VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/12 api 3-4
  • Eaha te tupu nei i nia i te feia apî?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te tupu nei i nia i te feia apî?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Nafea e taa ê ai?
  • Na vai te hape?
  • Ia manuïa to outou taurearearaa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Ia erehia te tiaturiraa e te aroha
    A ara mai na! 1998
  • Te mau taurearea i teie mahana—Eaha to ratou huru?
    A ara mai na! 1990
  • Ia hoˈi faahou mai te tiaturiraa e te aroha
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/12 api 3-4

Eaha te tupu nei i nia i te feia apî?

EAHA ta outou e hinaaro e faaroo na mua—te parau apî maitai anei aore ra te parau apî peapea? Ia uihia teie uiraa, e rave rahi te maiti i te faaroo na mua i te parau apî peapea ma te tiaturi e o te parau apî maitai te mau i roto i te feruriraa.

Ia hiˈopoa tatou e eaha te tupu nei i nia i te feia apî, e hiˈo tatou na mua i te huru tupuraa e vai nei. E pinepine te feia paari i te parau e e ere hoê â huru to te feia apî i teie nei tau, i to te feia apî no mutaa ihora. I te tahi aˈe pae, aita te feia apî e au ra ia parauhia e aita e maraa ra ia ratou i te haapao i te mau aveia no mutaa iho. Noa ˈtu râ, te farii nei te feia hiˈopoa aravihi o te huitaata, e mea taa ê roa te feia apî i teie nei tau.

Nafea e taa ê ai?

Noa ˈtu e te manaˈo nei te rahiraa o te taata e e tia i te feia apî ia ite i te peu, ia rave i te mau hopoia, e ia faatura ia vetahi ê, te faaite pinepine nei râ te tupuraa mau e aita i naeahia teie mau manaˈo maitatai roa. Ia au i te hoê titorotororaa i neneihia i roto i te vea ra The Independent no Lonedona, te “faatupu [nei te feia apî] i te hoê ‘huru feruriraa apî patoi’ i te hoê ao o ta ratou e ite ra e aita i naeahia i ta ratou i tiaturi na.” Te itehia ra teie “huru feruriraa apî patoi” i roto i te mau mea i iteahia mai, oia hoi mea iti te feia apî no teie nei tau e hinaaro ra e faariro ia ratou ei feia “aroha e te amo i te hopoia.” Mea au aˈe na ratou ia hiˈohia ratou ei feia “taehae e te tauiui noa.”

I Beretane, ei hiˈoraa, ua maraa te ohipa ino i tapaohia—te rahiraa na te feia apî ïa i rave—hoê ahuru taime i rotopu i te mau matahiti 1950 e 1993. Hoê â atoa maraaraa no te raau taero e te inu-hua-raa i te ava. I taua noâ taime ra, o ta te vea ra The Times no Lonedona ïa e tapao ra, fatata i roto i te mau fenua ona atoa, ua tupu “te mau maraaraa rahi o te huenaneraa i te pae feruriraa totiale i rotopu i te feia apî mai te Piti o te Tamaˈi Rahi mai â.” Ia au i te orometua tuatapapa i te pae no te ohipa ino, o David J. Smith, “aita roa ˈtu [teie mau huenaneraa] i taaihia i te ereraa aore ra i te fanaˈoraa i te faufaa rahi na roto i te tahi ravea ohie.” Te faaite maira te mau maimiraa e te itehia ra i teie nei te hoê taa-ê-raa rahi atu â i rotopu i te feia apî e te feia apî paari aˈe.

Te faaruru nei te mau tamarii e te mau taurearea i teie mahana i te hepohepo rahi. E pinepine te mau taurearea i te tamata aore ra i te haapohe roa ia ratou. Iti mai i te hoê ahuru matahiti te maoro, ua tataipiti te numera o te mau tamarii i raro mai i te 12 matahiti tei tamata i te haapohe ia ratou, o ta te vea ra Herald no Glasgow i Ekosia ïa e tapao ra. Te vaiiho nei te mau tamarii paari aˈe i te hepohepo ia turai ia ratou ia haapohe ia ratou. “O te reira te mau faahopearaa ino roa ˈˈe o te mau fifi i te pae feruriraa e maraa ra i rotopu i te feia apî, e peneiaˈe e na nia ˈˈe te reira i te mau tauturu e pûpûhia ra no ratou,” o ta te vea ïa e faataa ra.

Na vai te hape?

Mea ohie no te feia paari ia pari e na te feia apî te hape o to ratou mau manaˈo “hape.” Tera râ, i te tanoraa mau, e ere anei na te feia paari te hape rahi i te mea e tupu ra i teie nei i nia i te feia apî? Te faahiti-pinepine-hia ra te haamǎtaˈuraa, te tâuˈa-ore-raa te mau metua, te ereraa i te hoê hiˈoraa maitai o ta te feia apî e nehenehe e tiaturi atu, no te faataa i te reira. “Hoê â hepohepo rahi te itehia ra i rotopu i te rahiraa o te huiraatira, i tei tupu a 30 matahiti i teie nei,” o ta te Orometua haapii ra o Sir Michael Rutter ïa e faˈi ra, o ˈna te faatere o te Maimiraa no nia i te Rapaauraa i te Tamarii i te pae Feruriraa i Beretane. “Tera râ,” o ta ˈna ïa e parau faahou ra, “ua maraa rahi te reira i rotopu i te mau taurearea e te feia paari apî. . . . Papu maitai e o te amahamaharaa o te utuafare atoa te tumu; e ere noa râ te faataaraa, te mau faito atoa râ o te peapea e te tatamaˈiraa i rotopu i te feia paari.”

Te parau nei te hoê vahine maimi e te “haapae [nei te feia apî] i te mau ture no tahito ra.” No te aha? “No te mea e ere te mau ture tahito i te mea faufaa faahou no ratou.” A hiˈo na i te mau manaˈo e tauiui ra no nia i te tiaraa o te tane e o te vahine. E rave rahi mau vahine apî o te faaite nei i te mau huru hamani ino e te haavî roa o te tane, area te mau tane apî ra, te haavahine nei ïa ia ratou. Auê ïa taa-ê-raa e te mau ture no tahito ra!

Tera râ, no te aha teie mau tauiraa rahi e tupu ai i teie nei? E eaha te parau apî maitai no nia i te feia apî i teie nei tau? Nafea ratou e fanaˈo ai i te hoê oraraa papu no a muri aˈe? Na ta tatou ïa tumu parau i muri nei e pahono mai i teie mau uiraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono