Te tahoêraa na te ao nei—E tupu mau anei?
“AHIRI e e manuïa tatou i roto i te mau ui i mua nei, i te faariro i te ao o te mau hau tiamâ tei reira tatou i te oraraa, ei autahoêraa mau na te ao nei, . . . e manuïa atoa ïa tatou i te faaore roa i te tamaˈi i vai noa na mai mutaa ihora mai â . . . Ia ore râ tatou e manuïa, e ore atoa ïa . . . te totaiete.” O ta te taata tuatapapa i te aamu faehau o Gwynne Dyer ïa e parau ra i roto i ta ˈna buka Tamaˈi (Beretane).
Ua î roa te mau api o te aamu, o ta Dyer Tane ïa e parau ra, i te mau faatiaraa no nia i te mau nunaa e vetahi atu mau pǔpǔ puai, o tei faaohipa i te tamaˈi ei ravea faatitiaifaroraa i to ratou mau peapea. Na roto i to ratou amahamaharaa, e mau mirioni taata o tei pohe. Te tano noa râ te faataaraa a te Arii ra o Solomona no nia i te huru o te taata o to ˈna ra tau, i mua i teie tupuraa. Teie ta ˈna i papai: “Ua manaˈo faahou ihora vau i te mau hamani ino atoa i ravehia i raro aˈe i te mahana nei; e inaha, te roimata o te feia i hamani-ino-hia! aita râ o ratou e haamahanahana: e te mana hoi tei te paeau hamani ino ra, aita râ o ratou e haamahanahana.”—Koheleta 4:1.
I teie nei tau, mai ta te taata tuatapapa aamu i faahitihia ˈtu na e haapapu ra, taa ê atu i te aroha no “te roimata o te feia i hamani-ino-hia,” te vai ra te tahi atu tumu no te imi i te ravea no te faariro i te ao o te mau hau tiamâ ei autahoêraa mau na te ao nei: Inaha, o te oraraa iho o te totaiete te haamǎtaˈuhia ra! Inaha, ia faaohipahia te mau ravea tamaˈi no teie nei tau, e mou ïa te mau nunaa atoa e faaohipa ˈtu i taua mau ravea ra, e eita roa ˈtu hoê e upootia.
Tei mua anei te tahoêraa na te ao nei?
Eaha te manuïaraa ia tupu te tahoêraa na te ao nei? E nehenehe anei te totaiete taata e faaore i te mau mana faaamahamaha o te haamǎtaˈu nei i te ora o te fenua? Te manaˈo nei vetahi e oia. Teie ta John Keegan, taata tuatapapa i te parau no te nuu e taata nenei atoa i te vea Beretane ra te Daily Telegraph, i papai: “Noa ˈtu te huenane e te papu ore, e au ra e te itehia ra i mua nei te hohoˈa o te hoê ao aita e tamaˈi faahou.”
No te aha oia e tiaturi ai i te reira? No te aha e rave rahi o te tiaturi nei â, noa ˈtu e mai te tau mai â, ua tamaˈi noa te huitaata nei e aore roa te taata i nehenehe e faatere ia ˈna iho ma te manuïa? (Ieremia 10:23) ‘Te haere nei te huitaata i mua. Te faaite ra te aamu e te haere tamau noa nei tatou i mua,’ o ta te tahi ïa i parau na. I teie nei atoa, e rave rahi te tiaturi nei e, e hemo te ino i te maitai e vai nei i roto i te taata. E tiaturiraa papu anei te reira? Aore ra e moemoeâ noa anei o te ore e tupu? I roto i ta ˈna buka, Aamu poto o te ao nei (Beretane), ua papai te taata tuatapapa aamu ra o J. M. Roberts ma te manaˈo huna ore e: “Eita e nehenehe e parau e mea papu te tau a muri no te ao nei. Aita atoa e itehia ra te hopea o te mauiui taata nei, aore ra aita e tumu no te tiaturi e e hope mau â te reira.”
Te vai mau ra anei te mau tumu no te tiaturi e e faaore te mau huiraatira e te mau nunaa, i to ratou tiaturi ore i te tahi e te tahi e i te mau taa-ê-raa e faaamahamaha nei ia ratou? Aore ra te titauhia ra anei te tahi mea ê atu i te mau tutavaraa taata nei? Na te tumu parau i muri nei e pahono i teie mau uiraa.