VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/6 api 26-29
  • Te parau-tia mau—Afea e nafea?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te parau-tia mau—Afea e nafea?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haavaraa hape
  • Te mau faanahoraa o te haavaraa a te taata—E te mau paruparu o te taata
  • “O vau o Iehova tei here i te parau-tia”
  • E itehia anei te parau-tia na te ao nei?
    Tumu parau rau
  • “E eˈa parau-tia anaˈe hoi to ˈna”
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • A pee i te hiˈoraa o Iehova—A faatupu i te parau-tia e te titiaifaro
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • O Iehova—Te tumu o te parau-tia e o te titiaifaro mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/6 api 26-29

Te parau-tia mau—Afea e nafea?

EIAHA te taata hapa ore e mǎtaˈu i te parau-tia mau. Oia mau, ua tano te feia huiraatira fatata na te mau vahi atoa, i te mauruuru mai te peu e e faanahoraa o te ture ta to ratou fenua, o te tamata ra i te faatupu i te parau-tia. I roto i teie huru faanahoraa, te vai ra te mau ture, te mau mutoi no te rave e ia faaohipahia te reira, e te mau tiribuna no te faatupu i te parau-tia. Te faatura nei te mau Kerisetiano mau i te faanahoraa o te haavaraa i reira ratou e faaea ˈi, ia au i te faaueraa a te Bibilia ‘ia auraro maite i te feia mana toroa.’—Roma 13:1-7.

Teie râ, ua rave te mau faanahoraa o te haavaraa i roto e rave rau mau fenua, i te mau hape mauiui e te peapea mau.a Maoti i te faautua i te taata hapa e i te paruru i te taata hapa ore, ua faautuahia na te feia hapa ore i te tahi mau taime no te mau ohipa iino ta ratou i ore i rave. Ua mau na vetahi mau taata i te fare auri e mau matahiti te maoro, e ua tuuhia ratou hou a hope ai ta ratou utua ma te feaa rahi e e feia hapa mau anei ratou e mea papu anei to ratou faautuaraahia. No reira e rave rahi e uiui ai e, E tupu anei te parau-tia mau no te taatoaraa? Mai te peu e e, afea e nafea ïa? O vai ta tatou e nehenehe e tiaturi no te paruru i te taata hapa ore? E eaha te tiaturiraa no te feia i faaruru i te mau ohipa tia ore?

Te haavaraa hape

I te mau matahiti 1980, ua ite te fenua Helemani i “te hoê o te mau haavaraa maere roa ˈˈe o te tau i muri aˈe i te tamaˈi,” i reira to te hoê metua vahine mauraa i te fare auri no te oraraa taatoa, no to ˈna haapoheraa i ta ˈna na tamahine e piti. Tau matahiti râ i muri iho, ua hiˈopoa-faahou-hia te mau pariraa i nia ia ˈna, e ua matara mai oia a tiai noa ˈi i te tahi atu haavaraa. Ua tapao te vea ra Die Zeit i te matahiti 1995 e “ua riro” te haavaraa matamua “ei haavaraa hape.” E tae mai i te taime a papaihia ˈi teie tumu parau, ua mau teie vahine i te fare auri e iva matahiti ma te papu ore e e vahine hapa anei oia aore ra eita.

I te hoê po i te avaˈe Novema 1974, ua faaaueuehia te oire pu no Birmingham, i Beretane, i te paainaraa e piti topita o tei haapohe e 21 taata. E ohipa teie “o te ore roa ˈtu e moehia e to Birmingham,” o ta Chris Mullen ïa, e melo oia no te Apooraa iriti ture, i papai. I muri iho, “ua faautuahia e ono tane hapa ore no te haapoheraa rahi roa ˈˈe i roto i te aamu no Beretane.” I muri iho, ua faaorehia ta ratou faautuaraa—i muri noa ˈˈe râ te mauraa taua mau tane ra i te fare auri 16 matahiti!

Ua faatia te paruru ra o Ken Crispin i te hoê tupuraa o “tei huti mai i te manaˈo o te taata mai tei ore i itehia aˈenei i roto i te mau parau tuatapapa o te aamu haamanahia no Auteralia.” Te puhapa ra te hoê utuafare i pihai iho i te mato ra Ayers Rock, i reira moe atura ta ratou aiû o tei ore roa ˈtu i ite-faahou-hia mai. Ua parihia te metua vahine i te haapoheraa i te aiû, ua faahapahia oia, e ua faautuahia oia i te fare auri no te oraraa taatoa. I te matahiti 1987, i muri aˈe i to ˈna tapearaahia i roto i te fare auri e hau atu i te toru matahiti, ua itehia na roto i te hoê maimiraa a te hau e eita e tia ia faautuahia oia no te pariraa i nia ia ˈna. Ua tuuhia maira oia e ua faaorehia ta ˈna utua.

I te matahiti 1986, ua taparahi-pohe-hia te hoê vahine, 18 matahiti to ˈna, e noho ra i te pae apatoa no te mau Hau Amui no Marite. Ua parihia te hoê tane faito matahiti au noa, ua faahapahia oia, e ua faautuahia i te utua pohe. Ua tapeahia oia e ono matahiti i roto i te hoê vahi o te fare auri no te feia e haapohehia, hou a itehia ˈi e aita oia i rave i taua ohipa ino ra.

E mea varavara anei teie mau hiˈoraa o te mau hape i te pae haavaraa? Te tapao ra o David Rudovsky no te Fare haapiiraa tuatoru no Pennsylvania Law School, e: “Ua rave na vau i te ohipa haavaraa tau 25 matahiti te maoro e e rave rahi tupuraa ta ˈu i ite. Oia hoi ua faahapahia te feia aita hoi ta ratou e hapa . . . Ia manaˈo vau tei rotopu i te pae e te 10 %.” Te ui ra o Crispin i teie uiraa peapea e: “Te vai ra anei te tahi atu â feia hapa ore e parahi noa ra ma te paruparu i roto i te mau piha fare auri?” Mea nafea teie mau hape riaria e tupu ai?

Te mau faanahoraa o te haavaraa a te taata—E te mau paruparu o te taata

“Aita e faanahoraa tia ta te taata nei,” o ta te Tiribuna Hororaa no Beretane ïa i haapapu i te matahiti 1991. E nehenehe te hoê faanahoraa o te haavaraa e riro ei mea tia e o te tiaturihia mai te feia i opua i te haamau ia ˈna. E hape iho â te taata, e taviri, e e faaino. No reira, eiaha e maere e te faaite ra te mau faanahoraa o te haavaraa a te taata i taua noa iho â mau hapa ra. A hiˈo na i te tupuraa i muri nei.

Ia au i te Haava ra o Rolf Bender no Helemani, i roto e 95 % o te mau tupuraa ohipa ino, e mea faufaa te mau parau a te mau ite no te haapapu. Teie râ, e nehenehe noa anei e tiaturi i teie mau ite i te tiribuna? Te manaˈo ra te Haava ra o Bender e eita. Te manaˈo ra oia e o te afaraa o te mau ite, o te haere mai i te tiribuna, o te haavare. O te manaˈo atoa ïa o Bernd Schünemann, e orometua haapii toroa oia i te ture faautua i te Fare haapiiraa Tuatoru no Munich, i Helemani. I roto i te hoê uiuiraa e te vea ra Die Zeit, ua haapapu o Schünemann e o te mau parau a te mau ite te huru haapapuraa matamua—noa ˈtu e eita e tiaturihia. “E parau vau e te tumu matauhia i hape ai te haavaraa, oia ïa e tiaturi te haava i te mau parau tano ore a te mau ite.”

E nehenehe te mau ite e hape; te mau mutoi atoa ïa. I muri aˈe iho â râ a ravehia ˈi te hoê ohipa ino o te faainoino i te huiraatira, e titauhia i te mau mutoi ia tapea i te taata hapa. I roto i teie mau huru tupuraa, ua hema te mau mutoi i te marei e hamani i te mau haapapuraa aore ra e faahepo i te hoê taata e manaˈohia ra e o ˈna te taata hapa ia faˈi i te reira. I te tuuraahia mai na tane e ono, o tei faahapahia i te topitaraa ia Birmingham, teie te upoo parau o te vea ra The Independent no Beretane: “Ua faahapahia na feia e ono no te mau mutoi ino.” Ia au i te vea ra The Times: “Ua haavare te mau mutoi, ua faatupu ratou i te opuaraa ino, e ua haavarevare.”

I roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe te manaˈo faahapa e turai i te mau mutoi e te huiraatira ia manaˈo ino i te mau taata o te tahi opu taata, haapaoraa, aore ra nunaa. Mai ta te U.S.News & World Report e faataa ra, e nehenehe te faatitiaifaroraa i te hoê ohipa ino e riro mai ei “fifi o te au-ore-raa i te nunaa ê, maoti i te imi i te tumu.”

Ia oti te hoê tupuraa i te tuuhia i mua i te haavaraa, eita te mau faaotiraa e ravehia ia au noa i te mau parau a te mau ite, ia au atoa râ i te mau haapapuraa i te pae ite aivanaa. I roto i te tuhaa fifi roa o te rapaauraa haamanahia, e nehenehe te haava aore ra te pǔpǔ tia haava e titauhia ia faaoti e e hapa aore ra e hapa ore, ia au i te mau hohoˈa o te hoê pupuhi aore ra hoê ofai pupuhi, aore ra ia au i te faataaraa i te mau tapao o te rima rii, te papai-rima-raa, te mau pǔpǔ toto, te peni o te rouru, te mau taura ahu, aore ra te mau hohoˈa o te ADN. Ua tapao te hoê paruru e te faaruru ra te mau tiribuna i “te mau faaiteiteraa a te mau aivanaa, o te faataa ra i te mau tereraa fifi roa.”

Hau atu, te tapao ra te vea ra Nature e aita te manaˈo o te mau aivanaa atoa e tu ra no nia i te tatararaa o te mau haapapuraa i te pae rapaauraa haamanahia. “E nehenehe te tuea-ore-raa mau o te manaˈo e tupu i rotopu i te mau aivanaa i te pae rapaauraa haamanahia.” Te vahi peapea, “ua riro aˈena te mau haapapuraa hape i te pae rapaauraa haamanahia, ei tumu o te mau faahaparaa tano ore e rave rahi.”

Noa ˈtu eaha te vahi ta tatou e faaea ra, te faaite ra te mau faanahoraa o te haavaraa atoa e ohipa nei, i te mau hapa a te taata. No reira, o vai ta tatou e tiaturi no te paruru i te taata hapa ore? E nehenehe anei tatou e tiaturi e e tupu te parau-tia mau? E eaha te tiaturiraa no te feia i haava-hape-hia?

“O vau o Iehova tei here i te parau-tia”

Mai te peu e te faaruru ra outou aore ra te hoê melo o to outou utuafare i te hoê hape o te haavaraa, ua ite te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti ra o Iesu, e eaha ta outou e faaruru ra. Ua ravehia te ohipa tia ore riaria roa ˈˈe o te mau tau atoa, i to te Mesia haapoheraahia i nia i te hoê pou haamauiuiraa. Te faaite maira te aposetolo Petero ia tatou no nia ia Iesu “tei ore roa i rave i te hara.” Teie râ, ua parihia oia e te mau ite haavare, ua faahapahia oia, e ua haapohehia.—Petero 1, 2:22; Mataio 26:3, 4, 59-62.

A feruri na i te huru o Iehova i te rave-ino-raahia ta ˈna Tamaiti! O te parau-tia te hoê o te mau huru maitatai faufaa roa o Iehova. Te na ô maira te Bibilia ia tatou e: “[E parau-tia] to ˈna ra mau haerea [atoa].”—Deuteronomi 32:4; MN; Salamo 33:5.

Ua horoa o Iehova na Iseraela i te hoê faanahoraa o te haavaraa faahiahia. Ia ore anaˈe te fifi o te taparahi-pohe-raa i te taata e faatitiaifarohia, e tapoˈihia te pohe na roto i te tusia. Eita e faahepohia ia faatitiaifaro i te mau ohipa iino atoa ma te faahapa i te hoê taata hapa ore. Eita hoê taata e faahapahia i te taparahi-pohe-raa ia au noa i te mau haapapuraa tei ore i faataa-maitai-hia aore ra i te pae ite aivanaa; e titauhia e piti aˈe ite. (Deuteronomi 17:6; 21:1-9) Te faaite ra teie mau hiˈoraa e e mau aveia teitei ta Iehova e te hinaaro nei oia e ia faatupuhia te parau-tia ma te au. Oia mau, te parau ra oia e: “O vau o Iehova tei [“here,” MN] i te parau-tia.”—Isaia 61:8.

Parau mau, ua horoahia te faanahoraa o te haavaraa a Iseraela i te mau taata ra, e mau hapa ta ratou mai ta tatou nei. Te vai ra te mau tupuraa e te faaohipa-hape-hia ra te ture. Ua papai te Arii ra o Solomona e: “Ia hiˈo oe i te taata rii i te hamani-ino-raahia, e te ruriraa i te ture e te parau-tia i te fenua nei, eiaha te rahi i te aueue i taua mea ra.”—Koheleta 5:8.

Ua nehenehe o Iehova e faatitiaifaro i te ohipa tia ore i ravehia i nia i ta ˈna Tamaiti. Ua haapuai te papuraa o te reira ia Iesu, “o tei faaoromai i te [pou haamauiuiraa] . . . [no] te [oaoa] i tuuhia mai i mua i tana aro.” Oia atoa, e nehenehe te tiaturiraa e ora i nia i te hoê fenua paradaiso, i raro aˈe i te faatereraa a te Mesia ma te parau-tia mau, e haapuai ia tatou no te faaoromai i te mau ohipa tia ore ta tatou e faaroo ra aore ra e faaruru ra i roto i teie nei faanahoraa tahito. E nehenehe mau â o Iehova e faaore i te mauiui aore ra te pepe i te taime i faataahia e ana. E te feia atoa o te pohe no te hoê hape o te haavaraa, e fanaˈo ïa ratou i te tia-faahou-raa.—Hebera 12:2; MN; Ohipa 24:15.

Mai te peu e te mauiui nei tatou no te hoê ohipa tia ore ta tatou i faaruru, e nehenehe tatou e mauruuru e e mau ravea haamaramaramaraa ta te mau faanahoraa o te haavaraa e rave rahi, o te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaafaro i te fifi. E faaohipa paha te mau Kerisetiano i teie mau ravea. E tia râ ia ratou ia haamanaˈo i teie mea: E faahohoˈaraa te mau faanahoraa o te haavaraa tia ore no te hoê totaiete taata e hinaaro ra i te hoê tauiraa rahi. E fatata te reira i te tupu—i te rima o Iehova.

E fatata o Iehova i te faaore i teie faanahoraa parau-tia ore o te mau mea e e mono oia i te reira na roto i te hoê faanahoraa apî i reira ‘e vai mau ai te parau-tia.’ E nehenehe tatou e tiaturi papu e e faatupu to tatou Poiete i reira i te parau-tia na roto i ta ˈna Arii ra, o Iesu Mesia. Te fatata maira te parau-tia mau no te taatoaraa! Auê tatou i te mauruuru no teie tiaturiraa e.—Petero 2, 3:13.

[Nota i raro i te api]

a I roto i te mau tupuraa e faahitihia ra i ǒ nei, aita Te Pare Tiairaa e parau ra e e taata hapa tera aore ra e taata hapa ore, aita atoa teie vea e turu ra e mea maitai aˈe te faanahoraa o te haavaraa a tera fenua i ta te tahi atu. Hau atu, aita teie vea e turu ra i te tahi huru faautuaraa i te tahi atu. Te faahiti noa ra teie tumu parau i te mau mea mai tei matauhia i te taime papairaa.

[Parau iti faaôhia i te api 27]

E faahohoˈaraa te mau faanahoraa o te haavaraa tia ore—e te faatereraa ino, te haapaoraa viivii, e te ohipa tapihoo ofati ture—no te hoê totaiete taata e hinaaro ra i te hoê tauiraa rahi

[Tumu parau tarenihia i te api 28]

Tamahanahanaraa no roto mai i te mau Papai Moˈa

I te avaˈe Novema 1952, ua eiâ o Derek Bentley e o Christopher Craig i te hoê fare toa i Croydon, i pihai iho ia Lonedona, i Beretane. Hoê ahuru ma iva matahiti to Bentley e to Craig, 16 ïa. Ua taniuniuhia ˈtura te mau mutoi, e ua pupuhi atura o Craig e ua haapohe atura i te hoê mutoi. Ua mau atura o Craig e iva matahiti i te fare auri, area o Bentley ra, ua tarîhia ïa no te taparahi-pohe-raa i te avaˈe Tenuare 1953.

Ua aro te tuahine o Bentley, o Iris e 40 matahiti te maoro no te faatia i to ˈna iˈoa i te hoê taparahi-pohe-raa aita hoi oia i rave. I te matahiti 1993, ua horoa ˈtura te Hau arii i te hoê parau tatarahapa no te utua, ma te faˈi e aita roa ˈtu i tia ia tarîhia o Derek Bentley. Ua papai atura o Iris Bentley i te tupuraa i roto i te buka ra Let Him Have Justice:

“Fatata hoê matahiti na mua ˈˈe i te pupuhiraa, ua farerei oia i te hoê Ite no Iehova i nia i te purumu . . . E ere i te mea atea te faaearaa o Tuahine Lane i to matou i Fairview Road, e ua ani oia ia Derek ia haere mai i to ˈna fare no te faaroo i te mau aamu Bibilia. . . . Te mea maitai, oia ïa e mau aamu Bibilia haruharuhia ta Tuahine Lane, o ta ˈna i horoa na ˈna [i te mea e aita o Derek i ite maitai i te taio]. . . . E hoˈi mai na oia i te fare e e faatia mai oia ia ˈu i ta Tuahine Lane i parau ia ˈna, oia hoi e e hoˈi faahou mai tatou i muri aˈe tatou e pohe ai.”

Ua haere o Iris Bentley e hiˈo i to ˈna taeae i te vahi o te fare auri no te feia e haapohehia, hou oia a tarîhia ˈi. Eaha to ˈna huru? “Taua mau mea ra ta Tuahine Lane i parau ia ˈna, ua tauturu ïa ia ˈna i taua mau mahana hopea ra.”—Na matou i papai faaopa.

Mai te peu e te faaruru ra outou i te ati no te hoê hape o te haavaraa, e mea maitai no outou ia taio e ia feruri hohonu i nia i te mau parau mau a te Bibilia. E horoa mai te reira i te tamahanahanaraa rahi, no te mea o te Atua ra Iehova “te Metua o te aroha e te Atua o te tamahanahanaraa atoa, o te tamahanahana maira ia tatou i roto i to tatou mau ati atoa.”—Korinetia 2, 1:3, 4, MN.

[Hohoˈa i te api 29]

Ua ravehia te hoê ohipa tia ore riaria i to te Mesia haapoheraahia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono