VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/5 api 16-20
  • Te tamatahia ra i teie nei te huru maitai o to outou faaroo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tamatahia ra i teie nei te huru maitai o to outou faaroo
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Nafea outou e nehenehe ai e tamatahia?
  • Te haamaitairaa o te faaroo i tamatahia
  • E tamatahia te faaroo kerisetiano
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Ia nafea tatou ia hiˈo i te mau tamataraa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • “E turu mai oe i tau faaroo paruparu nei”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • A faatupu i to oe faaroo i ta Iehova i fafau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/5 api 16-20

Te tamatahia ra i teie nei te huru maitai o to outou faaroo

“E au mau taeae ra, ia roohia outou e te [tamataraa] e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. Ua ite hoi outou e, na taua [huru maitai tamatahia o] to outou faaroo ra e faatupu i te faaoromai tamau.”—IAKOBO 1:2, 3; MN.

1. No te aha e tia iho â i te mau Kerisetiano ia faaruru i te mau tamataraa o to ratou faaroo?

AITA te mau Kerisetiano mau e hinaaro ra e mauiui, e aita ratou e oaoa ra ia oto aore ra ia faahaamahia ratou. Tera râ, te tapea ra ratou i roto i te feruriraa i te mau parau i nia nei, tei papaihia e Iakobo, te taeae o Iesu. Ua haamaramarama maitai te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e e hamani-ino-hia ratou e e faaruru ratou i te tahi atu mau fifi no to ratou tapea-maite-raa i te mau aveia a te Atua. (Mataio 10:34; 24:9-13; Ioane 16:33) Noa ˈtu râ, e nehenehe e tupu mai te oaoa na roto i teie mau tamataraa. Mea nafea ïa?

2. (a) Nafea te mau tamataraa o to tatou faaroo e faatupu ai i te oaoa? (b) Nafea te ohipa a te faaoromai tamau e tia roa ˈi i roto i to tatou tupuraa?

2 Te hoê tumu faufaa e ite ai tatou i te oaoa i roto i te ati aore ra i roto i te mau tamataraa o te faaroo, oia hoi e nehenehe te reira e faatupu i te hotu maitai. Mai ta Iakobo e parau ra, te faarururaa i te mau tamataraa aore ra i te mau fifi, “e faatupu [ïa] i te faaoromai tamau.” E nehenehe tatou e haamaitaihia ia faatupu tatou i taua huru kerisetiano faufaa ra. Teie ta Iakobo i papai: “E tuu atu hoi i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa, ia maitai roa outou eiaha ei hapa, eiaha ei mea toe.” (Iakobo 1:4) E “ohipa” ta te faaoromai tamau e rave. Ta ˈna hopoia, o te haamaitai-roa-raa ïa ia tatou i roto i te mau tuhaa atoa, ma te tauturu ia tatou ia riro ei mau Kerisetiano aifaito e te paari. No reira, na roto i te vaiihoraa i te mau tamataraa ia tupu noa na, ma te ore e tamata i te faaohipa i te mau ravea aita e tu ra e te mau Papai no te faaore i te reira, te tamatahia ra ïa e te haamaitaihia ra to tatou faaroo. Mai te peu e ua erehia na tatou i te faaoromai, te aroha, te hamani maitai, aore ra te here i roto i te mau huru tupuraa aore ra i nia i te taata, e haamaitai roa ˈtu â ïa te faaoromai tamau ia tatou. Oia, teie te tereraa: E faatupu te mau tamataraa i te faaoromai tamau; e faarahi te faaoromai tamau i te mau huru maitatai kerisetiano; tera te tumu o te oaoa.—Petero 1, 4:14; Petero 2, 1:5-8.

3. No te aha eiaha tatou e otohe ma te mǎtaˈu i mua i te mau tamataraa o te faaroo?

3 Ua haamatara atoa te aposetolo Petero e no te aha eiaha tatou e mǎtaˈu aore ra e otohe i mua i te mau tamataraa o to tatou faaroo. Teie ta ˈna i papai: “Ia rahi to outou oaoa i te reira, taiâ poto noâ outou i teie nei, no te mea tia ïa, i te mau [tamataraa rau] ěê ra: ia riro te [huru maitai tamatahia] o to outou faaroo, o tei rahi roa te maitai i to te auro moe noa nei, tamata noâ i te auahi, ei [arue], e ei [hanahana], e ei [tura], i te faraa mai o Iesu Mesia ra.” (Petero 1, 1:6, 7; MN) E mau parau faaitoito mau â teie i teie nei, no te mea te piri noa maira te “ati rahi”—te taime o te arue, te hanahana, te tura, e te ora—i ta vetahi paha e manaˈo ra, e te piri roa maira i to tatou riroraa mai ei feia faaroo.—Mataio 24:21; Roma 13:11, 12.

4. Eaha te manaˈo o te hoê taeae no nia i te mau tamataraa ta ˈna e ta vetahi atu mau Kerisetiano faatavaihia, i faaruru?

4 I roto i te tumu parau na mua ˈtu, ua hiˈopoa mai na tatou i te mau tamataraa i faaruruhia e te toea faatavaihia mai te matahiti 1914 mai â. E tumu anei teie no te oaoa? Teie te manaˈo o A. H. Macmillan i taua tau ra: “Ua ite au e rave rahi mau ati uˈana tei tupu i nia i te faanahonahoraa e te tamataraahia te faaroo o te feia i roto. Na roto i te tauturu a te varua o te Atua, ua ora mai oia e ua tamau noa i te ruperupe. Ua ite au i te paari ia tiai ma te faaoromai ia Iehova no te haamaramarama mai ia matou i nia i te mau mea a te mau Papai, eiaha râ ia inoino i te hoê manaˈo apî. . . . Noa ˈtu eaha te mau tauiraa tei tia ia matou ia rave i te tahi mau taime i roto i to matou mau manaˈo, aita te reira i taui i te faanahoraa aroha o te hoo e i te parau tǎpǔ o te ora mure ore a te Atua. No reira, aita e faufaa ia vaiiho matou i to matou faaroo ia faaaueuehia e te mau tiaturiraa tei ore i tupu aore ra te mau tauiraa o te mau manaˈo.”—Te Pare Tiairaa o te 15 no Setepa 1967, api 566 (Farani).

5. (a) Eaha te mau haamaitairaa i noaa mai na roto i te mau tamataraa i faaruruhia e te toea? (b) No te aha e tia ia tatou ia anaanatae i te tumu parau o te tamataraa i teie nei?

5 Ua tiamâ mai te mau Kerisetiano faatavaihia, o tei ora mai i te area tau tamataraa o te mau matahiti 1914-1919, i te mana o te ao nei e i te mau peu faaroo e rave rahi a Babulonia. Ua haere te toea i mua ei nunaa tamâhia e te haamaitaihia, ma te ineine i te pûpû i te mau tusia arueraa i te Atua, e ma te tiaturi e ua fariihia mai ratou, ei nunaa, e ana. (Isaia 52:11; Korinetia 2, 6:14-18) Ua haamata te haavaraa i nia i te fare o te Atua, aita râ i hope i roto i te hoê area tau faataahia. Te tamau noa ra te tamataraa e te titiaraa o te nunaa o te Atua. Te feia e tiaturi ra e ora mai i te “ati rahi” e piri maira, ei tuhaa o te “feia rahi roa,” te tamata-atoa-hia ra to ratou faaroo. (Apokalupo 7:9, 14) Te tupu nei te reira mai tei faaruruhia e te toea faatavaihia, e na roto i te tahi atu mau ravea.

Nafea outou e nehenehe ai e tamatahia?

6. Eaha te hoê huru tamataraa uˈana i faaruruhia e e rave rahi?

6 E rave rahi mau Kerisetiano tei manaˈonaˈo no nia i te tautooraa e faaruru i te mau tamataraa, mai te mau hamani-ino-raa i nia roa ia ratou. Te haamanaˈo ra ratou i teie faatiaraa e: “E faahoˈihia maira e [te mau raatira ati Iuda] te mau aposetolo i roto, ua papai atura, parau atura ia ratou, eiaha roa ratou e parau ma te iˈoa o Iesu, tuu atura ia ratou. Haere atura ratou mai te aro atu o te sunederi ra ma te oaoa, i te mea no to ˈna iˈoa i manaˈohia ˈi ratou e au ia ratou taua hamani ino ra.” (Ohipa 5:40, 41) E te faaite maitai maira te aamu o te nunaa o te Atua i teie nei tau, i roto iho â râ i te mau tamaˈi rahi, e e rave rahi mau Ite no Iehova tei taparahihia, e tei rave-ino-roa-hia e te feia hamani ino.

7. Ua faaite vetahi mau Kerisetiano no teie nei tau i te faaroo i roto i teihea faito?

7 No nia i te hamani-ino-raa i nia i te mau Kerisetiano, aita te ao e faataa ê ra i te toea faatavaihia e te feia rahi roa o te mau “mamoe ê atu.” (Ioane 10:16) I te roaraa o te mau matahiti, ua tamata-uˈana-hia te mau melo o na pǔpǔ toopiti, na roto i te tapearaa ia ratou i roto i te fare auri e te haapohe-atoa-raa ia ratou no to ratou here i te Atua e to ratou faaroo ia ˈna. Ua hinaaro na pǔpǔ toopiti i te varua o te Atua, noa ˈtu eaha to raua tiaturiraa. (A faaau e Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiunu 1996, api 31.) I roto i te mau matahiti 1930 e 1940 i Helemani Nazi, ua faaite e rave rahi tavini o Iehova, e tae noa ˈtu te mau tamarii, i te faaroo faahiahia, e e rave rahi atoa tei tamata-uˈana-hia. I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua faaruru na te nunaa o Iehova i te tamataraa o te hamani-ino-raa i te mau fenua mai ia Burundi, Eritrea, Etiopia, Malawi, Mozambique, Rwanda, Singapour, e Zaire. E te tamau noa ra te mau tamataraa mai teie te huru.

8. Nafea te mau parau a te hoê taeae no Afirika ia faaite e te tamataraa o to tatou faaroo, e ere noa ïa te faarururaa i te hamani-ino-raa mai te mau taparahiraa?

8 Mai tei tapao-aˈena-hia râ, te tamata-atoa-hia ra to tatou faaroo na roto i te mau ravea haavarevare. Eita vetahi mau tamataraa e faaruru-roa-hia ˈtu e eita atoa e ite-ohie-hia. A hiˈo na e eaha to outou huru i mua vetahi o te mau tamataraa i muri nei. Tei roto te hoê taeae, i Angola e hoê ahuru tamarii ta ˈna, i te hoê amuiraa o tei mutu te taairaa i te hoê area taime e te mau taeae haapao. I muri iho, ua nehenehe vetahi e haere atu i taua amuiraa ra. Ua anihia oia e mea nafea to ˈna neheneheraa e faatamaa i to ˈna utuafare. E ere i te mea ohie no ˈna ia pahono, e ua parau noa mai oia e mea fifi roa te oraraa. Ua nehenehe anei o ˈna e faatamaa i ta ˈna mau tamarii hoê aˈe taime i te mahana? Ua pahono maira oia e: “Aita. Ua haapii matou i te imi i te ravea ia au i ta matou mau mea e vai ra.” I muri iho, ma te reo papu maitai, ua na ô atura oia e: “E ere anei te reira iho â ta tatou e faaruru i teie anotau hopea?” E mea faahiahia roa teie huru faaroo i roto i te ao nei, te ite-pinepine-hia nei râ te reira i rotopu i te mau Kerisetiano taiva ore, o te tiaturi taatoa ra e e tupu mau â te mau parau tǎpǔ a te Basileia.

9. Nafea tatou ia tamatahia ia au i te Korinetia 1, 11:3?

9 Te tamata-atoa-hia ra te feia rahi roa i te pae no te mau faanahoraa teotaratia. Te arataihia ra te amuiraa kerisetiano na te ao nei ia au i te mau faaueraa tumu e te mau aveia teotaratia no ǒ mai i te Atua ra. Te auraa matamua roa, ia farii ïa te taatoaraa e o Iesu te Aratai, o ˈna tei nominohia ei Upoo o te amuiraa. (Korinetia 1, 11:3) E itehia to tatou ineineraa i te auraro ia ˈna e i to ˈna Metua, na roto i to tatou faaroo i roto i te mau nominoraa teotaratia e te mau faaotiraa tei taaihia i to tatou raveraa i te hinaaro o Iehova ma te tahoê. Hau atu, i roto i te amuiraa tataitahi o te fenua nei, te vai ra te mau tane nominohia no te aratai. E feia tia ore ratou, te ite ohie nei paha tatou i ta ratou mau hapa; tera râ, te faaitoitohia nei tatou ia faatura i teie mau huru tiaau e ia auraro ia ratou. (Hebera 13:7, 17) E mea fifi anei te reira no outou i te tahi mau taime? E tamataraa mau anei te reira no outou? Mai te peu e e, te huti maira anei outou i te maitai mai teie tamataraa i to outou faaroo?

10. Eaha te tamataraa ta tatou e farerei ra no nia i te aua taviniraa?

10 Te tamata-atoa-hia ra tatou i te pae no te haamaitairaa taa ê e te titauraa ia apiti tamau i roto i te aua taviniraa. No te faaruru atu i teie tamataraa, e tia ia tatou ia taa e no te apiti taatoa i roto i te taviniraa, eita ïa e navai noa te hoê faito pororaa haihai roa. A haamanaˈo na i te mau parau farii maitai a Iesu no nia i te hoê vahine ivi veve o tei horoa taatoa ia ˈna. (Mareko 12:41-44) E uiui paha tatou e, ‘Mai te reira atoa anei ia horoa anaˈe au ia ˈu iho i roto i ta ˈu aua taviniraa?’ E tia ia tatou paatoa ia riro ei mau Ite no Iehova i te mau taime atoa, ma te ineine i te faaanaana i te mau taime atoa i to tatou maramarama.—Mataio 5:16.

11. Nafea te mau tauiraa i te pae o te haamaramaramaraa aore ra te mau aˈoraa i nia i te haerea, e riro ai ei tamataraa?

11 Ua taaihia te tahi atu tamataraa ta tatou e nehenehe e farerei i nia i te faito o to tatou mauruuru no te haamaramaramaraa e rahi noa ˈtura i nia i te parau mau a te Bibilia, e no te mau aˈoraa e horoahia maira e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai. (Mataio 24:45) I te tahi mau taime, te titau ra te reira i te tahi mau faatitiaifaroraa i nia i te haerea o te taata, i te maramaramaraahia e e tia i te feia e puhipuhi ra i te avaava ia faaore i te reira mai te peu e e hinaaro ratou e faaea noa i roto i te amuiraa.a (Korinetia 2, 7:1) Aore ra e tamatahia paha tatou i roto i to tatou fariiraa i te taui i ta tatou mau pehe aore ra i te tahi atu mau huru faaanaanataeraa.b E mârô anei tatou i te paari o te mau aˈoraa e horoahia maira? Aore ra e vaiiho anei tatou i te varua o te Atua ia aratai i to tatou feruriraa e ia tauturu ia tatou ia ahu mai i te huru taata kerisetiano?—Ephesia 4:20-24; 5:3-5.

12. Eaha te hinaarohia no te haapaari i te faaroo o te hoê taata i muri aˈe i te bapetizoraa?

12 E mau ahuru matahiti te maoro, ua maraa mai te numera o te feia rahi roa, e i muri aˈe i to ratou bapetizoraa, ua tamau noa ratou i te haapaari i to ratou taairaa e o Iehova. E ere na roto noa i te haereraa i te hoê rururaa kerisetiano, i te tahi mau putuputuraa i te Piha no te Basileia, aore ra na roto i te apitiraa i te tahi mau taime, i roto i te aua taviniraa. Ei hiˈoraa: Tei rapaeau roa paha te hoê taata ia Babulonia Rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei, tera râ, ua faarue mau anei oia i te reira? Te rave noa ra anei oia i te mau mea e faaite ra i te huru feruriraa o Babulonia Rahi—te hoê huru feruriraa e haapae ra i te mau aveia parau-tia a te Atua? Te haafaufaa ore ra anei o ˈna i te huru morare e te taiva ore o te faaipoiporaa? Te tuu ra anei o ˈna i te tapao i nia ia ˈna iho e i te mau faufaa materia hau aˈe i nia i te mau faufaa i te pae varua? Oia, ua vai noa anei oia ma te viivii ore i te ao nei?—Iakobo 1:27.

Te haamaitairaa o te faaroo i tamatahia

13, 14. Eaha ta vetahi i rave i muri aˈe i te haamataraa i te haere na nia i te eˈa o te haamoriraa mau?

13 Mai te peu e ua faarue mau â tatou ia Babulonia Rahi e ua haere atoa mai tatou i rapaeau i te ao nei, eiaha ïa tatou e hiˈo i te mau mea i muri. Ia au i te faaueraa tumu i roto i te Luka 9:62, ia hiˈo te hoê o tatou i muri, eita ïa oia e riro faahou ei taata i raro aˈe i te Basileia o te Atua. Te na ô ra o Iesu e: “O te taata e tuu i te rima i nia i te arote a hiˈo ai i muri, e ore ïa e au i te basileia o te Atua.”

14 Tera râ, ua vaiiho vetahi o tei riro na hoi ei Kerisetiano i mutaa iho, ia arataihia ratou e teie faanahoraa o te mau mea. Aita ratou i patoi atu i te huru feruriraa o te ao nei. (Petero 2, 2:20-22) Ua apo mai te mau faaanaanataeraa o te ao nei i to ratou anaanatae e to ratou taime, o te haafifi hoi ia ratou ia haere i mua. Aita ratou i tiatonu maite i to ratou feruriraa e to ratou mafatu i nia i te Basileia o te Atua e i ta ˈna parau-tia, ma te tuu i te reira i te parahiraa matamua o to ratou oraraa, ua fariu ê râ ratou no te titau i te mau tapao materia. Ia ore ratou e turaihia ia farii i to ratou faaroo paruparu e to ratou huru pumahana e ia ore ratou e taui i to ratou haerea, na roto i te aniraa i te mau aˈoraa no ǒ mai i te Atua ra, e nehenehe ratou e erehia i to ratou mau taairaa faufaa roa e o Iehova e ta ˈna faanahonahoraa.—Apokalupo 3:15-19.

15. Eaha te hinaarohia ia farii mai te Atua ia tatou?

15 Ua niuhia to tatou fariiraahia mai e to tatou oraraa mai i te ati rahi e piri maira, i nia i to tatou vai-mâ-noa-raa e i te ‘horoiraa’ i to tatou ahu i roto “i te toto o te Arenio.” (Apokalupo 7:9-14; Korinetia 1, 6:11) Mai te peu e eita tatou e tapea i te hoê tiaraa mâ e te parau-tia i mua i te Atua, eita ïa ta tatou taviniraa moˈa e fariihia. Papu maitai, e tia ia tatou tataitahi ia taa e e tauturu te huru maitai tamatahia o to tatou faaroo ia tatou ia faaoromai tamau e ia ape i te riri o te Atua.

16. Mea nafea te mau parau haavare e riro ai ei tamataraa i to tatou faaroo?

16 I te tahi mau taime, te faahiti nei te mau ravea haapurororaa parau apî e te mau mana faatere o teie nei ao i te mau parau tano ore no nia i te nunaa o te Atua, ma te faataa hape i ta tatou mau tiaturiraa kerisetiano e to tatou huru oraraa. Eiaha tatou e maere, no te mea ua faaite maitai mai o Iesu e ‘e riri to te ao nei ia tatou, no te mea e ere tatou i to teie nei ao.’ (Ioane 17:14) E vaiiho anei tatou i te feia tei haapoirihia e Satani ia haamǎtaˈu e ia haaparuparu mai ia tatou e ia haama tatou i te parau apî maitai? E faatia anei tatou i te mau parau haavare no nia i te parau mau ia haafifi ia tatou ia haere tamau i te mau putuputuraa e i ta tatou ohipa pororaa? Aore ra e vai anei tatou ma te aueue ore e e faaitoito anei tatou ma te faaoti rahi atu â i te tamau i te faaite i te parau mau no nia ia Iehova e i to ˈna Basileia?

17. Eaha te haapapuraa o te nehenehe e faaitoito ia tatou ia tamau noa i te faaite i te faaroo?

17 Ia au i te mau parau tohu Bibilia tei tupu, te ora nei tatou i teie nei i te tau hopea roa. Mea papu e e tupu mau â ta tatou mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia ma te faahiahia, no nia i te hoê ao apî o te parau-tia. Hou taua mahana ra e tae mai ai, ia faatupu tatou paatoa i te faaroo aueue ore i roto i te Parau a te Atua e ia haapapu tatou i to tatou faaroo na roto i te oreraa e haamarirau i te poro i te parau apî maitai o te Basileia na te ao nei. A feruri i te mau tausani pǐpǐ apî e bapetizohia ra i te hebedoma atoa. Eita anei e navai teie tumu ia mauruuru tatou e maoti te faaoromai o Iehova no nia i te faatupuraa i ta ˈna haavaraa, e nehenehe ïa e rave rahi atu â mau taata e ora mai? Aita anei tatou e oaoa ra e ua faatia te Atua e ia tamau noa te ohipa pororaa faaora i te Basileia? Aita anei tatou e oaoa ra e e mau mirioni taata tei farii i te parau mau, e te faaite nei ratou i to ratou faaroo?

18. Eaha ta outou faaotiraa no te tavini ia Iehova?

18 Eita ta tatou e nehenehe e parau e ehia maororaa e tamau noa ˈi te tamataraa o to tatou faaroo i teie nei tau. Te mea papu râ: Ua haamau o Iehova i te hoê mahana haavaraa no te mau raˈi e te fenua iino i teie nei tau. A tiai noa ˈi, ia faaoti ïa tatou i te pee i te huru paari o te faaroo tamatahia tei faaitehia e te Faaoti i to tatou faaroo, o Iesu. E e pee anaˈe i te hiˈoraa o te toea faatavaihia ruhiruhia e to vetahi i rotopu ia tatou o te tavini nei ma te itoito.

19. E nehenehe tatou e papu e e vî teie nei ao i te aha?

19 E tia ia tatou ia faaoti i te faaite ma te haamarirau ore i te parau apî maitai mure ore i te mau nunaa, te mau opu fetii, te mau reo, e te mau taata atoa, ma te rave amui i te ohipa e te melahi e maurere ra i nia i te raˈi. E faaite anaˈe ia ratou i te mau parau a te melahi e: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra.” (Apokalupo 14:6, 7) Ia tupu taua haavaraa no ǒ mai i te Atua ra, eaha ïa te faahopearaa o te huru maitai tamatahia o to tatou faaroo? E ere anei i te hoê upootiaraa hanahana—te tiamâraa mai i teie faanahoraa o te mau mea no te ô atu i roto i te ao apî parau-tia a te Atua? Na roto i te faaoromai-tamau-raa i te mau tamataraa o to tatou faaroo, ia nehenehe ïa tatou e parau, mai te aposetolo Ioane, e: “Teie hoi te mea e v[î] ai teie nei ao ia tatou, o to tatou faaroo.”—Ioane 1, 5:4.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Setepa 1973, mau api 528-535, e o te 1 no Atopa 1973, mau api 601-603 (Farani).

b A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1983, mau api 27-31 (Farani).

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Nafea te mau tamataraa o to tatou faaroo e riro ai ei tumu no te oaoa?

◻ Eaha vetahi mau tamataraa o to tatou faaroo e mea fifi paha ia ite atu?

◻ Nafea tatou e nehenehe ai e haamaitaihia na roto i te faaoromairaa ma te manuïa i te mau tamataraa o to tatou faaroo?

[Hohoˈa i te api 17]

O A. H. Macmillan (i mua i te pae aui) i te tau a tapea-hape-hia ˈi oia e te mau tia a te Taiete Watch Tower, i roto i te fare auri

Ua haere oia ei tia i te tairururaa i Detroit, i Michigan, 1928

I roto i to ˈna mau matahiti hopea, te faaite noa ra o Taeae Macmillan i te faaroo

[Hohoˈa i te api 18]

Mai teie utuafare, e rave rahi mau Kerisetiano i Afirika tei faaite i te hoê huru maitai tamatahia o te faaroo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono