Eita anei te parau-tia ore e nehenehe e apehia?
“Noa ˈtu te mau mea atoa, te tiaturi noa nei â vau e mea maitai mau â te mafatu o te taata. Teie noa râ, eita ta ˈu e nehenehe e haamau i to ˈu mau tiaturiraa i nia i te hoê niu o te arepurepuraa, te ati e te pohe.”—Anne Frank.
UA PAPAI o Anne Frank, te hoê potii ati Iuda, 15 matahiti, i taua mau parau putapû ra i roto i ta ˈna buka mahana, aita i maoro hou a pohe ai oia. Ua tapuni noa to ˈna utuafare hau atu i te piti matahiti i te maoro, i roto i te hoê piha i raro aˈe i te tafare i Amsterdam. Ua ere-roa-hia oia i to ˈna mau tiaturiraa no te hoê ao maitai aˈe i to te hoê tihotiho faaiteraa i te mau Nazi teihea ratou. I te matahiti i mua, oia hoi 1945, ua pohe o Anne i te maˈi typhus i roto i te aua haavîraa taata no Bergen-Belsen. Hoê â hopea to na ati Iuda ê atu e ono mirioni.
O te opuaraa diabolo a Hitler e haamou i te hoê nunaa taatoa paha te ohipa tia ore ino roa ˈˈe i te pae o te riri i te tahi nunaa, i itehia aˈenei i to tatou nei senekele, e ere râ te reira anaˈe. I te matahiti 1994 ra, hau atu i te afa mirioni Tutsi tei taparahi-pohe-hia i Rwanda, no te mea noa no roto ratou i te “tahi atu” opu taata. E i te tau o te tamaˈi rahi matamua, fatata hoê mirioni mau taata no Aremenia i pohe i roto i te hoê tamâraa nunaa.
Te mau huru riaria o te parau-tia ore
E ere te haamouraa i te hoê nunaa i te huru otahi o te parau-tia ore. E faahepo te parau-tia ore i te pae totiale hoê i nia i te pae o te huitaata ia vai noa ratou i to ratou oraraa taatoa i roto i te veve hope. Mea ino roa ˈtu â, ua numera te pûpû Anti-Slavery International no te mau tiaraa o te taata e, hau atu i te 200 mirioni taata teie e faatîtîhia nei. Peneiaˈe e rahi aˈe te mau tîtî na te ao nei i teie nei mahana i to te mau tau atoa o te aamu. Aita paha ïa ratou e hoohia ra i roto i te mau hoo-pate-raa i mua i te huiraatira, mea ino roa ˈtu â râ ta ratou huru raveraa ohipa i ta te rahiraa o te mau tîtî i te tau tahito ra.
Te faaere nei te ohipa parau-tia ore faatiahia e te ture i te mau mirioni o to ratou mau tiaraa tumu. “Te ravehia nei te mau faainoraa i te mau tiaraa o te taata i te mau mahana atoa, i te hoê vahi o te ao nei,” ta Amnesty International ïa i parau i roto i ta ˈna tabula parau no 1996. “Mea ino roa ˈtu â no te feia veve e te feia fanaˈo ore, te mau vahine iho â râ, te mau tamarii, te mau ruhiruhia, e te feia i horo ê i to ratou fenua.” Te faataa ra te tabula parau e: “I roto i te tahi mau fenua, ua topa roa te mau faanahonahoraa o te hau fenua, a ere ai te feia paruparu i te paruru e au i te ture i mua i te feia haavî taata.”
I roto i te matahiti 1996, mau ahuru tausani taata tei tapeahia e tei hamani-ino-hia i roto hau atu i te hoê hanere fenua. E i te mau matahiti i mairi aˈenei, mau hanere tausani taata tei moe, papu maitai na te mau mutoi aore ra te mau pǔpǔ feia totoa i haru ia ratou. Te manaˈohia ra e e rave rahi i roto ia ratou tei pohe.
Papu maitai e e ohipa tia ore te tamaˈi, te rahi noa ˈtura râ te reira. Te roohia ra te huiraatira e ere i te faehau i te tamaˈi o teie tau apî, tae noa ˈtu te mau vahine e te mau tamarii. E ere noa no te mau topitaraa matapo i te mau oire. Mea pinepine te mau vahine e te mau potii i te haruhia mai te hoê o te mau ohipa a te nuu faehau, e e rave rahi mau pǔpǔ orure hau e haru ra na roto i te puai i te mau tamarii no te faaineine ia ratou ia riro mai ei taparahi taata. Te parau ra te tabula parau a te mau Nunaa Amui “Te faahopearaa o te tamaˈi i nia i te mau tamarii” no nia i teie huru raveraa e: “Te rahi noa ˈtura o to te ao nei e erehia ra i te feruriraa morare.”
Aita e feaaraa e ua aratai teie ereraa i te pae morare i te hoê ao î i te parau-tia ore—i te pae o te riri i te tahi nunaa anei, te pae totiale, te pae o te ture aore ra te pae o te mau faehau. E ere roa ˈtu ïa teie i te ohipa apî. Hau atu i te piti tausani e pae hanere matahiti aˈenei, ua autâ te hoê peropheta Hebera e: “Mea paruparu te ture e te faufaa ore, e aita te parau-tia e faatupuhia ra. E haru te taata iino i te mau mea maitai roa ˈˈe a te feia parau-tia, na reira te parau-tia i ruri-ê-hia ˈi.” (Habakuka 1:4, Today’s English Version) Noa ˈtu e ua rahi noa iho â te parau-tia ore, e tia ia parauhia e o te senekele 20 te anotau i reira te parau-tia ore i raea ˈi i te mau faito apî.
Mea peapea anei te parau-tia ore?
Mea peapea mai te peu e o outou iho te roohia ra i te parau-tia ore. Mea peapea no te mea te faaere ra te reira i te rahiraa o te huitaata i to ratou tiaraa no te oaoa. E mea peapea atoa no te mea e faatupu pinepine te parau-tia ore i te mau tamaˈi faataheraa toto, e na te reira atu ai e atuatu i te uˈana o te parau-tia ore.
Ua taai-maite-hia te hau e te oaoa i te parau-tia, area te parau-tia ore ra, e faaore ïa i te tiaturiraa e te manaˈo oaoa. Mai ta Anne Frank i ite mai na roto i te peapea, eita te taata e nehenehe e haamau i to ratou mau tiaturiraa i nia i te hoê niu o te arepurepuraa, te ati e te pohe. Mai ia ˈna, te hiaai nei tatou paatoa i te hoê mea maitai aˈe.
Ua turai teie hiaai i te feia aau rotahi ia tamata i te hopoi i te hoê maa parau-tia no te totaiete taata. No reira te Parau a te mau Nunaa atoa no te mau Tiaraa o te Taata i haamauhia i te matahiti 1948 ra e te Apooraa Rahi a te mau Nunaa Amui, e parau ai e: “Ua fanauhia te mau taata atoa ma te tiamâ e te aifaito i te pae o te tura e te mau tiaraa. Te fanaˈo nei ratou i te hoê feruriraa e te hoê haava manaˈo e e tia ia ohipa ratou i nia i te tahi e te tahi ma te autaeae.”
E mau parau nehenehe roa teie, mea atea roa râ te huitaata nei i taua fa here ra—te hoê totaiete taata i reira te mau taata atoa e fanaˈo ai i te mau tiaraa aifaito e e hamani maitai ai i te taata-tupu mai to ˈna taeae. E riro te naearaa teie fa, mai ta te Parau a te mau Nunaa Amui e haamatara ra, ei “niu no te tiamâraa, te parau-tia e te hau na te ao nei.”
Ua mau roa anei te parau-tia ore i roto i te faanahonahoraa o te totaiete taata nei e eita roa ˈtu e nehenehe faahou e faaore atu? Aore ra e haamauhia anei te hoê niu etaeta no te tiamâraa, te parau-tia e te hau? Mai te peu e e, o vai te nehenehe e haamau i te reira e e haapapu e e fanaˈo pauroa te taata i te reira?
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
UPI/Corbis-Bettmann