VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/11 api 3-4
  • Te hiaai ra anei outou i te hoê ao parau-tia?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hiaai ra anei outou i te hoê ao parau-tia?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Papai tei tuea
  • Eaha te rave i mua i te mau ohipa tano ore?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • E itehia anei te parau-tia na te ao nei?
    Tumu parau rau
  • Te pahono ra te Bibilia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Eita anei te parau-tia ore e nehenehe e apehia?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/11 api 3-4

Te hiaai ra anei outou i te hoê ao parau-tia?

TE PIRI atura te hoê pahi taiˈe e toru tira e e piti tahua i te pae fenua i piihia i teie nei o Cape Cod, i te hau no Massachusetts, i te fenua Marite. Ua rohirohi roa te mau ihitai e na horopatete 101 i te tere pahi e 66 mahana te maoro. Te tumu ratou i rave ai i teie tere atâta na nia i te Moana Ataranitita, no te horo ïa i te hamani-ino-raa i te pae faaroo e i te veve.

Ua ô maira te tiaturi rahi i te hoê haamataraa apî i mua i te mata o te mau horopatete o teie pahi, te Mayflower, i to ratou iteraa ˈtu i te fenua i te 11 no Novema 1620. Ua hinaaro ratou e haamau i te niu no te hoê ao maitai aˈe, e no reira, ua tarima ˈtura te rahiraa o te mau horopatete tane taata paari i te Parau faaau Mayflower. I roto i teie nei Parau, ua farii ratou i te haamau i “te mau ture parau-tia e te pae tahi ore” no “te maitairaa o te taatoaraa o te huiraatira aihuaraau.” Ua tupu anei ta ratou moemoeâ e haamau i te hoê ao tia i te pae morare e te pae tahi ore no te taatoaraa—oia, te hoê ao parau-tia?

Noa ˈtu e te faarirohia nei te Parau faaau i tarimahia i nia i te Mayflower, mai te hoê o te mau ofai tihi o te faanahoraa o te hau faatere Marite, te ite-pinepine-hia nei te parau-tia ore i Marite, e ati aˈe te ao atoa nei. A rave na i te hiˈoraa o teie taata tei pupuhihia mai na muri e te mau mutoi, a tamata ˈi oia i te horo i muri aˈe i to ˈna eiâraa e i to ˈna pupuhiraa i te hoê fatu fare toa. Ua horo oia i te mau mutoi e te oire no New York i mua i te ture, e ua noaa ia ˈna e mau mirioni dala Marite ei faahoˈiraa.

Teie te tahi atu hiˈoraa. I te taime a rave ai te tahi mau taurearea haapii i ta ratou hiˈopoaraa no te riro mai ei auvaha ture i Pasadena, i Kalifonia, ua roohia ˈtura te hoê o ratou i te maˈi taue e marua ˈtura oia i raro. Ua rave oioi atura e piti taurearea haapii i pihai iho noa, i te taurumiraa ouma e tae roa ˈtu i te taime i tae mai ai te mau utuutu maˈi. E 40 minuti to raua rohiraa no te tauturu i teie nei taata. Tera râ, i to raua aniraa e ia horoahia mai te taime hau no te faaoti i ta raua hiˈopoaraa, aita te taata hiˈopoa i faatia.

Te vai atoa ra te parau no te faautuaraa i te mau ohipa iino. Te faahiti ra te taata tuatapapa faanavairaa faufaa ra o Ed Rubenstein e: “Eita te rahiraa o te feia ohipa ino e tapeahia. E te rahiraa o te feia e tapeahia, eita ïa ratou e haavahia. E rave rahi mau taata faautuahia o te tuu-faahou-hia. No te hoê taata ohipa ino, peneiaˈe e faautuahia oia, e ere râ i te mea papu.” Ia au i te mau tabula parau no nia i te ohipa eiâ, ua faaoti o Rubenstein Tane e, “e ape [te hoê taata eiâ] i te utua fare auri hau atu i te 98 % o te taime.” No te mea e mea iti roa te faautuaraa, te maraa noa nei ïa te mau ohipa iino e te feia e faainohia.—Koheleta 8:11.

I roto e rave rahi mau fenua, te itehia ra te hoê pǔpǔ iti taata moni o te moni noa ˈtura, e te mau rahiraa taata veve o te faaruru noa ra i te parau-tia ore i te pae faanavairaa. Te ite-papu-hia ra teie huru parau-tia ore ia ere-anaˈe-hia te taata, no to ratou iri anei, to ratou anei nunaa, to ratou anei reo, to ratou anei tiaraa tane aore ra vahine, aore ra ta ratou anei haapaoraa, i te ravea ia haamaitai atu i to ratou oraraa aore ra no te ora. Ia au i te vea ra The New York Times, ei hiˈoraa, “fatata e 250 mirioni taata no Asia Apatoa e Hindu te rahiraa—te pae rahi i Inidia e i Nepal—tei fanauhia e te pohe nei ei feia vahavaha roa ˈˈe.” Te faahopearaa, oia ïa e mau mirioni taata o te roohia nei i te ati o te veve, te pohe poia, e te maˈi. Te faaruru nei teie mau taata i te parau-tia ore mai to ratou fanauraahia mai â e tae noa ˈtu i to ratou poheraa.

Eaha ïa no te mau tupuraa tia ore ia hiˈohia, te ore e naeahia i te taata ia arai? A feruri na i te mau aiû e fanauhia mai e te mau hape mai roto mai â i te opu—matapo anei, huma roro anei, aore ra hapepa. Eita anei te hoê metua vahine e manaˈo e aita roa ˈtu i tano ia fanauhia mai ta ˈna aiû e huma aore ra ua pohe, area te tahi atu mau metua vahine ra, te hôˈihôˈi ra ïa ratou i te mau aiû oraora maitai?

Te vahi peapea râ, ua rahi roa te parau-tia ore, e ua rahi roa atoa to ˈna mau faahopearaa iino—te mauiui rahi e te ereraa i te hau, te oaoa, e te mauruuru. No to ratou riri i te parau-tia ore o ta ratou e ite nei aore ra e farerei nei, e rave rahi o te maiti nei i te haavîraa uˈana ei pahonoraa, tera râ, te faarahi noa ˈtu â ra te reira i te mauiui taata nei. Te rahiraa o te mau tamaˈi, ua arohia ïa no te mea ua itehia te tahi ohipa parau-tia ore.

No te aha te taata i ore ai i manuïa i te faatupu i te hoê ao parau-tia? E moemoeâ noa anei taua ao ra?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

Corbis-Bettmann

[Hohoˈa i te api 4]

Te tarimaraahia te Parau faaau Mayflower

[Faaiteraa i te tumu]

Corbis-Bettmann

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono