ˈna e hinaaro ra e parau, e nafea ia faaohipa i te reira i teie mahana?

E nehenehe tatou e taa maitai aˈe i taua irava anaanatae ra na roto i te tuatapaparaa i te huru tupuraa. Tau ono avaˈe na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, tei Ierusalema o Iesu i te oroa matahiti o te avari-faahou-raa o te hiero. Ua faahiti oia e o ˈna te tiai o te mau mamoe a te Atua, ua faataa râ oia e aita te rahiraa o te mau ati Iuda i rotopu i taua mau mamoe ra no te mea aita ratou i hinaaro e faaroo. I to ˈna parauraa e ua riro oia ei “hoê” e to ˈna Metua, ua rave ihora te mau ati Iuda i te ofai no te taora i nia ia ˈna. Ua horo ê atura oia i Perea, i te tahi aˈe pae i Ioridana.—Ioane 10:1-40.

I reira ua ani maira te hoê taata e: “E te Fatu, e iti anei te ora?” (Luka 13:23) E uiraa tano roa teie, no te mea e tiaturi na te mau ati Iuda o taua tau ra e mea iti roa te feia e tano ia faaorahia. Ia au i to ratou haerea, mea ohie roa ïa ia feruri e o vai taua feia iti ra o ta ratou e manaˈo ra. Mai ta te mau huru tupuraa i muri mai e faaite mai ra, ua hape roa ratou!

I roto tau piti matahiti i te maoro, tei rotopu Iesu ia ratou, i te haapiiraa, i te faatupuraa i te mau semeio, e i te horoaraa i te ravea ia riro mai ratou ei feia aiˈa no te Basileia o te raˈi. Eaha te faahopearaa? Te teoteo nei ratou, e to ratou mau aratai iho â râ, i te riroraa mai ei huaai na Aberahama, e tei ia ratou ra te Ture a te Atua. (Mataio 23:2; Ioane 8:31-44) Aita râ hoi ratou i taa e i faaroo i te reo o te Tiai mamoe Maitai. Mai te huru ra e te matara noa ra te hoê uputa i mua ia ratou, e te haamaitairaa e riro mai ei melo o te Basileia mai te hoê raatira ia tomo atu ratou i roto, aita râ ratou i farii. Te hoê noa numera haihai, e feia riirii hoi te rahiraa, o tei faaroo i te poroi o te parau mau a Iesu, tei farii, e o tei apee atu ia ˈna.—Luka 22:28-30; Ioane 7:47-49.

I te mahana o te Penetekose o te matahiti 33 T.T., o ratou te feia matamua o tei faatavaihia e te varua. (Ohipa 2:1-38) Aita ratou i rotopu i te feia rave parau ino mai ta Iesu i faahiti o tei oto e o tei auau i to ratou niho no te oreraa ratou e farii i te ravea i tuuhia mai i mua ia ratou.—Luka 13:27, 28.

No reira, i te senekele matamua, o ratou te rahiraa o te mau ati Iuda, e te mau tia haapaoraa iho â râ, i faahitihia i roto i te taˈo ra “e rave rahi.” Te titau ra ratou i te haamaitairaa no ǒ mai i te Atua ra—ia au noa râ i ta ratou iho mau ture e to ratou iho mau eˈa, eiaha ta te Atua. Ei taa-ê-raa, te feia “iti” roa o tei farii ma te hoê anaanatae rotahi e o ratou te tuhaa o te Basileia tei riro mai e mau melo no te amuiraa kerisetiano faatavaihia.

E tuatapapa anaˈe na i teie nei i te tupuraa rahi atu â no tatou i teie mahana. Ua haapiihia i te rahiraa taata o te haere nei i te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo kerisetiano e e haere ratou i nia i te raˈi. Teie râ, aita teie tiaturiraa i niuhia i nia i te mau haapiiraa papu a te mau Papai. Mai te mau ati Iuda matamua, e hinaaro na ratou i te farii maitai o te Atua na nia noa i to ratou iho mau manaˈo.

Te vai nei râ te hoê pǔpǔ iti i teie mahana o tei farii ma te haehaa i te poroi o te Basileia, i pǔpǔ ia ratou no Iehova, e nehenehe atu ai e fanaˈo i to ˈna farii maitai. Ua aratai te reira ia ratou ia riro mai ei “mau tamarii o te basileia.” (Mataio 13:38) Ua haamatahia i te titau manihini i teie mau tamarii faatavaihia i te Penetekose o te matahiti 33 T.T. Ua ite aˈena te mau Ite no Iehova i te huru raveraa a te Atua i nia i to ˈna nunaa maitihia o ratou hoi te mau melo o te pǔpǔ i maitihia no te haere i nia i te raˈi. No reira, ua ite te feia o te haapii ra i te parau mau a te Bibilia i te mau matahiti i mairi aˈenei e ua parare roa te tiaturiraa o te ora mure ore i nia i te fenua o te riro ei paradaiso. Mea rahi aˈe ratou i te toea iti o te mau Kerisetiano faatavaihia, o tei fanaˈo i teie nei i te ora ˈtu i nia i te raˈi. Noa ˈtu e e ere te Luka 13:24 no te feia noa eita ratou e haere atu i nia i te raˈi, te vai nei râ i roto te hoê aˈoraa paari no ratou.

Ma te faaitoitoraa ia tatou ia faatupu i te mau tutavaraa hau atu â, aita o Iesu e parau ra e e tuu oia aore ra to ˈna Metua i te mau haafifiraa i nia i to tatou eˈa ia ore tatou ia haere i mua. Ua papu râ ia tatou e ia au i te Luka 13:24 e tiavaru te mau titauraa a te Atua i te feia tia ore. E titau te parau ra “e faaitoito hua” ia rohi, ma te horoaraa ia tatou iho. No reira, e uiui paha tatou iho e, ‘Te horoa ra anei au ia ˈu iho?’ E nehenehe e faahiti-faahou-hia te Luka 13:24, ‘E hinaaro na vau e faaitoito hua no te tomo na te uputa pirihao no te mea e rave rahi te tamata noa i te tomo i reira, e e ore roa e ô. Te faaitoito hua mau ra anei vau? E au anei au i te hoê maona i roto i te tahua tuaro i tahito ra, o tei horoa taatoa ia ˈna ia noaa te re? Eita teie maona e feaa piti aore ra e haapao ore, ma te haere mǎrû noa. E o vau ïa, te na reira ra anei au?’

Te faataa ra te mau parau a Iesu e e imi paha vetahi “i te tomo na te uputa pirihao” i te hoê taime e tano ia ratou aore ra ma te haere mǎrû e te haapeapea ore, mai ta ratou e hinaaro. E nehenehe hoi teie huru haerea e haafifi i te mau Ite tataitahi. E riro vetahi i te parau e, ‘ua ite au i te mau Kerisetiano paieti o tei horoa taatoa ia ratou iho e rave rahi matahiti, ma te raveraa i te mau haapaeraa e rave rahi; hau atu, ia pohe anaˈe ratou, aitâ iho â te hopea o te mau mea atoa nei i tae mai atura. No reira, peneiaˈe mea maitai aˈe na ˈu ia haere mǎrû noa, ia ora i te hoê oraraa ohie aˈe.’

Mea ohie roa ia manaˈo mai te reira huru, tera râ e manaˈo paari mau anei ra te reira? Ei hiˈoraa, mai te reira anei te manaˈo o te mau aposetolo? Eita roa ˈtu. Ua faaite paatoa ratou i te haamoriraa mau—e tae roa ˈtu i to ratou pohe. Ei hiˈoraa, ua nehenehe o Paulo e parau e: “O [te Mesia] ta matou e faaite haere nei, i te aˈoraa ˈtu i te taata atoa . . . I ohipa atoa ˈi hoi au nei, i te tautoo-maite-raa ma te puai no ˈna, ta ˈna e rave iho nei ma te uˈana i roto ia ˈu nei ra.” I muri iho, ua papai oia e: “No reira hoi tatou i rohirohi ai, e i faaoromai ai i te faaino, no te mea te tiaturi nei tatou i te Atua ora ra, i te Ora o te taata atoa nei, e rahi atu râ i te feia i faaroo.”—Kolosa 1:28, 29; Timoteo 1, 4:10.

Ua ite tatou e ua rave o Paulo i te mea tia i te tutavaraa i te horoa ia ˈna iho. E mauruuru ïa tatou tataitahi i te parauraa mai ta Paulo i rave: “I tô na vau i te tôraa maitai, ua oti to ˈu hororaa, i mau maite na vau i te parau.” (Timoteo 2, 4:7) No reira, ia au i te mau parau a Iesu i papaihia i roto i te Luka 13:24, e nehenehe tatou tataitahi e uiui e, ‘Te tutava ra anei au ma te itoito e te tuutuu ore? Oia, te horoa rahi mau ra anei au, i te hoê faaiteraa tamau e te haafaufaa ra anei au i te aˈoraa a Iesu e: “E faaitoito hua i te tomo na te uputa pirihao”?’

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono