VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/3 api 12-17
  • Te pûpûraa e te tiamâraa no te maiti

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te pûpûraa e te tiamâraa no te maiti
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te pûpûraa no “te Atua o Iseraela”
  • Te pûpûraa o ‘te Iseraela o te Atua’
  • Faaohiparaa ma te paari i te tiamâraa i hohia mai e te Atua
  • Maitiraa ia riro ei tîtî no vai?
  • Haapiiraa ia maitaihia tatou iho
  • Ua fanauhia ratou i roto i te nunaa maitihia o te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Te ora ra anei outou ia au i ta outou pûpûraa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te oraraa ia au i to tatou pûpûraa “i te mau mahana atoa”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • No te aha e pûpû ai ia oe ia Iehova?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/3 api 12-17

Te pûpûraa e te tiamâraa no te maiti

“Te tiamâ ta te Mesia i faatiamâ mai ia tatou nei.”—GALATIA 5:1.

1. Ua faaohipa-rahi-hia te mau parau Hebera e Heleni i hurihia e “pûpûraa,” “avariraa,” aore ra e “haamoˈaraa” i nia i te aha?

UA FAAOHIPA te feia papai Bibilia e rave rahi parau Hebera e Heleni no te horoa i te manaˈo e ua faataa-ê-hia, aore ra ua tuuhia i te hiti, no te faatupu i te hoê opuaraa moˈa. I roto i te mau Bibilia Beretane, ua hurihia teie mau parau mai teie te huru “pûpûraa,” “avariraa,” aore ra “haamoˈaraa.” I te tahi taime, e faaohipahia teie mau parau no te mau paturaa—no te hiero iho â râ a te Atua i Ierusalema i tahito ra e no te haamoriraa e ravehia ra i reira. Mea varavara teie mau parau i te faaohipahia no te mau mea a te taata.

Te pûpûraa no “te Atua o Iseraela”

2. No te aha e tano mau ia piihia o Iehova “te Atua o Iseraela”?

2 I te matahiti 1513 H.T.T., ua faaora mai te Atua i te mau Iseraela i te tîtîraa mai Aiphiti mai. I muri noa iho, ua tuu oia ia ratou i te hiti ei nunaa taa ê na ˈna, ma te faaô ia ratou i roto i te hoê faufaa ei taairaa e o ˈna iho. Ua parauhia ratou e: “E tena na, ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa [“taa ê,” MN] na ˈu i te mau taata atoa ra. No ˈu noa iho hoi to te ao atoa nei.” (Exodo 19:5; Salamo 135:4) Ia ˈna i faariro i te mau Iseraela ei taoˈa taa ê na ˈna, ua nehenehe mau atura o Iehova e piihia “te Atua o Iseraela.”—Iosua 24:23.

3. No te aha aita o Iehova i riro ei Atua pae tahi i to ˈna maitiraa ia Iseraela ei nunaa na ˈna?

3 I to ˈna faariroraa i te mau Iseraela ei nunaa pûpûhia no ˈna, aita Iehova i riro ei Atua pae tahi, no te mea ua haapao atoa oia ma te here i te feia e ere i te Iseraela. Ua haapii oia i ta ˈna nunaa e: “E ia purutia mai te taata ê i ǒ oe, i to outou na fenua, eiaha outou e hamani ino ia ˈna: ia riro râ te taata ê e parahi i ǒ outou na mai te taata tupu atoa ia outou, e aroha hoi oe ia ˈna mai te aroha ia oe ihora; e taata ěê atoa hoi outou i te fenua ra i Aiphiti: o vau o to outou Atua ra o Iehova.” (Levitiko 19:33, 34) E mau senekele i muri iho, ua mau roa teie manaˈo o te Atua i roto i te aposetolo Petero, o tei faaite e: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.”—Ohipa 10:34, 35.

4. Eaha te mau titauraa no te taairaa e vai ra i rotopu i te Atua e o Iseraela, e ua ora anei te mau Iseraela ia au i te reira?

4 A tapao atoa na, ia riro ratou ei nunaa pûpûhia no te Atua, tei te huru ïa o te auraroraa. Ia faaroo mau anaˈe ratou i te reo o te Atua e ia haapao ratou i ta ˈna faufaa e riro ai ratou ei “taoˈa taa ê” na ˈna. Ma te oto, aita te mau Iseraela i haapao i teie mau titauraa. I muri aˈe i to ratou faarueraa i te Mesia i tonohia mai e te Atua i te senekele matamua o to tatou tau, ua erehia ratou i to ratou tiaraa faufaa. Aita ˈtura o Iehova i riro faahou ei “Atua o Iseraela.” E aita ˈtura te mau Iseraela i te pae tino i riro faahou ei nunaa pûpûhia no te Atua.—A faaau e te Mataio 23:23.

Te pûpûraa o ‘te Iseraela o te Atua’

5, 6. (a) Eaha te manaˈo o Iesu i roto i ta ˈna mau parau tohu i roto i te Mataio 21:42, 43? (b) Afea e nafea ‘te Iseraela o te Atua’ i te haamataraa?

5 Teie anei te auraa, i teie nei aita faahou ta Iehova e nunaa pûpûhia no ˈna? Aita. Ma te faahiti i te taata papai salamo, ua tohu o Iesu Mesia e: “Aitâ outou i taio i roto i te parau i papaihia ra e, O te ofai i faaruehia e te feia patu fare ra, o tei faarirohia ïa ei ofai tiavâ? Na Iehova teie i rave e te hiˈo atu nei tatou ma te popou. E teie nei, e parau atu vau ia outou, E hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero ra.”—Mataio 21:42, 43.

6 Te “nunaa e faahotu mai i te huero” o te amuiraa kerisetiano ïa. I to ˈna parahiraa i te fenua nei, ua maiti Iesu i ta ˈna mau melo matamua no a muri aˈe. I te mahana Penetekose râ i te matahiti 33 T.T., na te Atua ra o Iehova iho i haamau i te amuiraa kerisetiano ma te ninii i to ˈna varua moˈa i nia i ta ˈna mau melo matamua, 120 taata. (Ohipa 1:15; 2:1-4) Mai ta te aposetolo Petero i papai i muri aˈe, riro maira teie amuiraa i haamau-apî-hia “e ui maitihia . . . , e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia.” Maitihia no teihea tumu? Ia “faaite hua [ratou] i to ˈna maitai, tei parau ia [ratou] i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” (Petero 1, 2:9) I teie nei, ua riro te mau pǐpǐ a te Mesia, o tei faatavaihia e te varua o te Atua, ei nunaa pûpûhia, ‘te Iseraela o te Atua.’—Galatia 6:16.

7. Eaha te fanaˈohia ra e te mau melo o te Iseraela o te Atua, e eaha ïa tei parauhia ˈtu ia ratou ia ape?

7 Noa ˈtu e “e feia hoohia” te mau melo o te nunaa moˈa, eita ratou e tia ia faatîtîhia. E tia râ ia ratou ia fanaˈo i te tiamâ rahi aˈe i tei fatuhia e te nunaa pûpûhia o te Iseraela i te pae tino. Ua tǎpǔ o Iesu i te mau melo o teie nunaa apî no a muri aˈe: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:32) Ua huti te aposetolo Paulo i te ara-maite-raa i te mea e ua faatiamâhia te mau Kerisetiano i te mau titauraa a te faufaa a te Ture. No nia i te reira ua faaitoito oia i te mau hoa faaroo i Galatia e: “E tena na, e tapea tamau maite na i te tiamâ ta te Mesia i faatiamâ mai ia tatou nei, e eiaha ia mau faahou i te zugo o te [“tîtî,” MN] ra.”—Galatia 5:1.

8. Mea nafea te faanahoraa kerisetiano i te horoaraa i te tiamâraa rahi aˈe no te taata taitahi i tei itehia i raro aˈe i te faufaa a te Ture?

8 Taa ê atu i te Iseraela i te pae tino i tahito ra, ua auraro mau te Iseraela o te Atua, e tae roa mai i teie mahana, i te mau titauraa no nia i te pûpûraa ia ˈna iho. E ere te reira i te mea maere no te mea ua maiti to ˈna mau melo ma te hinaaro mau e auraro. E mea ê râ no te mau melo o Iseraela i te pae tino, mai te fanauraa mai hoi ratou i te pûpûraahia, area te mau melo o te Iseraela o te Atua ra, mea na roto ïa i te maitiraa. Ua taa ê mau te faanahoraa kerisetiano i te faufaa a te Ture ati Iuda, o tei faahepo ia pûpûhia te mau melo ma te ore e horoa ia ratou i te tiamâraa no te maiti.

9, 10. (a) Mea nafea Ieremia i te faaiteraa e e tupu te hoê tauiraa no nia i te pûpûraa? (b) No te aha outou e parau ai, aita te mau Kerisetiano pûpûhia atoa i teie mahana i riro ei mau melo no te Iseraela o te Atua?

9 Ua tohu te peropheta ra o Ieremia i te hoê tauiraa no nia i te pûpûraa i to ˈna papairaa e: “Te parau maira Iehova, Inaha, te fatata maira te anotau, e faaau ai au i te utuafare o Iseraela, e te utuafare o Iuda, i te tahi faufaa apî; eiaha mai te faufaa ta ˈu i faaau atu i to ratou ra mau metua, i te mahana i rave atu ai au i to ratou rima, ia aratai mai au ia ratou mai te fenua ra i Aiphiti; e ua ino ihora taua faufaa na ˈu ra ia ratou, i haapao noa ˈi au ia ratou mai te tane ra, te na reira maira Iehova. Teie râ te faufaa ta ˈu e faaau atu i te utuafare o Iseraela; te na ô maira Iehova, Ia oti aˈe te reira anotau, e tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou [“mafatu,” MN]; e e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu.”—Ieremia 31:31-33.

10 I te mea e “i roto ia ratou” te papairaahia te ture a te Atua, mai te huru ra e ua papaihia “i roto i to ratou mafatu,” e hinaaro mau ïa te mau melo o te Iseraela o te Atua e ora faahope i ta ratou pûpûraa. E mea puai aˈe to ratou hinaaro i to te mau Iseraela i te pae tino, o tei pûpûhia i te fanauraa, e ere hoi na roto i te maitiraa. I teie mahana, ua hau atu i te pae mirioni hoa haamori na te ao nei o te faaite ra i teie hinaaro puai e rave i te hinaaro o te Atua, mai tei faaitehia e te Iseraela o te Atua. Ua pûpû atoa ratou i to ratou ora no te Atua ra o Iehova no te rave i to ˈna hinaaro. Noa ˈtu e aita teie mau taata e tiai ra i te oraraa i nia i te raˈi mai ta te feia o te Iseraela o te Atua e tiai ra, te oaoa ra ratou i te tiairaa i te oraraa e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. Te faaite ra ratou i to ratou mauruuru no te Iseraela i te pae varua ma te turu-papu-raa i to ˈna mau melo, e mea iti e toe ra no te faatupuraa i ta ratou hopoia ia “faaite hua . . . i to ˈna maitai, tei parau ia [ratou] i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.”

Faaohiparaa ma te paari i te tiamâraa i hohia mai e te Atua

11. Ua poietehia te taata e teihea ravea, e nafea e tia ia faaohipahia te reira?

11 Ua poiete te Atua i te taata ia haafaufaa oia i te tiamâraa. Ua horoa o ˈna i te ravea no te maitiraa ma te tiamâ. Ua faaohipa nau hoa faaipoipo matamua i to raua tiamâraa no te maiti. Tera râ, ma te erehia i te paari e te here ua rave raua i te hoê maitiraa a taeahia ˈi raua e ta raua huaai i te ati. Te haapapu maitai ra te reira e eita roa ˈtu o Iehova e faahepo i te mau mea maramarama o ta ˈna i poiete ia rave i te hoê haerea taa ê i to ratou mau hinaaro aore ra mau hiaai. E i te mea e “o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro,” te pûpûraa anaˈe o te fariihia e ana ua niuhia ïa i nia i te here, o te ravehia ma te aau tae e te oaoa, o tei faatumuhia i nia i te tiamâraa no te maiti. (Korinetia 2, 9:7) Eita ïa e fariihia te tahi noa ˈtu huru taa ê.

12, 13. Nafea o Timoteo e riro ai ei hiˈoraa no te faaineineraa e au no te tamarii, e no to ˈna hiˈoraa eaha ˈtura ta e rave rahi taurearea i rave?

12 Ma te taa maitai i teie titauraa, te turu ra te mau Ite no Iehova i te pûpûraa o te taata iho no te Atua, eita roa ˈtu râ ratou e faahepo i te taata ia rave i teie pûpûraa, e tae noa ˈtu i ta ratou iho mau tamarii. Taa ê atu i te mau ekalesia e rave rahi, eita te mau Ite e bapetizo i ta ratou mau tamarii i te aiûraa ra, mai te mea e e nehenehe ratou e turaihia ia pûpû ia ratou iho ma te ore e fanaˈo i te faufaa o te tiamâraa no te maiti. Te hiˈoraa o te mau Papai o te tia ia peehia, o te hiˈoraa ïa i peehia e te taurearea ra o Timoteo. Ei taata paari, ua parau atu te aposetolo Paulo ia ˈna e: “Ia mau maite râ oe i ta oe i haapii ra, i tei tuuhia ˈtu ia oe ra, ua ite hoi oe i to oe ite i ite ai oe ra; e mai to tamarii-rii-raa mai â to oe ite i te parau moˈa i papaihia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa ˈtu i te ora i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu.”—Timoteo 2, 3:14, 15.

13 E mea faufaa ia tapao e ua ite o Timoteo i te mau papai moˈa no te mea ua haapiihia o ˈna mai te tamarii-rii-raa mai â. Ua tuuhia ˈtu e to ˈna metua vahine e to ˈna tupuna vahine—e ere i te mea faahepohia—ia tiaturi o ˈna i te mau haapiiraa kerisetiano. (Timoteo 2, 1:5) I te hopea, ua taa ia Timoteo te paari ia riro mai oia ei pǐpǐ na te Mesia e mea na reira oia iho i te maitiraa i te pûpûraa kerisetiano. I to tatou nei tau, e mau ahuru tausani tane e vahine apî o tei pee i teie hiˈoraa, e e mau Ite no Iehova hoi to ratou mau metua. (Salamo 110:3) Aita vetahi i na reira. E maitiraa tataitahi teie.

Maitiraa ia riro ei tîtî no vai?

14. Eaha ta te Roma 6:16 e parau ra no nia i te tiamâraa taatoa?

14 Aore e taata tiamâ roa. Ua taotiahia te taata atoa no nia i te tiamâraa e te mau ture i te pae tino, mai te ture o te puai ume taoˈa, o te ore e tia ia haamoehia te utua. Oia atoa i te pae varua, aita e taata tiamâ roa. Ua haaferuri o Paulo e: “Aita outou i ite e, o ta outou i horoa ia outou iho ei [tîtî] ei faaroo atu ia ˈna, e [tîtî] ïa outou no ˈna no ta outou e faaroo ra; no te ino ra e pohe atu, no te reira ïa, no te haapao e noaa ˈtu te parau-tia ra, no te reira ïa?”—Roma 6:16; MN.

15. (a) Eaha te huru o te taata i te riroraa ei tîtî, eaha râ ta te rahiraa i rave i te pae hopea? (b) Eaha te mau uiraa tano te tia ia tatou ia ani?

15 E huru ê te rahiraa o te taata i te manaˈo e e tîtî ratou no te tahi ê. I roto râ i teie nei ao, i te mea mau e pinepine te taata i te vaiiho e ia umehia ratou e ia haafifihia na roto e rave rahi ravea paari, a riro ai ratou ma te opua-ore-hia i te raveraa i ta vera ma e hinaaro ra. Ei hiˈoraa, te haa nei te ravea faatianianiraa e te faaanaanataeraa a te ao ia hoê te huru manaˈo e te ohiparaa a te taata, ma te haamauraa i te mau tapao o ta ratou e pee atu. E turai te mau faanahonahoraa politita e haapaoraa i te taata ia turu i to ratou mau manaˈo e ta ratou mau fa, e ere noa na roto i te mau manaˈo papu, mea pinepine râ mea na roto i te haaputapûraa i te manaˈo no te amuitahiraa aore ra no te aau mahorahora. I te mea e ua tapao o Paulo ‘e tîtî tatou no ta tatou e faaroo ra,’ e mea tano ia tatou taitahi ia uiui e, ‘E tîtî au no vai? O vai te faatupu i te umeraa puai roa ˈˈe i nia i ta ˈu mau faaotiraa e to ˈu huru oraraa? O te mau upoo faatere haapaoraa anei, te mau tia politita, te feia mana o te faanavairaa faufaa, aore ra te feia tuiroo o te faaanaanataeraa? O vai o ta ˈu e auraro ra—te Atua anei aore ra te taata?’

16. Eaha te auraa no te mau Kerisetiano i te riroraa mai ei tîtî no te Atua, e eaha te hiˈoraa tano no nia i teie faatîtîraa?

16 Aita te mau Kerisetiano e faariro ra i te auraroraa i te Atua mai te hoê ofatiraa tano ore i to ratou iho tiamâraa. Te faaohipa ra ratou i to ratou tiamâraa ma te aau tae mai ia Iesu Mesia, to ratou Hiˈoraa, i na reira, ma te faaau i to ratou mau hiaai e mau mea matamua i nia i te hinaaro o te Atua. (Ioane 5:30; 6:38) Te faatupu ra ratou i te “[“huru feruriraa,” MN] o te Mesia,” ma te auraroraa ia ˈna ei Upoo o te amuiraa. (Korinetia 1, 2:14-16; Kolosa 1:15-18) Mai te hoê ïa vahine te huru o te faaipoipo e o te ohipa amui ra ma te aau tae e te tane o ta ˈna e here ra. Inaha, te faaauhia ra te tino o te mau Kerisetiano faatavaihia i te hoê paretenia viivii ore i momoˈahia no te faaipoiporaa ˈtu i te Mesia.—Korinetia 2, 11:2; Ephesia 5:23, 24; Apokalupo 19:7, 8.

17. Eaha ta te mau Ite no Iehova atoa i maiti i te riroraa mai?

17 Ua rave te mau Ite no Iehova taitahi, noa ˈtu e e tiaturiraa to ratou no te raˈi aore ra no te fenua anei, i te hoê pûpûraa ia ratou iho no te Atua no te haapao i to ˈna hinaaro e no te auraro ia ˈna ei Arii. No te mau Ite atoa, te pûpûraa e maitiraa ïa a te taata iho ia riro oia ei tîtî no te Atua eiaha râ ia faaea ei tîtî no te taata. Ua au maite ïa te reira e te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “Ua tauihia outou i te taui; eiaha outou ia riro ei [“tîtî,” MN] no te taata.”—Korinetia 1, 7:23.

Haapiiraa ia maitaihia tatou iho

18. Afea te hoê taata o te riro ei Ite a muri aˈe e faaî ai i te mau titauraa no te bapetizoraa?

18 Hou te hoê taata e nehenehe ai e riro ei hoê Ite no Iehova, e tia ia ˈna ia faaî i te mau titauraa a te mau Papai. E ara maite te mau matahiapo no te iteraa e ua taa maitai i te taata o te riro ei Ite a muri aˈe, i te mau mea i taaihia i nia i te pûpûraa kerisetiano. Te hinaaro mau ra anei o ˈna e riro ei Ite no Iehova? Ua ineine anei o ˈna i te ora ia au i ta te reira e titau ra? Ahiri e aita, eita ïa e tano e ia bapetizohia o ˈna.

19. No te aha aita e tumu e vai ra no te faahapa i te hoê taata o te faaoti e riro ei tavini pûpûhia no te Atua?

19 Ia faaî anaˈe te hoê taata i te mau titauraa atoa, no te aha ïa o ˈna e faahapahia ˈi i te raveraa i ta ˈna iho faaotiraa e vaiiho i te Atua e i Ta ˈna Parau faauruahia ia ohipa mai i nia ia ˈna? E mea tano ore anei ia vaiiho e na te Atua e ohipa mai i nia i te tahi eiaha râ na te taata? Aore ra e mea iti aˈe anei te haamaitairaa? Aita te mau Ite no Iehova e manaˈo ra mai te reira. Te farii ra ratou ma te mafatu taatoa i te mau parau a te Atua i papaihia e Isaia: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.”—Isaia 48:17.

20. Mea nafea te taata e faatiamâhia ˈi e te parau mau a te Bibilia?

20 E faatiamâ te parau mau a te Bibilia i te taata i te tiaturiraa o te mau haapiiraa hape a te mau haapaoraa, mai te haamauiuiraa mure ore i roto i te po auahi. (Koheleta 9:5, 10) E î râ to ratou mafatu i te mauruuru no te tiaturiraa mau o te feia pohe—te tia-faahou-raa maoti te niu o te tusia no te hoo o Iesu Mesia. (Mataio 20:28; Ohipa 24:15; Roma 6:23) E faatiamâ te parau mau a te Bibilia i te taata i te inoino na roto i te tiaturiraa i te mau parau tǎpǔ a te politita o te ore hoi e manuïa. E faatupu râ te Bibilia i te oaoa rahi i roto i to ratou mafatu i te iteraa e ua faatere aˈena te Basileia o Iehova i nia i te raˈi e ua fatata roa i te faatere i nia i te fenua taatoa. E faatiamâ atoa te parau mau a te Bibilia i te taata i te mau peu, noa ˈtu e mea au na te tino hara, e faaino râ te reira i te Atua e e roohia te taata i te utua teimaha o te muturaa te auhoaraa, o te maˈi, e o te pohe-oioi-raa. Ei haapotoraa, e mea faufaa roa ˈˈe te riroraa ei tîtî no te Atua i te riroraa ei tîtî no te taata. I te mea mau, e faatupu te pûpûraa ˈtu no te Atua i te haamaitairaa “i teie nei ao . . . e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.”—Mareko 10:29, 30.

21. Eaha te huru hiˈoraa o te mau Ite no Iehova no nia i te pûpûraa no te Atua, e eaha ta ratou e hinaaro ra?

21 Aita te mau Ite no Iehova i teie mahana i riro ei tuhaa no te hoê nunaa pûpûhia i te fanauraa, mai tei itehia no te mau Iseraela i tahito ra. E tuhaa te mau Ite no Iehova no te hoê amuiraa o te mau Kerisetiano pûpûhia. Ua na reira te mau Ite bapetizohia na roto i te faaohiparaa i te tiamâraa no te maiti oia iho i te pûpûraa. Oia mau, no te mau Ite no Iehova, e hope te pûpûraa, na roto i te hoê auhoaraa mahanahana e te Atua o te tapaohia e te hinaaro e tavini ia ˈna. Te hinaaro ra ratou ma te mafatu atoa e haamau i teie auhoaraa mahanahana, e a muri atu ma te tapea maite i te tiamâraa ta Iesu Mesia i faatiamâ mai ia ratou.

Nafea outou ia pahono?

◻ No te aha e ere te Atua i te Atua pae tahi i to ˈna maitiraa ia Iseraela ei “taoˈa [“taa ê,” MN]” na ˈna?

◻ No te aha outou e parau ai e aita te pûpûraa kerisetiano e faaere ra i te tiamâraa?

◻ Eaha te mau haamaitairaa o te pûpûraa ˈtu no te Atua ra o Iehova?

◻ No te aha e mea maitai aˈe ia riro ei tavini no te Atua i te riroraa mai ei tîtî no te taata?

[Hohoˈa i te api 15]

I Iseraela i tahito ra, te pûpûraa ˈtu no te Atua tei te fanauraa ïa

[Hohoˈa i te api 16]

Te pûpûraa kerisetiano tei te maitiraa ïa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono