E mea ino noa anei ia amuamu?
Te mau peapea au ore roa ˈˈe, o te mau peapea ïa ta tatou e ore e nehenehe e amuamu.—Marquis De Custine, 1790-1857.
E PITI matahiti to te hoê vahine faaoromai-noa-raa i te mau faaheporaa i te pae taatiraa a te hoê hoa rave ohipa. I to ˈna patoiraa ˈtu, ua tuhihia mai e ua hiˈo-ino-hia mai oia. Ua rahi noa ˈtu to ˈna hepohepo e ua faaino te reira i to ˈna oraora-maitai-raa, eaha râ ta ˈna ravea? Oia atoa, ua tiavaruhia te hoê taurearea haapii, o ˈna hoi te taurearea matamua o to ˈna piha haapiiraa, no te mea aita to ˈna haava manaˈo i faatia ia ˈna ia faaô atu i roto i te mau haamataroraa haa taputô i titauhia e te fare haapiiraa. Ua manaˈo hoi teie vahine e teie taurearea e aita i tano, tera râ, e tia anei ia raua ia amuamu? E ia amuamu raua, e nehenehe anei raua e tiaturi e e maitai atu to raua huru tupuraa aore ra e ino roa ˈtu anei?
E mau amuamuraa matauhia teie e vetahi atu i teie nei mahana, inaha te ora nei tatou i rotopu i te mau taata tia ore i roto i te hoê ao ino. Ua rau te huru o te mau amuamuraa, mai te faaiteraa i te tahi au-ore-raa, te hepohepo, te mauiui, aore ra te inoino i te tahi huru tupuraa, e tae atu i te hororaa i te tahi atu taata i mua i te ture. Mea au aˈe na te rahiraa o te taata e ape i te amuamu e te faaûraa; teie râ, e tia anei ia mamû noa i te mau taime atoa? Eaha te manaˈo o te Bibilia?
Te mau faahopearaa iino i nia ia tatou iho e ia vetahi ê
Aita e feaaraa e, e mea ino te amuamu-tamau-noa-raa, e te faahapa nei te Bibilia i te reira. E faaino hoi te hoê taata e amuamu noa, ia ˈna iho i te pae tino e i te pae varua, e e faairia atoa oia i te feia o ta ˈna e amuamu ra. No nia i te hoê vahine amuamu, te na ô ra te hoê maseli a te Bibilia e: “E fare tuutuu ore i te mǎmǎ i te mahana vero ra, e te vahine avau ra, hoê â ïa.” (Maseli 27:15) E mea hape iho â râ ia amuamu ia Iehova aore ra i te hoê o ta ˈna mau faanahoraa. I to te nunaa o Iseraela amuamuraa no nia i te mâna i horoa-semeio-hia mai i roto i to ratou tere e 40 matahiti na roto i te medebara, ma te pii i te mâna “e faraoa au ore,” ua tuu maira o Iehova i te mau ophi taero no te faautua i te feia amuamu faatura ore, e e rave rahi tei pohe.—Numera 21:5, 6, MN.
Hau atu, ua aˈo o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ, eiaha ia amuamu no nia i “te pâpaa iti,” oia te mau hape a to tatou mau taata-tupu, ia hiˈo râ i “te raau rahi” o to tatou iho mau hapa. (Mataio 7:1-5) Oia atoa, ua faahapa o Paulo i te haavaraa i te tahi (te hoê atoa ïa huru amuamuraa), ma te parau e “e ore oe e faatiahia . . . o oe hoi e faahapa na, te rave atoa ra oe i taua mau mea ra.” E tia hoi i teie mau faaararaa no nia i te amuamuraa, ia turai ia tatou ia ore e faahapahapa faufaa ore e e amuamu noa.—Roma 2:1.
Ua faahapahia anei te mau huru amuamuraa atoa?
E tia anei râ ia tatou ia faaoti e, ua faahapahia te mau huru amuamuraa atoa? Eiaha tatou ia faaoti i te reira. Te faaite ra hoi te Bibilia e, e rave rahi mau ohipa parau-tia ore i roto i teie nei ao ino o ta tatou e ora nei, o te tia mau ia faatitiaifarohia. I roto i te hoê parabole, ua faahiti o Iesu i te hoê haava tia ore o tei faatia ma te aau tae ore, i te ohipa a te hoê vahine ivi i faainohia, ia ore oia ‘ia maniania noa mai i te haere-pinepine-raa mai.’ (Luka 18:1-8) I roto i te tahi mau tuhaa, e tia atoa paha ia tatou ia onoono noa i te amuamu e tae roa ˈtu i te taime e titiaifaro ai te mau ohipa.
Na roto i te faaitoitoraa ia tatou ia pure ia tae mai te Basileia o te Atua, aita anei o Iesu i faaue mai ia tatou ia farii i te mau paruparu o teie nei ao, e ia “tiaoro atu” i te Atua ia faatitiaifaro mai te mau ohipa? (Mataio 6:10) A faaroo ai o Iehova i te “auê rahi” no nia i te ino o Sodoma e o Gomora i tahito ra, ua tono atura oia i ta ˈna mau vea no te ‘ite i te rave-mau-raa ratou, mai tei tae roa mai te reo ia ˈna’ e no te faatitiaifaro i te mau ohipa. (Genese 18:20, 21) Ei tamǎrûraa i te feia o tei faatae i te amuamuraa ia ˈna ra, ua faatitiaifaro aˈera o Iehova i te huru tupuraa na roto i te haamouraa i na oire e piti e ta raua huiraatira taiata.
Te amuiraa kerisetiano
E mea taa ê anei i rotopu i te mau taeae i roto i te amuiraa kerisetiano? Noa ˈtu e e mau tane e mau vahine tia ore ratou, te tutava mau nei te mau Kerisetiano i te tavini i te Atua ma te hau e te tahoê. Teie râ, e fa mai te tahi mau huru tupuraa i rotopu ia ratou e titauhia ˈi te tahi amuamuraa e te hoê ravea faatitiaifaroraa. I te senekele matamua, ua fa mai te hoê huru tupuraa i roto i te amuiraa o te feia faatavaihia i muri noa ˈˈe i te Penetekose. E rave rahi feia no riro noa maira ratou ei Kerisetiano, o tei faaea mai i Ierusalema no te fanaˈo i te tahi haapiiraa e te tahi faaitoitoraa. Ua tufahia ˈtura te mau maa e vai ra. Teie râ, “ua tupu ihora te amuamu a te Heleni i te Hebera, no te mea aore to ratou mau ivi vahine i haapaohia i te tufaraa taoˈa i te mau mahana atoa ra.” Taa ê atu i te pari i teie feia amuamu ei feia imi peapea, ua rave te mau aposetolo i te ohipa no te faatitiaifaroraa i te fifi. Oia mau, te mau amuamuraa tia e faataehia ma te faatura e ma te huru feruriraa e au, e faaroohia ïa ma te haehaa e e faaafarohia e te feia tei ia ratou ra te hopoia tiaau i roto i te amuiraa.—Ohipa 6:1-6; Petero 1, 5:3.
Ia faataehia i te mana e au
Ua tapao anei outou e, i roto i te mau hiˈoraa i nia nei, e tia ia faataehia te mau amuamuraa ma te huru feruriraa e au e i te mana e au? Ei hiˈoraa, aita e faufaa ia haere atu e amuamu i te mau mutoi no te tahi tute teiaha roa, aore ra i te hoê haava no te tahi maˈi. No reira atoa, eita e tano ia haere atu e amuamu no nia i te tahi huru tupuraa i roto anei aore ra i rapaeau anei i te amuiraa, i te hoê taata aita to ˈna e mana aore ra aita ta ˈna e ravea no te tauturu mai.
I roto i te rahiraa o te mau fenua i teie nei mahana, te vai nei te mau tiribuna e te tahi atu mau mana e tano, e nehenehe e tiaoro atu ia noaa mai te tahi tamǎrûraa. I te taime a hopoi ai te taurearea haapii i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau, i ta ˈna parau amuamuraa i mua i te tiribuna, ua rave te mau haava i te hoê faaotiraa o tei turu ia ˈna, e ua faahoˈihia ˈtura oia i ta ˈna vahi haapiiraa ma te parau tatarahapa a te fare haapiiraa. Oia atoa, te vahine rave ohipa i faahepohia i te pae taatiraa, ua noaa mai ia ˈna te tamǎrûraa na roto i te hoê aupǔpǔ tauturu i te mau vahine rave ohipa. Ua faatae mai te mau faatere haapiiraa i te parau tatarahapa. Ua rave ta ˈna mau paoti ohipa i te mau faanahoraa ia faaea te faaheporaa i te pae taatiraa.
Eiaha râ e tiaturi e, e faatitiaifaro-maitai-hia te mau amuamuraa atoa. Ua parau hoi te Arii paari ra o Solomona ma te papu e: “O tei piˈo ra, e ore ïa e titiaifaro.” (Koheleta 1:15) E mea tano ia farii e, no te tahi mau fifi, e tia ïa ia tiai e na Iehova e faatitiaifaro mai i te taime i faataahia e ana.
[Hohoˈa i te api 31]
E faaroo te mau matahiapo i te mau amuamuraa tia e e ohipa ratou no te faatitiaifaro i te fifi