Te faataa-ê-raa—Ia roohia to te pae Hitia o te râ i te mau manaˈo no te pae Tooa o te râ
Na te papai vea a A ara mai na! i Tapone
“IA FAATUHAA-ATOA-HIA vau i ta ˈu ohipa.” Ua maere roa te hoê raatira rave ohipa faatuhaahia a te hoê taiete rahi hooraa taoˈa Tapone i teie mau parau. Ua hinaaro ta ˈna vahine ia faatuhaahia o ˈna ei hoa faaipoipo e ei vahine rave ohipa i te fare. Te itehia ra i taua fenua ra te maraaraa te rahiraa o te mau faataa-ê-raa, ma te maere mau, i rotopu i te feia paari e te ruhiruhia. I rotopu i te feia e 50 e e 60 matahiti, ua tataitoru ïa te numera o te mau faataa-ê-raa i te roaraa e 20 matahiti. E au ra e te faarueraa i ta ratou faaipoiporaa o te ravea hopea teie ia itehia mai te hoê oraraa oaoa aˈe.
I te tahi atu pae, e faaoti nau hoa faaipoipo apî tei inoino te tahi i te tahi i te revaraa i muri noa iho i te faaipoiporaa, e rave i te hoê Narita rikon (Narita faataa-ê-raa). Narita o te tauraa manureva na te ara i Tokyo, e teie nau parau, no nia ïa i nau hoa faaipoipo apî o tei faarue te tahi i te tahi e i te faaipoiporaa atoa ia hoˈi mai anaˈe râua i Narita. I te mea mau, 1 i nia i te 4 aore ra i nia i te 5 o te mau hoa faaipoipo o te imi ra ia faataa ê i Tapone. E faariro ratou i te faataa-ê-raa mai te uputa no te hoê oraraa oaoa aˈe.
I Hong Kong atoa, i reira e mea puai â te mau faufaa tinito tahito, ua hau atu i te tataipiti te rahiraa o te mau faataa-ê-raa i rotopu i te mau matahiti 1981 e 1987. I Singapour, ua maraa te faataa-ê-raa i rotopu i te feia faaroo Mahometa e te feia e ere i te faaroo Mahometa fatata e 70 i nia i te hanere i rotopu i te mau matahiti 1980 e 1988.
E tia ia faˈihia e, e mea maoro i teie nei te haavîraahia te mau manaˈo o te mau vahine no te pae Hitia o te râ. Ei hiˈoraa, i mutaa ihora i Tapone, e nehenehe te hoê tane e faataa ê i ta ˈna vahine no e “toru e te afa reni” anaˈe iho tei papaihia. E tia noa ia ˈna ia papai i te hoê parau e toru e te afa reni te roa no te haapapu i te faataa-ê-raa ma te horoa i te papai i ta ˈna vahine. Ta ˈna vahine, i te tahi atu pae, e ere ïa i te mea ohie ia noaa ia ˈna te hoê faataa-ê-raa maoti i te imi i te haapuraa i roto i te hoê hiero tei paruru i te vahine e horo ra i ta ratou mau tane hamani ino. Aita ïa ta ratou e ravea no te oraraa, e e tia ïa i te mau vahine ia faaoromai i te here ore o ta ratou faaipoiporaa e tae roa ˈtu i te mau taiataraa a to ratou mau tane.
I teie nei mahana, e rave rahi mau tane tei riro te manaˈo i ta ratou ohipa ma te faarue i ta ratou utuafare. Aore roa e vahi ino i to ˈna manaˈoraa ia ora oia no ta ˈna taiete. No teie hinaaro rahi i te ohipa, eita ïa o ˈna e haapao i te hinaaro o ta ˈna vahine ia tauaparau e e faariro oia ia ˈna mai te hoê tavini aufau-ore-hia na ˈna o tei tunu i te maa, tei tamâ i te fare, e tei puˈa i te ahu.
Teie râ i te ôraa mai te mau manaˈo no te pae Tooa o te râ, ua taui ïa te huru hiˈoraa a te mau vahine no te pae Hitia o te râ no nia i te faaipoiporaa e no nia i te huru oraraa o nau hoa faaipoipo. “Te ‘tiamâraa’ a te mau vahine,” ta te Asia Magazine e tapao ra, “o te tumu hoê roa e te faufaa i te maraaraa te rahiraa o te mau faataa-ê-raa i Asia.” Ua parau o Anthony Yeo paoti no te Piha aˈoraa e aupururaa i Singapour e: “Ua riro te mau vahine i te haapapu hau atu â i ta ratou mau tiaraa e ua ite maitai i te tura e au no ratou. Eita roa ˈtu ratou e hinaaro faahou e faaea ma te faaoromai noa i te fifi. Ua rau te maitiraa a te mau vahine no teie tau e ua iti te faaoromai i te haapao ore e te haavîraa. E e maitiraa papu tei ore i oaoa i roto i te faaipoiporaa ia faataa ê, no te iti hoi te haama i te faataa-ê-raa e ia ore e riro faahou mai mutaa ihora e 25 matahiti i teie nei.”
Ua faaruru atoa te mau fenua no te pae Tooa o te râ i te hoê tauiraa rahi fatata e 25 matahiti i teie nei. Ua pii Samuel H. Preston i teie tauiraa “te aueueraa fenua tei faaamahamaha i te utuafare marite i te 20 matahiti i mairi aˈenei.” I te matahiti 1985 fatata hoê i nia i te maha o te mau fare atoa e tamarii aita i naeahia te 18 matahiti e hoê anaˈe iho metua to te fare, te rahiraa no te mea ua faataa ê. Te manaˈohia ra e 60 i nia i te hanere o te mau tamarii tei fanauhia i te matahiti 1984 e ora paha ïa i roto i te hoê utuafare e hoê anaˈe iho metua hou e naeahia ˈi ia ratou te 18 matahiti.
I te paruparuraa te faanahoraa o te faaipoiporaa, o te faataa-ê-raa anei te uputa no te hoê oraraa oaoa aˈe? No te pahono atu, na mua ˈˈe e hiˈopoa tatou eaha te tumu te taata e manaˈo ai e te faataa-ê-raa o te ravea hoê roa no ta ratou mau fifi i roto i te utuafare.
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
Te hotu o “te oraraa i te fare mai te huru e ua faataa ê”
I MURI AˈE i te numera o te mau faataa-ê-raa mau, te vai ra te mau faataa-ê-raa e “taoto” ra. I Tapone, no te rahiraa o te vahine tei te tane ïa te parau no te pae o te moni e e auraro ratou i te peu tutuu e na te tane e haavî, e ora nau hoa faaipoipo i roto i te hoê â fare ia au i te tupuraa tei parauhia “te oraraa i te fare mai te huru e ua faataa ê.” I roto i teie huru tupuraa, e horoa te mau vahine i to ratou puai atoa no te faaamuraa i te tamarii. E mea pinepine teie mau metua vahine i te paruru hua i te tamarii, ma te haafifi i te tamarii a muri aˈe ia tia ratou no ratou iho.
Ei faahopearaa, ia paari anaˈe teie mau tamaroa na mama e ia faaipoipo anaˈe, e mauiui e rave rahi i rotopu ia ratou i te “oreraa e hinaaro ia tapeahia no te faaite i te here.” Eita roa ˈtu ratou e tapea i ta ratou mau vahine ma te here, noa ˈtu e e rave rahi mau matahiti faaipoiporaa. Ua roohia ratou i tei parauhia “Te fifi no te here ia mama” e mea pinepine ua faaipoipo no te mea na mama i parau. Ia au i te Asahi News, ua parau te taote ra o Yasushi Narabayashi, aravihi i te aˈo no nia i te faaipoiporaa e ua maraa te fifi hoê ahuru matahiti i teie nei e ua ahuru i te tausani te mau tane o tei mǎtaˈu ra i te ani i te aˈo no to ratou haama rahi.