Te utuafare—Te hoê tumu parau ru!
“E OAOA noa ˈˈera raua e a muri noa ˈtu.” Te iti noa ˈtura te mau faaipoiporaa i to tatou nei mahana, e au ra i teie parau hopea o te mau aai vahine tahutahu. Mea pinepine roa te parau tǎpǔ o te faaipoiporaa, oia te hereraa te tahi i te tahi ‘no te mea maitai roa ˈˈe e te mea ino roa ˈˈe i te roaraa o to tâua oraraa,’ i te riro ei parau nehenehe noa. E au atura te oraraa utuafare oaoa i te pereraa aita roa ˈtu râ e tano.
I rotopu i te matahiti 1960 e te matahiti 1990, ua hau atu te mau faataaraa i te tataipiti i roto i te rahiraa o te mau fenua tapihaa no te pae Tooa o te râ ma. I roto i te tahi mau fenua, ua tataimaha to ratou maraaraa. Ei hiˈoraa, i te mau matahiti atoa, e 35 000 faaipoiporaa e faatupuhia i Tuete, e fatata te afaraa te taa, e 45 000 mau tamarii tei taaihia i te reira. Mea rahi roa ˈtu ïa te feia faaea noa ma te faaipoipo ore, teie e taa nei, tei nia ïa te mau faahopearaa i te mau ahuru tausani tamarii hau. Te ite-atoa-hia ra teie huru tupuraa i roto i te mau fenua na te ao taatoa nei, mai tei faaitehia i roto i te tumu parau tarenihia i te api 5.
Parau mau, e ere te mau utuafare amahamaha e te mau faataaraa i te mea apî i roto i te aamu. I roto i te Papa ture a Hammurabi no te senekele 18 H.T.T., te vai ra te mau ture e faatia ra i te faataaraa i Babulonia. Tae noa ˈtu te Ture a Mose tei haamauhia i te senekele 16 H.T.T., te farii ra i te faataaraa i Iseraela. (Deuteronomi 24:1) Teie râ, aita te mau taairaa utuafare i paruparu aˈenei mai to teie senekele 20. Hau i te ahuru matahiti aˈenei, ua nenei te hoê papai vea e: “I roto i na matahiti e pae ahuru mai teie atu nei, peneiaˈe e ore roa te mau utuafare mai tei matau-noa-hia. E monohia paha ratou e te mau pǔpǔ taata huru rau.” E e au ra e te haapapu ra te huru tupuraa mai reira mai, i to ˈna manaˈo. I te mea e ua ino oioi roa te faanahoraa utuafare, te tano noa ˈtura ïa teie uiraa: “E ora mai anei oia?”
Eaha hoi te feia faaipoipo e rave rahi e fifi roa ˈi i te ati noa te tahi i te tahi e te atuatu i te hoê utuafare tahoê? Eaha te ravea a te feia i ati maite i roto i te hoê oraraa roa mau, i faatupu ma te oaoa i te oroa no te 25raa e te 50raa o to ratou matahiti faaipoiporaa? Inaha, i te matahiti 1983 ra, ua faaitehia e ua faatupu te hoê tane e te hoê vahine no Azerbaijan, te hoê repubilita no te mau Hau Amui no Rusia no taua tau ra, i te oroa no te 100raa o to raua matahiti faaipoiporaa—i te 126raa e te 116raa o to raua matahiti taitahi.
Eaha te fifi?
I roto i te mau fenua e rave rahi, te tahi o te mau tumu no te faataaraa e au i te ture, o te faaturi ïa, te hamani-ino-raa i te pae feruriraa e te pae tino, te faarueraa i te utuafare, te inu-hua-raa i te ava, te paruparu, te viivii, te faaearaa i toopiti vahine, e te hiaai maha ore i te raau taero. Tera râ, te rahiraa o te taime, no te mea ïa ua taui roa te huru feruriraa o te taata no nia i te faaipoiporaa e te oraraa utuafare tumu, i roto iho â râ i te mau ahuru matahiti i mairi. Ua ore te tura e au i te hoê faanahoraa i hiˈohia ei mea moˈa, mea maoro i teie nei. Ua faatietie te mau rohipehe nounou moni, te mau hohoˈa teata, te mau aamu i te pae no te here i roto i te afata teata, e te mau buka e auhia e te taata, i ta ratou e parau nei e tiamâraa i te pae o te taatiraa, i te mau peu tia ore, te haerea taiata, e te hoê huru oraraa miimii. Ua faateitei ratou i te hoê haerea o tei haaviivii i te feruriraa e te mafatu o te feia apî e o te feia paari atoa.
Ua faaite te hoê uiuiraa manaˈo no te matahiti 1996 e e 22 % o te mau Marite tei parau e, i te tahi taime, mea maitai te hoê ohipa faaturi no te faaipoiporaa. Ua horoa te hoê numera taa ê o te hoê o te mau vea rahi roa ˈˈe no Tuete, Aftonbladet, na te mau vahine, i te manaˈo e titau i te faataaraa no te mea “e nehenehe noa e riro ei mea maitai aˈe.” Ua faahua parau te tahi mau aivanaa i te pae feruriraa e te tahi feia maimi no nia i te taata, e feia tuiroo hoi ratou, e mea “porotaramahia” te taata e te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea, ia taui i te apiti tau matahiti atoa. Na roto i te tahi atu mau parau, te faahiti nei ratou i te manaˈo e mea tia noa te mau peu faaturi e te faataaraa i te natura taata. Ua parau roa atoa vetahi e mea maitai ia taa te mau metua no te mau tamarii, ei faaineineraa ia ratou ia faaruru i to ratou iho faataaraa ia tae i te hoê mahana!
E rave rahi feia apî o te ore e hinaaro faahou nei e ora i roto i te hoê utuafare tumu, ma te hoê metua tane, te hoê metua vahine e te mau tamarii. “Eita ta ˈu e nehenehe e feruri e e ora noa vau i to ˈu oraraa taatoa e taua noa nei â apiti ra,” o te manaˈo ïa o te rahiraa o te taata. “E au te faaipoiporaa i te oroa Noela, o te hoê noa ïa aai vahine tahutahu. Eita roa ˈtu vau e tiaturi i te reira,” ta te hoê ïa taurearea tane, 18 matahiti, no te fenua Danemata, i parau. “Teie te manaˈo hohonu: eaha oe e haafifi ai ia oe i te oraraa e te hoê [tane] e te papuˈaraa i to ˈna mau totini,” ta Noreen Byrne ïa, no te Apooraa a te Hau no te mau Vahine no Irelane, i parau. “A haere noa e ori e e arearea e o ratou . . . E rave rahi mau vahine teie e opua nei e eita ratou e hinaaro i te tane no te ora mai.”
Te maraa nei te mau utuafare metua otahi
Na Europa taatoa, ua aratai teie huru feruriraa i te hoê maraaraa oioi o te mau utuafare metua vahine otahi. Te tahi o teie mau metua otahi, e mau taurearea apî o te manaˈo e e ere i te hape te faataime-ore-raa i te fanau. Te hoê pae iti, e mau vahine e hinaaro ra e rave i ta ratou tamarii ratou anaˈe. Te rahiraa, e mau metua vahine e faaea ra e te metua tane no te hoê noa taime, ma te ore e opua e faaipoipo ia ˈna. Ua hohora te vea ra Newsweek i nia i te api matamua, i te matahiti i mairi aˈenei, i te tumu parau ra: “Te hopea o te faaipoiporaa?” Te faaite ra oia e te maraa oioi ra te faito o te mau fanauraa i rapae i te faaipoiporaa i Europa e aita te taata e haapeapea ra. Tei mua roa paha te fenua Tuete, o te afaraa hoi o te mau aiû i fanauhia e te feia faaipoipo ore. I Danemata e i Norevetia, fatata roa ïa te afaraa e i Farani e i Beretane, fatata i te 1 i nia i te 3.
I te mau Hau Amui no Marite, mea peapea roa te toparaa o te faito o te mau utuafare toopiti metua i roto i tau ahuru matahiti i mairi. Te faaite ra te hoê tabula e: “I te matahiti 1960 ra, . . . e 9 % o te mau tamarii e ora ra i roto i te mau utuafare metua otahi. Ia tae i te matahiti 1990, ua maraa teie numera i nia i te 25 %. I teie nei, e 27,1 % o te mau aiû Marite o tei fanauhia i roto i te mau utuafare metua otahi, e te maraa noa nei â teie numera. . . . Mai te matahiti 1970 maira, ua hau atu te numera o te mau utuafare metua otahi i te tataipiti. I te mea e te fifi-rahi-hia nei te oraraa utuafare tumu i teie nei, e nehenehe oia e ore roa, ta te tahi ïa feia maimi i parau.”
I roto i te mau fenua aita te mana pae morare o te Ekalesia Katolika Roma e puai faahou ra, te maraa noa nei te faito o te mau utuafare metua otahi. Tei raro aˈe i te afaraa o te mau utuafare Italiano te mau utuafare te vai ra te metua vahine, te metua tane e te mau tamarii, e te monohia ra te mau utuafare tumu e te feia faaipoipo tamarii ore e te mau utuafare metua otahi.
Te faaitoito nei te ohipa turuutaa i roto i te tahi mau fenua, i te taata eiaha ia faaipoipo. E erehia te mau metua vahine e fanaˈo ra i te tauturu a te Hau, i te reira ia faaipoipo ratou. E roaa i te mau metua vahine otahi no Danemata, i te hoê moni tauturu hau no te tamarii, e i roto i te tahi mau totaiete, e fanaˈo te mau metua vahine aitâ i raeahia to ratou matahiti, i te moni hau e e aufauhia to ratou fare tarahu. Inaha, tei roto atoa te moni i teie tumu parau. Te faatia ra o Alf B. Svensson e, i Tuete, na te feia e aufau i te tute e amo nei i te utua o te faataaraa oia mai te 250 000 e tae atu i te 375 000 dala Marite no te moni tauturu, te tarahu fare, e te afata turuutaa.
Mea iti roa ta te mau Ekalesia o te Amuiraa faaroo kerisetiano e rave nei, aore ra aita roa ˈtu, no te tamata i te tapea i teie haereraa ˈtu i te inoraa o te mau utuafare. E rave rahi mau orometua e mau ekalesiatiko teie e faaruru nei i to ratou iho mau fifi utuafare, no reira e ore iho â ïa ratou e nehenehe e tauturu ia vetahi ê. Tae roa te tahi o ratou i te paturu i te faataaraa. Ua faataa te Aftonbladet o te 15 no Eperera 1996 e, ua papai te orometua ra o Steven Allen no Bradford, Beretane, i te hoê parau tǎpǔ taa ê no te faataaraa, o ta ˈna e manaˈo ra ia faaohipahia ei parau mana i roto i te mau fare pure Beretane atoa. “O te hoê ïa tauturu no te rapaau i te hoê taata ia faatauma oia i tei roohia i nia ia ˈna. E tauturu te reira ia ratou ia papu e te here noa râ te Atua ia ratou e e faaora oia i to ratou mauiui.”
No reira, te haere tia ˈtura te faanahoraa utuafare ihea? Te vai ra anei te tiaturiraa e ora mai oia? E nehenehe anei te mau utuafare taitahi e atuatu i to ratou tahoêraa i raro aˈe i teie mau rahiraa haamǎtaˈuraa? A taio na i te tumu parau i mua nei.
[Tapura i te api 5]
TE MAU FAAIPOIPORAA I TE MATAHITI TAITAHI IA FAAAUHIA I TE MAU FAATAARAA I ROTO I TE TAHI MAU FENUA
FENUA MATAHITI FAAIPOIPORAA FAATAARAA
Auteralia 1993 113 255 48 324
Beretane 1992 356 013 174 717
Cuba 1992 191 837 63 432
Danemata 1993 31 507 12 991
Estonie 1993 7 745 5 757
Farani 1991 280 175 108 086
Hau Amui no Marite 1993 2 334 000 1 187 000
Hau Amui no Rusia 1993 1 106 723 663 282
Helemani 1993 442 605 156 425
Kanada 1992 164 573 77 031
Maldives 1991 4 065 2 659
Norevetia 1993 19 464 10 943
Porto Rico 1992 34 222 14 227
Rep. no Tekolovakia 1993 66 033 30 227
Tapone 1993 792 658 188 297
Tuete 1993 34 005 21 673
(No roto mai i te 1994 Demographic Yearbook a te mau Nunaa Amui, New York matahiti 1996)