VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/2 api 8-11
  • E te mau metua—A paruru i ta outou mau tamarii!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E te mau metua—A paruru i ta outou mau tamarii!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau peu matauhia i Afirika no nia i te haapiiraa i te mau ohipa taatiraa
  • No te aha e tia ˈi ia haapii ia ratou?
  • Te aparauraa maitai
  • E paruruhia e e oaoa te tamarii
  • A tauaparau no nia i te taatiraa pae tino i ta outou mau tamarii
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • A paruru i to oe utuafare i te mau haafifiraa iino
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • E nafea to oe utuafare e oaoa ˈi? (Tuhaa 2)
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • E taatiraa pae tino mau anei te taatiraa na roto i te vaha?
    Ta te feia apî e uiui nei
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/2 api 8-11

E te mau metua—A paruru i ta outou mau tamarii!

I TE hoê fare haapiiraa tuarua no Nigeria, te vai ra te hoê tamahine tei matauhia no to ˈna haerea taiata, e mea au roa na ˈna ia faatiatia haere i te parau no nia i te mau taatiraa taiata i te tahi atu mau tamahine haere haapiiraa. Hoê o te mau faaueraa o ta ˈna i horoa no te haamarua i te tamarii, o te inuraa ïa i te pia ereere anoi-rahi-hia i te avaava. Mea rahi o to ˈna mau hoa haere haapiiraa o tei au roa i te faaroo i ta ˈna mau aamu, ta ˈna hoi i rave mai i roto i te mau hohoˈa faufau. Ua haamata ˈtura vetahi i te taoto i te tamaroa, e hapû atura te hoê tamahine. No te haamarua i ta ˈna aiû, ua inu atura oia i taua pia avaava ra. Tau hora i muri iho, ua pihae ihora oia i te toto. Tau mahana i muri iho, ua pohe oia i te fare maˈi.

I roto i te ao no teie nei tau, e rave rahi mau taurearea aita ˈtu ta ratou e paraparauraa maoti râ te mau ohipa taatiraa, ma te faatupu i muri iho i te ati no te feia i faaroo e i tiaturi ia ratou. E huri atu te mau taurearea i nia ia vai ia noaa mai te ite papu o te paruru ia ratou? Auê te faahiahia e, ia nehenehe anaˈe ratou e fariu atu i nia i to ratou mau metua paieti, tei ia ratou ra hoi te hopoia e haapii ia ratou i roto i “te aˈo e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa.”—Ephesia 6:4, MN.

Te mau peu matauhia i Afirika no nia i te haapiiraa i te mau ohipa taatiraa

Ati aˈe te ao nei, e rave rahi mau metua mea fifi roa no ratou ia tauaparau e ta ratou mau tamarii no nia i te mau ohipa taatiraa. E parau mau iho â râ te reira i Afirika. Te na ô ra o Donald, te hoê metua tane no Sierra Leone, e: “Eita roa ˈtu te reira e paraparauhia. E ere hoi i te peu matauhia i Afirika nei.” Te farii nei te hoê vahine no Nigeria, o Confident te iˈoa, i taua manaˈo ra: “Te manaˈo nei to ˈu mau metua e eita roa ˈtu e tia ia faahiti tahaa i te mau ohipa taatiraa; ua opanihia te reira i ǒ matou.”

I roto i te tahi mau nunaa Afirika, e mea faufau ia faahiti i te tahi mau taˈo taaihia i te taatiraa, mai te melo tane, te pape o te tane, aore ra te maˈi avaˈe. Ua opani roa atoa te hoê metua vahine kerisetiano i ta ˈna tamahine ia faahiti i te taˈo ra “taatiraa,” noa ˈtu e ua parau oia e e nehenehe ta ˈna tamahine e faahiti i te taˈo ra “poreneia.” I to ˈna aˈe pae, te faahiti ra te Parau a te Atua ra te Bibilia ma te huna ore i te parau no te mau ohipa taatiraa e te mau melo taatiraa. (Genese 17:11; 18:11; 30:16, 17; Levitiko 15:2) Te tumu, e ere ïa no te faahitimahuta aore ra no te faaaraara i te mau hinaaro, no te paruru râ e no te haapii i te nunaa o te Atua.—Timoteo 2, 3:16.

Taa ê atu i taua mau opaniraa ra, ua faaite mai te hoê metua tane no Nigeria i te tahi atu tumu e haamarirau ai te mau metua i te paraparau no nia i teie tumu parau: “Ia aparau vau e ta ˈu mau tamarii no nia i te mau ohipa taatiraa, te turai ra ïa vau ia ratou ia rave i te mau taatiraa taiata.” Tera râ, e faaitoito anei te mau haamaramaramaraa tura niuhia i nia i te Bibilia no nia i te mau ohipa taatiraa, i te mau tamarii ia haavitiviti i te tamata i te reira? Eita roa ˈtu. Tera râ, e au ra e, ia iti to ratou ite no nia i te reira parau, e rahi atu ïa te atâtaraa ia topa te mau taurearea i roto i te taiata. “E haapuraa hoi tei te paari” niuhia i nia i te ite papu, o ta te Bibilia ïa e parau ra.—Koheleta 7:12.

I roto i te parabole a Iesu, ua faatia te hoê taata paari, o tei feruri atea i te mau vero e nehenehe e tupu mai, i to ˈna fare i nia i te pǎpǎ, area te taata maamaa ra, ua faatia ïa i nia i te one e ua parari to ˈna fare. (Mataio 7:24-27) Mai te reira atoa, no te mea e ua ite ratou e e faaruru atu ta ratou mau tamarii i te mau faaheporaa e au i te mau vero, e turai ia ratou ia pee i te mau peu taiata a teie nei ao, te haapuai nei te mau metua kerisetiano paari i ta ratou mau tamarii na roto i te ite papu e te maramarama o te tauturu ia ratou ia mau maite.

Ua faaite te hoê vahine Afirika i te tahi atu tumu no reira te mau metua e rave rahi e ore ai e paraparau no nia i te mau ohipa taatiraa e ta ratou mau tamarii: “I to ˈu apîraa, aita to ˈu mau metua Ite i paraparau mai ia ˈu no nia i te mau ohipa taatiraa, no reira, aita vau i manaˈo noa ˈˈe e aparau e ta ˈu iho mau tamarii no nia i teie mau mea.” Teie râ, mea puai roa ˈtu â te mau faaheporaa e farereihia nei e te mau taurearea i teie nei tau, i tei faaruruhia na tau 10 aore ra 20 matahiti i teie nei. E ere i te mea maere. Ua tohu hoi te Parau a te Atua e “i taua anotau hopea nei, . . . te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.”—Timoteo 2, 3:1, 13.

No te faarahi atu i te fifi, e rave rahi mau tamarii aita ratou e hinaaro nei aore ra eita ta ratou e nehenehe e paraparau atu i to ratou mau metua. Aita hoi e aparauraa i rotopu i te metua e te tamarii, e tae noa ˈtu no nia i te mau tumu parau ohie roa. Ua autâ te hoê taurearea 19 matahiti e: “Aita vau e tauaparau nei e to ˈu mau metua. Aita e aparauraa maitai i rotopu ia ˈu e to ˈu metua tane. Aita hoi oia e tâuˈa ra.”

Te mǎtaˈu atoa nei te mau taurearea e, ia uiui noa ˈtu ratou no nia i te mau ohipa taatiraa, e fifihia ratou i muri iho. Ua parau te hoê potii 16 matahiti e: “Aita vau e paraparau nei no nia i te mau fifi i te pae taatiraa e to ˈu mau metua, no to raua hoi huru ia faahitihia te reira. Tau taime i teie nei, ua uiui atu to ˈu tuahine paari aˈe ia Mama no nia i te mau ohipa taatiraa. Aita o Mama i tauturu atu ia ˈna e to ˈna fifi, ua haamata râ oia i te manaˈo ino i te tumu oia i uiui mai ai. E pinepine na o Mama i te pii mai ia ˈu e i te uiui mai no nia i to ˈu tuahine, i te tahi mau taime, e pari roa mai oia e te rave ra paha oia i te peu taiata. Aita vau e hinaaro ra e ia ore o Mama e here faahou mai ia ˈu, no reira, aita vau e faaite nei i to ˈu mau fifi ia ˈna.”

No te aha e tia ˈi ia haapii ia ratou?

E ere te haapiiraa ˈtu i te mau tamarii i roto i te faito e tano no nia i te mau ohipa taatiraa, i te mea e tia noa ia rave, e ravea aroha atoa râ. Mai te peu e eita te mau metua e haapii i ta ratou mau tamarii no nia i te mau ohipa taatiraa, na vetahi ê ïa e haapii ia ratou—e pinepine, na mua ˈˈe i ta te mau metua e manaˈo ra e i te rahiraa o te taime, ma te ore roa ˈtu e tuea e te mau faaueraa tumu paieti. Ua taoto te hoê tamahine iti 13 matahiti i te tamaroa, no te mea ua parau mai te hoê hoa haapiiraa ia ˈna e, mai te peu e e eita oia e erehia i to ˈna pareteniaraa, e roohia oia a muri aˈe i te mauiui aita e faaauraa. “E tâpû ratou i te iri tapoˈi i to oe melo i te paoti,” o tei parauhia mai ïa ia ˈna. I to ˈna aniraahia i muri iho e no te aha oia i ore ai i faaite i to ˈna metua vahine kerisetiano i te parau o ta ˈna i faaroo, ua pahono maira te tamahine e eita roa ˈtu teie mau huru ohipa e paraparauhia e te mau taata paari.

Ua parau te hoê tamahine no Nigeria e: “Ua tamata to ˈu mau hoa haapiiraa i te faatiaturi ia ˈu e e ohipa matauhia te taatiraa te tia i te mau taata atoa ia rave. Ua parau mai ratou e mai te peu e eita vau e taoto i te tamaroa i teie nei, ia naeahia vau e 21 matahiti, e roohia vau i te hoê maˈi o te faaino roa i to ˈu oraraa vahine. No reira, no te arai i taua ati riaria ra, o ta ratou ïa i parau mai, e mea maitai ia taati i te pae tino na mua ˈˈe i te faaipoiporaa.”

No te mea e e aparauraa maitai ta ˈna e to ˈna mau metua, ua ite oioi noa ˈtura oia i te taa-ê-raa e te haapiiraa i horoahia mai i te fare. “Mai tei matauhia, ua hoˈi atu vau i te fare e ua faaite atura i to ˈu metua vahine i te parau o ta ratou i faatia mai ia ˈu i te fare haapiiraa.” Ua nehenehe to ˈna metua vahine e faatitiaifaro i taua mau haamaramaramaraa hape ra.—A faaau e te Maseli 14:15.

Na roto i te horoaraa ˈtu i te ite e hinaarohia no te tauturu i te mau tamarii ia noaa te paari a te Atua i te pae no te mau taatiraa, te faaineine nei te mau metua ia ratou ia ite maite i te mau huru tupuraa atâta e ia ite oioi i te feia e tamata ra i te haavare ia ratou. E tauturu te reira ia paruru ia ratou i te oto ia roohia ratou i te mau maˈi purumu e te mau hapûraa hinaaro-ore-hia. E patu te reira i te faatura ia ratou iho e te faatura o vetahi ê ia ratou. E faatiamâ te reira ia ratou i te mau manaˈo hape e te hepohepo. E atuatu te reira i te hoê haerea aifaito e te maitai i nia i te tane anei aore ra te vahine, ma te faatupu i to ratou oaoa ia faaipoipo anaˈe ratou a muri aˈe. E nehenehe te reira e tauturu ia ratou ia tapea i te hoê tiaraa fariihia e te Atua. E, ia ite anaˈe te mau tamarii i te tapitapi î i te here o ta ratou e fanaˈo ra, e nehenehe te reira e turai ia ratou ia faatura e ia here hau atu â i to ratou mau metua.

Te aparauraa maitai

Ia nehenehe te mau metua e faatano i te mau aˈoraa e horoahia, ia au i te mau mea e hinaarohia ra e ta ratou mau tamarii, e tia ia tupu te aparauraa i rotopu i te metua e te tamarii. Mai te peu e aita te mau metua i ite e eaha to roto i te feruriraa e te mafatu o ta ratou mau tamarii, noa ˈtu e e aˈoraa maitai roa ta ratou e horoa ˈtu, aita ïa e faufaa, e nehenehe e faaauhia i te hoê taote o te tamata i te horoa noa i te raau ma te ore e ite e eaha te maˈi o te hoê taata. Ia manuïa ta ratou mau aˈoraa, e tia i te mau metua ia ite e eaha mau na te manaˈo e te huru hohonu o ta ratou mau tamarii. E tia ia ratou ia taa i te mau faaheporaa e te mau fifi ta ta ratou mau tamarii e faaruru nei e te mau uiraa e haapeapea ra ia ratou. E mea faufaa ia faaroo maitai i te mau tamarii, ‘ia ru i te faaroo, ia haere maine i te parau.’—Iakobo 1:19; Maseli 12:18; Koheleta 7:8.

E titauhia te taime, te faaoromai, e te tutavaraa ia nehenehe te mau metua e faatupu e e atuatu noa i te hoê taairaa piri roa e ta ratou mau tamarii, e taairaa i reira te mau tamarii e ore ai e mǎtaˈu i te faaite tahaa i to ratou mau manaˈo hohonu roa ˈˈe. Auê râ te faahiahia e, ia tupu teie huru taairaa! Te na ô ra te hoê metua tane no Afirika Tooa o te râ, e pae tamarii ta ˈna, e: “E metua tane au e e faaite mai ta ˈu mau tamarii i ta ratou mau parau moe. Te paraparau nei ta ˈu mau tamarii ia ˈu ma te huna ore no nia i te mau tumu parau atoa, e tae noa ˈtu i te mau ohipa taatiraa. E faaite atoa mai ta ˈu mau tamahine i ta ratou mau parau moe. E rave matou i te taime no te tauaparau no nia i to ratou mau fifi. E faaite atoa mai ratou i to ratou mau oaoaraa.”

Te na ô ra o Bola, hoê o ta ˈna mau tamahine, e: “Eita vau e huna i te hoê noa ˈˈe parau i to ˈu metua tane. E faaroo mai o Papa e e taa ia ˈna i to matou nei huru. Eita oia e haavî aore ra e aˈo etaeta mai ia matou, noa ˈtu e ua hape matou. Eita hoi oia e riri, e feruri râ oia i te ohipa i tupu e e faaite mai oia e eaha te tia ia matou ia rave aore ra te ore e tia ia rave. E pinepine oia i te rave i te buka ra Taurearearaa e te buka ra Te oaoa i te utuafare.”a

Ia nehenehe anaˈe, e mea maitai ia haamata te mau metua i te paraparau i ta ratou mau tamarii no nia i te mau ohipa taatiraa i to ratou nainairaa ra. E faaineine te reira i te niu no te mau aparauraa tamau i roto i te mau matahiti fifi hoi o te taurearearaa. Ia ore te mau aparauraa e haamata-oioi-hia, e mea fifi i te tahi mau taime ia haamata i muri iho, tera râ, e nehenehe â e ravehia. Ua parau te hoê metua vahine e pae tamarii ta ˈna e: “Ua faahepo vau ia ˈu iho ia paraparau no nia i teie tumu parau e i te pae hopea, aita ˈtura o vau iho e ta ˈu atoa tamarii i haama faahou.” Ia ferurihia e, o te maitairaa o ta outou tamarii te nehenehe e fifihia, e mea hoona mau ïa teie mau tutavaraa.

E paruruhia e e oaoa te tamarii

Mea au na te mau tamarii te mau metua o te faaineine ia ratou ma te here na roto i te horoaraa i te ite o te paruru ia ratou. A hiˈo na i te mau parau a te tahi mau Ite no Iehova no Afirika:

Te na ô ra o Mojisola, 24 matahiti, e: “E mauruuru noa vau i to ˈu metua vahine. Ua horoa mai oia i te haapiiraa i hinaarohia no nia i te mau ohipa taatiraa i te taime tano. Noa ˈtu e ua haama vau i to ˈna faahitiraa i teie mau ohipa i to ˈu apîraa ra, i teie nei râ, te ite nei au i te mau mea faufaa ta to ˈu metua vahine i rave no ˈu.”

Te na ô atoa ra o Iniobong e: “Mea oaoa noâ no ˈu ia haamanaˈo i te mea o ta Mama i rave no ˈu na roto i te horoaraa mai i te haapiiraa e tano no nia i te mau ohipa taatiraa. Ua riro ei tauturu rahi no ˈu no te aratai ia ˈu i roto i to ˈu oraraa vahine. Te tǎpǔ nei au e na reira atoa no ta ˈu mau tamarii a muri aˈe.”

Ua parau o Kunle, 19 matahiti, e: “Ua tauturu mai to ˈu mau metua ia ˈu ia patoi i te mau faaheporaa taiata a te mau vahine. Ahiri e aita raua i faaineine ia ˈu, ua rave ïa vau i te hara. E mauruuru noâ vau ia raua no ta raua ohipa i rave.”

Ua parau o Christiana e: “Te huti nei au e rave rahi mau haamaitairaa na roto i te aparauraa e to ˈu metua vahine no nia i te mau ohipa taatiraa. Ua paruruhia vau i te mau maˈi pohe e te hapûraa hinaaro-ore-hia, e ua nehenehe au e horoa i te hiˈoraa maitai ta to ˈu mau taeae e mau tuahine apî e nehenehe e pee. Ua noaa atoa ia ˈu te faatura o te taata, e e faatura atoa mai te tane o ta ˈu e faaipoipo atu. Te vahi faufaa roa ˈtu â, te fanaˈo nei au i te mau taairaa maitatai e te Atua ra o Iehova no te mea ua haapao vau i ta ˈna faaueraa.”

Ua parau o Bola, tei faahitihia na mua ˈtu, e: “E parau noa mai na te hoê hoa haapiiraa ia ˈu e e tia ia oaoa i te taotoraa i te tamaroa ma te ore e haapao i te euhe o te faaipoiporaa. No ˈna, e arearearaa noa ïa. E ere faahou râ i te mea arearea i to ˈna hapûraa e to ˈna mairiraa i te hiˈopoaraa no te parau tuite na muri iho ia matou. Ahiri e aita vau i fanaˈo i te hoê metua tane maitai o tei aratai ia ˈu, peneiaˈe, tei roto atoa vau i te fifi mai ia ˈna.”

Auê ïa haamaitairaa e, ia tauturu anaˈe te mau metua kerisetiano i ta ratou mau tamarii ia ‘paari e tae noa ˈtu i te ora’ i roto i teie ao tei maamaahia i te ohipa taatiraa! (Timoteo 2, 3:15) Ua riro ta ratou haapiiraa niuhia i nia i te Bibilia mai te hoê fifi arapoa faufaa rahi o te faaunauna e o te faanehenehe i te mau tamarii i mua i te aro o te Atua. (Maseli 1:8, 9) E taa i te mau tamarii e te paruruhia ra ratou, e e fanaˈo te mau metua i te mauruuru hohonu. Ua parau te hoê metua tane Afirika o te tutava noa ra i te faaohie i te aparauraa e ta ˈna mau tamarii apî e: “Te fanaˈo nei mâua i te hau o te feruriraa. Te tiaturi nei mâua e ua ite ta mâua mau tamarii i te mea e faaoaoa ra ia Iehova; eita ratou e hema i te feia no teie nei ao. Te tiaturi nei mâua e eita ratou e rave i te mau mea o te haamauiui i to matou utuafare. Te haamauruuru nei au ia Iehova i te mea e ua tano iho â mâua i te tiaturiraa ia ratou.”

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 10]

E nehenehe te mau taurearea kerisetiano o te fanaˈo i te mau haamaramaramaraa niuhia i nia i te Bibilia no ǒ mai i to ratou mau metua, e patoi i te mau aamu haavare ta te tahi atu mau taurearea e faatia mai

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono