Te haamanaˈo ra anei outou?
Ua faufaahia anei outou i te mau vea hopea nei o Te Pare Tiairaa? No te aha ïa e ore ai e tamata i te mau mea ta outou e haamanaˈo ra na roto i te mau uiraa i muri nei?
◻ Mai te aha te huru o Aramagedo? (Apokalupo 16:14, 16) E ere i te hoê haamouraa atomi aore ra te hoê ati faatupuhia e te taata. Eita, e tamaˈi teie na te Atua no te faaore i te mau tamaˈi atoa a te taata nei, no te haamou i te feia atoa e faatupu ra i taua mau tamaˈi ra, e no te hopoi mai i te hau mau no te feia e here nei i te hau. Eita oia e haamaoro. (Habakuka 2:3)—15/4, api 17.
◻ Teihea huru faaipoiporaa e faahanahana ra ia Iehova? E faahanahana mau â te hoê faaipoiporaa ia Iehova ia hau aˈe te mau tuhaa pae varua i te mau haerea o teie nei ao. E oaoa te mau Kerisetiano mai te peu e e ape ratou i te mau ohipa matauhia, te mau peu haavare, e te mau ohipa rave-hua-hia a te ao nei; mai te peu e eita ratou e vaiiho i te reira ia haafifi i te mau ohipa teotaratia tamau; e mai te peu e e faaite ratou e ua ite ratou i to ratou mau otia, eiaha râ te faaahaaharaa.—15/4, api 26.
◻ Eaha te hoê taata tiaraa hapa ore? E nehenehe te hoê taata tiaraa hapa ore e tiaturihia, eiaha noa na to ˈna taata-tupu, te mea faufaa roa ˈtu â râ, na te Atua. E itehia te viivii ore o to ˈna mafatu na roto i ta ˈna mau ohipa e rave. Eita roa ˈtu oia e haavarevare. E ere oia i te taata taviri aore ra tia ore. (Korinetia 2, 4:2)—1/5, api 6.
◻ No te aha o Ieremia i parau ai e: “E mea maitai hoi i te taata ia hopoi i te hopoia i to ˈna apîraa ra”? (Te oto o Ieremia ra 3:27) E tauturu te haapiiraa ia haapaiuma i te mau tamataraa i te taurearearaa ra, ia faaineine i te faaruru atu i te mau fifi o te taata paari. (Timoteo 2, 3:12) E mea faufaa roa ˈtu â te mau haamaitairaa o te haapao maitai i te tamǎrûraa poto noa ta te taiva e nehenehe e hopoi mai.—1/5, api 32.
◻ I roto i te orama o te faahuru-ê-raa, ua faahohoˈahia te faraa mai o Mose raua o Elia i te aha? I roto i te faahuru-ê-raa, ua riro o Mose raua o Elia ei mau taipe tano maitai no te mau taeae faatavaihia o Iesu. E ua faahohoˈahia to raua ‘faraa mai’ i pihai iho ia Iesu ‘i roto i te hanahana’ i te mea e e “faahanahana-apipiti-hia” te mau Kerisetiano haapao maitai tei faatavaihia e o Iesu i roto i te Basileia i nia i te raˈi. (Luka 9:30, 31; Roma 8:17; Tesalonia 2, 1:10)—15/5, api 12, 14.
◻ Eaha te “parau aro [“moˈa,” MN]” a te Atua? (Korinetia 1, 2:7) Ua niuhia te “parau aro moˈa” a Iehova i nia ia Iesu Mesia. (Ephesia 1:9, 10) E ere noa râ te iteraa e, o Iesu te Mesia i tǎpǔhia mai. No nia atoa i te hoê faatereraa i nia i te raˈi, te Basileia Mesia a te Atua, e te ohipa atoa râ i horoahia mai ia Iesu i roto i te opuaraa a te Atua.—1/6, api 13.
◻ Nafea te hoê Kerisetiano ia hiˈo i te ruhiruhiaraa aore ra te maˈi e tia ˈi? Maoti i te faariro i taua mau huru tamataraa ra mai te hoê taotiaraa i nia i ta ˈna taviniraa ia Iehova, e tia ia ˈna ia hiˈo i te reira mai te hoê ravea no te faarahi i to ˈna turuiraa i nia ia ˈna. E tia ia ˈna ia haamanaˈo atoa e, e faitohia te faufaa o te hoê Kerisetiano, eiaha ia au i te rahiraa o ta ˈna ohipa e rave ra, ia au râ i to ˈna faaroo e te hohonuraa o to ˈna here. (Mareko 12:41-44)—1/6, api 26.
◻ Ua faaohipa Iehova i te taata no te papai i te Bibilia, eiaha râ te mau melahi, mea nafea te reira i te faaiteraa i to ˈna paari rahi? Ahiri e aita roa ˈtu ta te taata e tuhaa i roto, e mea fifi roa ïa no tatou ia taa i te poroi a te Bibilia. Te vai ra atoa i roto i te Bibilia te mahanahana, te huru rau, e te putapûraa ta te tuhaa a te taata e horoa maira.—15/6, api 8.
◻ Eaha te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare? Tei roto te ravea i te mau api o te Parau a te Atua, te Bibilia, e i te faaohiparaa i ta ˈna mau faaueraa tumu, mai te hitahita ore, te fariiraa i te tiaraa upoo, te tauaparauraa maitai, e te here.—15/6, api 23, 24.
◻ Nafea te faaoraraa ta Iesu i rave i taa ê roa ˈi i tei matauhia i te faatupu e te feia e faahua parau ra e e mana to ratou no te faaora i teie mahana? Aita i itehia te tahi faaiteiteraa puai i te pae o te mau manaˈo horuhoru i nia i te mau taata, e aita i itehia te tahi huru maamaa rahi i nia ia Iesu. Hau atu, aita roa ˈtu o Iesu i erehia i te mana e faaora i te feia maˈi, ma te parau e mea iti ta ratou moni i horoa aore ra ua erehia ratou i te faaroo.—1/7, api 5.
◻ Nafea to Iehova tautururaa mai i to ˈna nunaa ia fanaˈo i te hoê parahiraa i roto i ta ˈna opuaraa no nia i to ˈna iˈoa e to ˈna Basileia? A tahi roa, ua horoa mai o Iehova i te parau mau na to ˈna nunaa. A piti, ua horoa mai o ˈna ia ratou i to ˈna varua moˈa. E a toru, o to tatou ïa mau taeae na te ao atoa nei e te faanahonahoraa faahiahia mau a Iehova no te haamoriraa.—1/7, api 19, 20.
◻ Eaha te haerea tura? Te haerea tura, o te maitai-roa-raa ïa i te pae morare, te maitai, te ohipa e te feruriraa tia. E ere i te hoê haerea farii noa, e haerea itoito râ o te turai ia ohipa. Te haerea tura, e ere noa ïa te haapaeraa i te hara; oia râ te tapiraa i te maitai. (Timoteo 1, 6:11)—15/7, api 14.
◻ Eaha te tufaa faufaa roa ˈˈe ta te mau metua e nehenehe e horoa na ta ratou mau tamarii? Te tufaa faufaa roa ˈˈe, o to ratou iho ïa hiˈoraa e faaite i te here i nia ia vetahi ê. Te hinaaro rahi nei te mau tamarii e ite e e faaroo i to ratou metua ia faahiti e ia faaite i te here mau o te Atua i roto i te mau mea atoa ta ratou e rave.—15/7, api 21.
◻ Eaha te tahi mau tuhaa faufaa roa no te faatere i te hoê haapiiraa utuafare o te manuïa? E tia ia faatere tamau i te hoê haapiiraa utuafare. E tia ia outou ia ‘faaherehere i te taime’ no te haapiiraa. (Ephesia 5:15-17) Ia riro te mau haapiiraa ei mau taime oraora maitai no te mau tamarii na roto i te faaoraoraraa i te Bibilia. Ia oaoa te mau tamarii i te reira, e tia ia ratou ia ite e e tuhaa atoa ta ratou.—1/8, api 26, 28.