Sunema—Tapaohia e te here e te haavîraa uˈana
I TE pae apatoa no Galilea, i te pae hopea hitia o te râ no te peho no Iezereela, te tia noa ra te oire no Sunema. I roto i teie oire iti, ua tupu e piti o te mau aroraa rahi roa ˈˈe o te aamu Bibilia, ua matau-atoa-hia râ oia mai te vahi fanauraa o e piti vahine o tei faaite i te here taiva ore.
I muri mai i te oire no Sunema, te tia noa ra te aivi, o tei manaˈohia te aivi no More, e i te tahi aˈe pae o te peho, tau 8 kilometera te atea, te tia ra te Mouˈa no Gilaboa. I rotopu i na aivi e piti e vai ai te hoê fenua pape maitai e te hotu—te hoê o te mau fenua hotu roa ˈˈe o Iseraela taatoa.
I nia i teie fenua heeuri e haaati ra ia Sunema te tupuraa te hoê o te mau aamu nehenehe roa ˈˈe o te here i faatiahia aˈenei—Te sire a Solomona. Te faatia ra teie sire aore ra himene i te aamu o te hoê potii purotu no te mataeinaa, o tei hinaaro e faaipoipo i to ˈna hoa tiai mamoe, eiaha râ e farii i te aniraa a te Arii ra o Solomona ia riro ei vahine na ˈna. Ua faaohipa o Solomona i to ˈna paari e ta ˈna mau faufaa atoa no te haaputapû i to ˈna mafatu. Ua tamau noa te Arii i te arue ia ˈna e: “O vai teie e hiˈo nei mai te poipoi ra, mai te marama te teatea, mai te mahana te anaana?” E ua tǎpǔ atura oia e e faanehenehe oia ia ˈna i te mau taoˈa piru atoa ta ˈna e nehenehe e manaˈo.—Te sire a Solomona 1:11; 6:10.
No te faatamata ia ˈna i te oraraa huiarii, ua faahaere mai o Solomona i taua potii ra na muri iho ia ˈna i Ierusalema i rotopu i ta ˈna mau tiaa taata apee, apeehia e 60 o ta ˈna mau faehau aravihi roa ˈˈe. (Te Sire a Solomona 3:6-11) Ua faatomo oia ia ˈna i roto i to ˈna fare huiarii, te hoê fare faahiahia roa e i to te arii vahine no Seba iteraa ˈtu, “aita ˈtura e varua i roto ia ˈna.”—Te mau arii 1, 10:4, 5.
Tera râ, aita te potii no Sunema i taiva i te tiai mamoe. “Mai te lemoni i ropu i te mau raau atoa i te vahi ururaau ra,” o ta ˈna ïa i parau, “oia atoa tau here nei.” (Te sire a Solomona 2:3) Ua oaoa o Solomona i ta ˈna mau tausani ô vine. Area no te potii ra, ua navai noa ïa hoê ô vine—e tei herehia e ana. Eita to ˈna here e morohi.—Te Sire a Solomona 8:11, 12.
Ua ora atoa na te tahi atu vahine nehenehe i Sunema. Aita tatou i ite e mai te aha to ˈna hohoˈa, papu maitai râ e vahine mafatu nehenehe oia. Te parau ra te Bibilia e ‘ua faaitoito noa na hoi oia’—aore ra ua rohi oia—no te faaineine tamau i te maa e te vahi faaearaa no te peropheta ra o Elisaia.—Te mau arii 2, 4:8-13.
E nehenehe tatou e feruri ia Elisaia ia hoˈi mai te hoê tere roa, e te rohirohi ma te mauruuru, i te piha iti i nia o ta taua vahine ra e ta ˈna tane i faaineine no ˈna. Peneiaˈe, ua haere pinepine o ˈna i to raua fare ra, i te mea e 60 matahiti to ˈna raveraa i ta ˈna taviniraa. No te aha teie vahine no Sunema i onoono ai ia faaea mai o Elisaia i ǒ raua ra i te mau taime atoa oia e haere ai na reira? No te mea ua haafaufaa oia i te ohipa a Elisaia. Ua ohipa teie peropheta haehaa e te miimii ore i nia i te haava manaˈo o te nunaa, ma te faahaamanaˈo i te mau arii, te mau tahuˈa, e te huiraatira i ta ratou hopoia e tavini ia Iehova.
Eita e ore e tei rotopu atoa teie vahine no Sunema i te mau taata o ta Iesu i haamanaˈo, ia ˈna i parau e: “O tei ite mai i te peropheta, no te mea e peropheta, e noaa ia ˈna ta te peropheta ra utua [“maitai,” MN].” (Mataio 10:41) Ua horoa o Iehova i te hoê utua maitai taa ê na teie vahine o tei mǎtaˈu i te Atua. Noa ˈtu e aita oia i nehenehe e fanau e rave rahi matahiti te maoro, ua fanau mai oia i te hoê tamaroa. E mau matahiti i muri iho, ua fanaˈo atoa oia i te tauturu no ǒ mai i te Atua ra, i te tairiraa te hoê oˈe e hitu matahiti te maoro i te fenua. Te faahaamanaˈo maira teie aamu putapû ia tatou e eita roa ˈtu to tatou Metua i nia i te raˈi e haamoe i te maitai ta tatou e faaite ra i nia i te mau tavini o te Atua.—Te mau arii 2, 4:13-37; 8:1-6; Hebera 6:10.
E piti aroraa rahi
Noa ˈtu e te haamanaˈohia ra te oire no Sunema mai te oire tumu o na vahine taiva ore e piti, ua tupu atoa râ i reira e piti aroraa o tei taui i te tereraa o te aamu o te mau ati Iseraela. Te vai ra te hoê tahua aroraa tano maitai i pihai iho—te peho ïa i rotopu i te mau aivi no More e no Gilaboa. I te mau tau Bibilia, e puhapa noa na te mau raatira faehau i te mau vahi e mea rahi te pape, e mea teitei no te parururaa, e, mai te peu e e nehenehe, te hoê vahi teitei i nia ˈˈe i te hoê peho mǎrô e navai maitai te mahora no te faatere i te mau nuu, te mau puaarehenua, e te mau pereoo tamaˈi. O Sunema e o Gilaboa ïa te mau vahi tano maitai.
I te tau o te mau tavana, ua puhapa te hoê nuu 135 000 taata no Midiana, no Amaleka, e no te tahi atu nunaa, i te peho i mua noa ia More. “Eita e hope” ta ratou mau kamela “ia taio, mai te one tahatai ra te rahi.” (Te mau tavana 7:12) I te tahi aˈe pae o te peho, i pihai iho i te apoo pape a Haroda ra i raro mai i te Mouˈa no Gilaboa, to reira ïa te mau ati Iseraela i raro aˈe i te Tavana ra o Gideona, e 32 000 anaˈe faehau ta ˈna.
I te roaraa o te mau mahana na mua ˈˈe i te hoê aroraa, e tutava na pae e piti i te haaparuparu i te tahi e te tahi. E nehenehe hoi te mau nuu tâhitohito, te mau kamela no te tamaˈi, te mau pereoo tamaˈi, e te mau puaarehenua e haamǎtaˈu i te mau faehau ati Iseraela. Eita e ore, e ua riro te mau ati Midiana—o tei ineine aˈena a faanahonaho noa ˈi te mau ati Iseraela ia ratou—ei mau nuu riaria. I to Gideona aniraa e, “O [vai] tei taiâ ra, [e] tei mǎtaˈu ra[?]” e piti i nia i te toru o ta ˈna nuu tei faarue mai i te tahua aroraa.—Te mau tavana 7:1-3; MN.
I teie nei, 10 000 faehau ati Iseraela anaˈe e hiˈo ra i te tahi aˈe pae o te peho i na faehau enemi 135 000, e aita i maoro, ua faaiti maira o Iehova i te numera o te mau faehau ati Iseraela e 300 anaˈe. Ia au i tei matauhia e te mau ati Iseraela, ua vahihia teie nuu iti i roto e toru pǔpǔ. I roto i te poiri, ua purara ˈtura ratou e ua tia ˈtura i to ratou vahi i na pae e toru o te puhaparaa enemi. I muri iho, i nia i te faaueraa a Gideona, ua tuparari atura na faehau e 300 i te mau farii tei roto hoi ta ratou mau lamepa, ua amo atura i taua mau lamepa ra i nia, e ua tuô atura e, “O te ˈoˈe a Iehova, e ta Gideona.” Ua faaoto atura ratou i ta ratou mau pu e ua tamau noa i te faaoto. I roto i te poiri, ua manaˈo atura te mau nuu faehau riaria tei anoi noa e te aro maira e 300 pǔpǔ faehau ia ratou. Ua faafariu atura o Iehova i te ˈoˈe a te taata atoa i nia ia ratou iho, “rapu noa ˈtura taua puhapa atoa ra; e ua auê noa iho, e fati noa ˈtura.”—Te mau tavana 7:15-22; 8:10.
Ua tupu te piti o te aroraa i pihai iho i te oire no Sunema i te tau o te Arii ra o Saula. Te faatia ra te Bibilia e “ua haaputuputu ihora te Philiseti, e ua haere maira, e ua patia maira i te puhapa i Sunema; ua ope maira hoi Saula ia Iseraela atoa, e ua patia ihora ratou i te puhapa i Gilaboa,” mai ta te nuu a Gideona i rave na e tau matahiti na mua ˈˈe. Tera râ, mea taa ê o Saula ia Gideona, aita oia i tiaturi ia Iehova, ua hinaaro aˈe oia e haere e farerei i te hoê vahine taura no Ene-dora. I to ˈna iteraa ˈtu i te mau nuu Philiseti, “mǎtaˈu ihora oia, e ua horuhoru roa to ˈna aau.” I roto i te aroraa, ua horo atura te mau ati Iseraela, e ua taparahihia ratou. Ua pohe o Saula e o Ionatana atoa.—Samuela 1, 28:4-7; 31:1-6.
No reira te aamu o te oire no Sunema i tapaohia ˈi e te here e te haavîraa uˈana, e te tiaturi ia Iehova e te turuiraa i nia i te mau demoni. I roto i teie peho, ua faaite tamau e piti vahine i te here e te farii maitai, e ua apiti e piti raatira ati Iseraela i roto e piti aroraa rahi. Te faataa ra teie na hiˈoraa e maha i te faufaaraa ia turui i nia ia Iehova, o te faautua maitai noa ra i te feia e tavini ra ia ˈna.
[Hohoˈa i te api 31]
Te oire iti no Sulami i teie nei tau, i te vahi no Sunema i tahito ra, e te aivi no More i muri
[Faaiteraa i te tumu]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.