O Onesiphoro—Te hoê taata tamahanahana itoito mau
“E HAAMANAˈO i te feia i tapeahia ra, mai te mea e, ua tapea-atoa-hia outou; e te feia i hamani-ino-hia ra.” (Hebera 13:3) I to te aposetolo Paulo papairaa i teie mau parau i te area matahiti 61 T.T., ua tapea-aˈena-hia oia hau atu i te hoê taime, e e tapea-faahou-hia ˈtu oia hou oia e pohe ai no to ˈna faaroo. (Ohipa 16:23, 24; 22:24; 23:35; 24:27; Korinetia 2, 6:5; Timoteo 2, 2:9; Philemona 1) I taua tau ra, mai i teie atoa nei tau, e titauraa ru no te mau amuiraa ia haapao i te mau hoa faaroo e faaruru ra i te mau tamataraa i nia i to ratou faaroo.
O Onesiphoro te hoê pǐpǐ o te senekele matamua o tei haapao taa ê na i taua hinaaro ra. Ua haere oia e hiˈo ia Paulo i te piti o to ˈna tapearaahia i Roma. Teie ta te aposetolo i papai no nia ia ˈna: “Ia aroha mai te Fatu i te fetii o Onesiphoro; ua [“tamǎrû,” MN] pinepine mai hoi oia ia ˈu, e aore i haama i to ˈu nei auri tapea. Ua imi maite oia ia ˈu ia ˈna i Roma nei, e itea ihora vau.” (Timoteo 2, 1:16, 17) Ua rave aˈena anei outou i te taime no te feruri i te auraa mau o teie mau parau poto noa? Ia na reira outou, e haafaufaa rahi atu â ïa outou ia Onesiphoro. E ite atu outou e ua riro oia ei taata tamahanahana itoito mau.
Te piti o te tapearaahia o Paulo
I muri aˈe i to ˈna matararaa mai i te tapearaa matamua, ua tuu-faahou-hia ˈtura o Paulo i roto i te hoê fare tapearaa Roma, i teie nei râ, e ere hoê â huru tupuraa. I to ˈna tapea-matamua-raahia, ua nehenehe te mau hoa o Paulo e haere mai e hiˈo ia ˈna i roto i to ˈna iho fare tarahuhia, e ua tiaturi oia e fatata roa oia i te tuuhia. I teie nei râ taime, ua faaruehia oia e te rahiraa, e e au ra e e haapohehia ˈtu oia no to ˈna faaroo.—Ohipa 28:30; Timoteo 2, 4:6-8, 16; Philemona 22.
I teie nei taime, tei roto o Paulo i te fare tapearaa i te area matahiti 65 T.T. Fatata hoê matahiti na mua ˈtu—i te avaˈe Tiurai 64 T.T.—ua ura o Roma i te auahi, e 10 o na tuhaa oire 14 o tei paapaa roa. Ia au i te taata tuatapapa aamu Roma ra o Tacite, aita te Emepera ra o Nero i manuïa i “te tumâ i te manaˈo riaria ra e na ˈna iho i faaue e ia tutuihia te oire. No reira, no te faaore i taua manaˈo ra, ua pari atura o Nero i te hoê pǔpǔ taata i ririhia no ta ratou mau ohipa au ore roa, ta te huiraatira i pii na te mau Kerisetiano, e ua rave oia i nia ia ratou i te mau haamauiuiraa uˈana. . . . Ua haapohehia ratou ma te haavahavaha rahi. Ua tapoˈihia ratou i te iri animala, ua hahaehia ratou e te mau urî e ua pohe, aore ra ua patitihia ratou i nia i te mau satauro, aore ra ua tutuihia i te auahi ei tiarama i te po, ia topa anaˈe te mahana.”
I roto i teie huru tupuraa, ma te tiaturi e e roo-atoa-hia ˈtu oia i taua hopea ra to Paulo mau-faahou-raa i roto i te fare tapearaa. Mea papu maitai e ua mauruuru roa oia i te mau tere farereiraa a to ˈna hoa ra o Onesiphoro! E hiˈo anaˈe na i teie huru tupuraa, i te paeau râ o Onesiphoro.
To ˈna haereraa ˈtu e hiˈo i te taata i tapeahia ra o Paulo
E au ra e e parahi na te fetii o Onesiphoro i Ephesia. (Timoteo 2, 1:18; 4:19) Aita i haapapuhia e ua haere mai anei o Onesiphoro i te oire pu o te hau emepera no ta ˈna iho ohipa, aore ra ua haere taa ê mai oia no te hiˈo ia Paulo. Noa ˈtu râ, ua faahiti te aposetolo e: ‘Ia ˈna i Roma nei, ua [“tamǎrû,” MN] pinepine mai o Onesiphoro ia ˈu.’ (Timoteo 2, 1:16, 17) Eaha ïa taua huru tamǎrûraa ra? Peneiaˈe ua tauturu atu o Onesiphoro i te pae materia, tera râ, ua riro atoa to ˈna haere-roa-raa mai ei tamahanahanaraa o tei haapuai e o tei faaitoito ia Paulo. Inaha, te na ô ra vetahi atu mau tatararaa e: “Ua faaoaoa pinepine mai oia i to ˈu aau,” aore ra “ua tamahanahana pinepine mai oia ia ˈu.”
Ua riro te haereraa ˈtu e hiˈo i te hoê mau auri kerisetiano i Roma i taua taime ra, ei ohipa fifi roa. Taa ê atu i te tau o te tapearaa matamua o Paulo, aita te mau Kerisetiano Roma i ite faahou e teihea roa oia. I roto i te hoê oire rahi mai ia Roma, e ere i te mea ohie ia itea mai i te hoê mau auri iti i rotopu i te rahiraa o te feia i tapeahia no te mau hara huru rau. No reira, ua titauhia ia rave i te mau maimiraa rahi. Teie te huru faataaraa a te taata tuatapapa ra o Giovanni Rostagno: “Ua rau te mau fifi. Ua titauhia iho â râ ia rave i te mau maimiraa ma te haapao maitai rahi. E nehenehe hoi te uiui-haere-raa i tera e tera vahi, e te hinaaro-ru-raa e ite i te fare tapearaa tei reira te hoê mau auri ruhiruhia maamaa e te hara rahi, e faaara i te manaˈo ino o vetahi.”
Te faataa maitai ra te taata papai ra o P. N. Harrison e mai te aha te huru o teie maimiraa i te na ôraa e: “Mai te mea ra e e ite roa ˈtu tatou i te hoê mata hepohepo i rotopu i te nahoa taata rahi, e e apee atu tatou ma te anaanatae rahi i teie taata ê no te mau pae atea o te miti Égée, a hahaere ai oia na roto i te mau aroâ rii matau-ore-hia, a patoto ai oia i te mau opani e rave rahi, a maimi ai oia i te mau haamaramaramaraa atoa e horoahia mai, e noa ˈtu e e faaarahia mai oia e mea atâta roa te ohipa o ta ˈna e rave ra, eita râ oia e faarue i ta ˈna maimiraa; e tae roa ˈtu i te hoê fare tapearaa iti e faaroo ai oia i te hoê reo matauhia i te aroharaa mai ia ˈna, i reira oia e ite ai ia Paulo tei ponaohia i te auri i te hoê faehau Roma.” Mai tei peu e mai te tahi atu mau fare tapearaa Roma, e vahi toetoe ïa, te pouri e te reporepo, tei î i te fifi auri e te mau hepoheporaa atoa.
E mea atâta roa ia ite-anaˈe-hia e e hoa oe no te hoê mau auri mai ia Paulo. E mea atâta roa ˈtu â ia haere tamau noa ˈtu e hiˈo ia ˈna. Ia faaite hua noa ˈtu oe e e Kerisetiano oe, e nehenehe ïa oe e tapeahia e e haapohehia ma te haamauiuihia. Aita râ o Onesiphoro i mauruuru i te haere-noa-raa ˈtu e hiˈo ia Paulo hoê aore ra e piti noa taime. Aita oia i haama aore ra i mǎtaˈu i te haere “pinepine” atu. Ua faito mau â o Onesiphoro i te auraa o to ˈna iˈoa, oia “O tei afai mai i te tahi faufaa,” ma te afai atu i te turu itoito tei î i te here noa ˈtu te mau fifi atâta mau.
No te aha o Onesiphoro i na reira ˈi? Te na ô ra o Brian Rapske e: “Ua riro te fare tapearaa ei vahi, eiaha noa no te haamauiuiraa i te pae tino, ei vahi ahoaho rahi atoa râ no te mau hepohepo tei faatupuhia i nia i te mau auri. I roto i teie huru tupuraa, ua riro mau â te haere-tino-raa mai e te faaitoitoraa parau-vaha-hia a te feia tauturu, ei turu rahi i te pae morare no te mau auri.” E au ra e ua papu maitai ia Onesiphoro i te reira e ua turu noa oia i to ˈna hoa ma te itoito. Eita e ore e ua mauruuru roa o Paulo i taua tauturu ra!
Eaha ˈtura tei roohia ia Onesiphoro?
I roto i te piti o ta ˈna rata ia Timoteo, ua faatae o Paulo i te parau aroha i te fetii o Onesiphoro e ua parau oia no ˈna e: “Ia arohahia mai hoi oia e te Fatu ia tae i taua mahana rahi ra.” (Timoteo 2, 1:18; 4:19) E rave rahi o te manaˈo nei e te faahiti ra te pereota ra “i taua mahana rahi ra,” i te mahana haavaraa o te Atua e no reira, te parau nei ratou e ua pohe o Onesiphoro i tera taime. Ahiri e mai te reira mau ra, peneiaˈe “ua pinepine roa o Onesiphoro i te haere atu e hiˈo ia Paulo, ua roaahia oia, e ua faautuahia oia . . . i te utua pohe,” o ta P. N. Harrison ïa e faahiti ra. Oia atoa, peneiaˈe tei te atea ê o Onesiphoro i te taeraa mai tera rata, aore ra ua amui o Paulo ia ˈna i roto i te parau aroha o ta ˈna i faatae atu i to ˈna fetii taatoa.
Te tiaturi nei vetahi e e auraa taa ê to te mau parau ra: “Ia arohahia mai hoi oia e te Fatu ia tae i taua mahana rahi ra.” Te manaˈo nei ratou e te faatia nei teie mau parau i te mau pure no te feia pohe e ora noa ra e peneiaˈe, o te mauiui ra i roto i te tahi ao varua. Tera râ, aita roa ˈtu teie huru manaˈo e tuea ra e te haapiiraa a te mau Papai, oia hoi aita a te feia pohe e parau itea. (Koheleta 9:5, 10) Noa ˈtu e ua pohe o Onesiphoro, ua parau noa o Paulo e ia arohahia mai to ˈna hoa e te Atua. “E parau teie te tia ia tatou ia faahiti no te mau taata atoa,” o ta R. F. Horton ïa e parau ra. “Area te faataeraa i te mau pure no te feia pohe, e te faatupuraa i te oroa Pureraa no ratou, e manaˈo tei ore roa ˈtu ïa i puta mai i roto i te feruriraa [o te aposetolo].”
Ia riro tatou ei feia tamahanahana taiva ore e tia ˈi
Ua pohe mau anei o Onesiphoro i to ˈna tautururaa ia Paulo aore ra aita, ua faaruru mau â râ oia i te ati i to ˈna imiraa e to ˈna haereraa ˈtu e hiˈo i te aposetolo i roto i te fare tapearaa. E mea papu maitai e ua mauruuru roa o Paulo i te turu e te faaitoito i hinaaro-rahi-hia e ana o ta Onesiphoro i hopoi mai.
Ia farerei anaˈe te mau Kerisetiano i te tamataraa, te hamani-ino-raa, aore ra te tapearaa, e nehenehe paha ta tatou e tamahanahana e e faaitoito atu ia ratou. Ia pure tatou no ratou e tia ˈi, e ia rave tatou ma te here i te mau mea atoa e nehenehe no te tauturu atu ia ratou. (Ioane 13:35; Tesalonia 1, 5:25) Mai ia Onesiphoro, ia riro tatou ei feia tamahanahana itoito e tia ˈi.
[Hohoˈa i te api 31]
Ma te itoito, ua tamahanahana o Onesiphoro i te aposetolo Paulo tei tapeahia