faataa-ê-hia no te riro ei feia arue oaoa na te ao nei
“E haamaitai ia Iehova. E haamaitai, e te mau tavini o Iehova, e haamaitai i te iˈoa o Iehova.”—SALAMO 113:1.
1, 2. (a) Ia au maite i te Salamo 113:1-3, o vai ta tatou e arue ma te aau tae? (b) Eaha te uiraa te tano ia ui?
O TE Atua ra o Iehova te Poiete Rahi o te raˈi e o te fenua, oia to tatou Arii Mana hope mure ore. Oia ta tatou e arue ma te aau tae. No reira te Salamo 113:1-3 e faaue ai ia tatou e: “E haamaitai ia Iehova. E haamaitai, e te mau tavini o Iehova, e haamaitai i te iˈoa o Iehova. Ia haamaitaihia te iˈoa o Iehova, i teie nei e a muri noa ˈtu. Mai te hitiraa mai o te mahana e tae noa ˈtu i to ˈna mairiraa, ia haamaitaihia te iˈoa o Iehova!”
2 Ei mau Ite no te Atua, te oaoa nei tatou i te na reiraraa. Auê te putapû e inaha, ua fatata roa te Atua ra o Iehova i te rave e ia î roa te fenua atoa nei i teie himene arueraa oaoa o ta tatou e himene nei i teie nei mahana! (Salamo 22:27) Te faaroo-atoa-hia ra anei to outou reo i roto i teie pǔpǔ rahi e himene ra na te ao atoa nei? Mai te peu e e, mea papu maitai e te oaoa nei outou i te faataa-ê-raa mai i teie nei ao amahamaha e te oaoa ore!
3. (a) Na te aha e faariro nei i te mau tavini a Iehova ei nunaa taata taa ê e te otahi? (b) Mea nafea tatou e faataa-ê-hia ˈi?
3 Te faariro mau nei to tatou arueraa ia Iehova ma te tahoê ia tatou, ei nunaa taata taa ê e te otahi. Te paraparau nei tatou e te haapii nei tatou ma te tuea te manaˈo, e te faaohipa nei tatou i te hoê â mau ravea no te faaite i ‘te maitai rahi o Iehova.’ (Salamo 145:7) Oia mau, ei nunaa pûpûhia no Iehova, ua faataa-ê-hia tatou no te taviniraa i to tatou Atua ra o Iehova. Ua parau atu te Atua i to ˈna nunaa pûpûhia i tahito ra, oia hoi o Iseraela, ia faataa ê mai ia ratou i te mau nunaa e haaati ra ia ratou, e ia ore ratou ia viivii i te mau peu o taua mau nunaa ra. (Exodo 34:12-16) Ua horoa mai oia i te mau ture na to ˈna nunaa no te tauturu ia ratou ia na reira. Oia atoa i teie nei tau, ua horoa mai o Iehova na tatou i ta ˈna Parau Moˈa, te Bibilia. Te faaite maira ta ˈna haapiiraa ia tatou e nafea ia faataa ê mai i teie nei ao. (Korinetia 2, 6:17; Timoteo 2, 3:16, 17) Eita tatou e faataa-ê-hia na roto i te oraraa o tatou anaˈe i roto i te mau fare monahi e te mau fare paretenia, mai ta te mau monahi e te mau paretenia a Babulonia Rahi e rave ra. Ia au maite i te hiˈoraa o Iesu Mesia, te arue nei tatou ia Iehova i mua i te taata.
E pee anaˈe i te Taata arue Rahi roa ˈˈe ia Iehova
4. Mea nafea to Iesu horoaraa mai i te hiˈoraa no te arueraa ia Iehova?
4 Aita roa ˈtu o Iesu i ruri ê i ta ˈna fa e arue ia Iehova. E na te reira i faataa ê mai ia ˈna i teie nei ao. I roto i te mau sunago e i te hiero i Ierusalema, ua arue oia i te iˈoa moˈa o te Atua. I nia anei i te tupuai mouˈa aore ra i te pae miti, i te vahi e haaputuputu ai te mau nahoa, ua poro o Iesu i te mau parau mau a Iehova i mua i te taata. Ua parau oia e: “E haamaitai au ia oe [“i mua i te taata,” MN], e tau Metua, e te Fatu o te raˈi e te fenua.” (Mataio 11:25) I to ˈna atoa haavaraahia i mua ia Ponotio Pilato, ua haapapu o Iesu e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37) Ua taa ia Iesu i te faufaaraa o ta ˈna ohipa. Na te mau vahi atoa, ua faaite o Iesu i te parau no Iehova e ua arue oia ia ˈna i mua i te taata.
5. E tano te Salamo 22:22 no vai, e eaha to tatou haerea?
5 I roto i te Salamo 22:22, te ite nei tatou i teie nei parau tohu no nia i te Taata arue Rahi roa ˈˈe ia Iehova: “E faaite au i to iˈoa i to ˈu ra mau taeae; ei rotopu i te amuiraa ra e haamaitai atu ai au ia oe.” E i roto i te Hebera 2:11, 12, te faaohipa ra te aposetolo Paulo i teie mau irava i nia i te Fatu ra o Iesu e i te feia ta te Atua ra o Iehova i haamoˈa no te fanaˈo i te hanahana i nia i te raˈi. Mai ia ˈna ra, aita ratou e haama nei i te arue i te iˈoa o Iehova i rotopu i te amuiraa. Hoê â anei to tatou huru feruriraa ia haere anaˈe tatou i ta tatou mau putuputuraa a te amuiraa? Na roto i to tatou apitiraa ˈtu ma te aau tae i roto i te mau putuputuraa, ma te faaroo-maite-raa aore ra te pahonoraa e te himeneraa, te arue nei ïa tatou ia Iehova. Te reira anaˈe râ anei ta tatou arueraa oaoa?
6. Eaha te faaueraa ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ, e nafea te feia i here i te maramarama ia faahanahana i te Atua?
6 Ia au i te Mataio 5:14-16, ua faaue atoa te Fatu ra o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ia anaana to ratou maramarama ia arue atoa vetahi pae ia Iehova. Ua parau oia e: “O outou te maramarama o teie nei ao. . . . To outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiˈo ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.” Te faahanahana nei te feia i here i te maramarama i te Atua. Te na reira nei râ anei ratou na roto noa i te parauraa e te raveraa i te mau ohipa maitatai no te tauturu i te taata? Aita, te na reira nei râ ratou na roto i te faahanahanaraa ia Iehova ma te tahoê. Oia mau, te pûpû nei te feia i here i te maramarama ia ratou iho no te Atua, e te riro nei ratou ei feia arue oaoa ia ˈna. Ua rave anei outou i teie nei taahiraa avae oaoa?
Te oaoa i te arueraa ia Iehova
7. No te aha te feia arue ia Iehova e oaoa rahi ai, e eaha te oaoa o ta ratou i fanaˈo i te mahana o te Penetekose 33 T.T.?
7 No te aha te feia arue ia Iehova e oaoa rahi ai? No te mea e hotu te oaoa no te varua moˈa o te Atua. I roto i te Galatia 5:22, to muri noa iho te oaoa i te here. Ua faaohipa te mau pǐpǐ a Iesu o te senekele matamua i teie hotu o te varua o Iehova. Inaha, i te mahana o te Penetekose 33 T.T., i to te Atua niniiraa mai i to ˈna varua i nia i na pǐpǐ 120 a Iesu, ua haamata ˈtura ratou paatoa i te arue ia Iehova na roto i te mau reo ěê. ‘Ua maere ihora e ua faahiahia ˈtura’ te mau ati Iuda haamori o tei haere mai i Ierusalema na te mau fenua e rave rau. Ua pii hua ˈtura ratou e: ‘Te faaroo nei tatou ia ratou i te parauraa mai i te [mau ohipa faahiahia] a te Atua i ta tatou iho nei mau [reo]’! (Ohipa 2:1-11; MN) Eaha ˈtura te ohipa i noaa mai i muri aˈe i teie arueraa faahiahia ia Iehova na roto i te mau reo ěê? Tau 3 000 ati Iuda e mau peroseluto ati Iuda o tei farii i te parau apî maitai o te Basileia no nia i te Mesia. Ua bapetizohia ihora ratou, ua fanaˈo aˈera i te varua moˈa, e ua tahoê ru atoa ˈtura i to ratou reo i to te feia arue oaoa ia Iehova. (Ohipa 2:37-42) Auê ïa haamaitairaa rahi e!
8. I muri aˈe i te Penetekose, eaha ta te mau Kerisetiano i rave no te faarahi atu â i to ratou oaoa?
8 Te na ô ra te faatiaraa i muri iho e: “E tia ratou atoa i roto i te hiero i te mau mahana atoa ma te hinaaro hoê, e te vahiraa i te pane i tera fare, i tera fare, amu ihora hoi ratou i ta ratou maa ma te oaoa, e ma te rotahi noa te aau, i te haamaitairaa i te Atua, e ma te itehia mai hoi e te taata atoa. E te feia i faaorahia ra, ua amuihia ïa e [“Iehova,” MN] i te ekalesia ra, aita e mahana i tuua.” (Ohipa 2:46, 47) No to ratou noa anei amuimuiraa e to ratou amuraa i te maa, ratou i oaoa rahi ai? Aita, a tahi roa, ua oaoa ratou i to ratou arueraa i te Atua ra o Iehova i tera mahana i muri aˈe i te tahi. E ua rahi roa ˈtu â to ratou oaoa i to ratou iteraa i te mau tausani taata i te fariiraa i ta ratou poroi faaora. Hoê â huru no tatou i teie nei tau.
Te feia arue oaoa no roto i te mau fenua atoa
9. (a) Anafea e mea nafea to te Atua haamataraa i te horoa na te mau taata o te mau fenua atoa te ravea ia faaroo ratou i ta ˈna parau apî maitai? (b) No te aha te varua moˈa i niniihia ˈi i nia ia Korenelio e to ˈna mau hoa na mua ˈˈe i to ratou bapetizoraa?
9 Aita o Iehova i hinaaro e ia taotia ta ˈna mau tavini i ta ratou ohipa hopoi i te maramarama, i te hoê anaˈe fenua. Mai te matahiti 36 T.T. mai â, ua horoa ˈtura oia na te mau taata o te mau fenua atoa, i te ravea ia faaroo ratou i ta ˈna parau apî maitai. Na nia i te faaueraa a te Atua, ua haere atura o Petero i te fare o te hoê raatira a te nuu Etene i Kaisarea. I reira to ˈna farereiraa ia Korenelio tei haaputuputu i to ˈna mau hoa piri e to ˈna utuafare. A faaroo maite ai ratou i te mau parau a Petero, ua faatupu aˈera ratou i te faaroo ia Iesu i roto i to ratou mafatu. Nafea tatou e ite ai? No te mea ua haere mai te varua moˈa o te Atua i nia i teie feia faaroo Etene. Ia au i tei matauhia na, e fanaˈohia na te ô o te varua o te Atua i muri aˈe anaˈe i te bapetizoraa, tera râ, i taua taime ra, ua faaite o Iehova e te farii ra oia i teie feia e ere i te ati Iuda, na mua ˈˈe i to ratou taumiraahia i raro i te pape. Ahiri e aita o Iehova i na reira, eita ïa o Petero e papu e te farii ra te Atua i teie nei i te mau Etene ei mau tavini No ˈna, e ua ineine ratou no te bapetizoraa i roto i te pape.—Ohipa 10:34, 35, 47, 48.
10. Mea nafea te tohuraahia mai mai mutaa ihora mai â e, e arue te mau taata no te mau fenua atoa ia Iehova?
10 Mai mutaa ihora mai â, ua tohu o Iehova e e arue te mau taata no te mau fenua atoa ia ˈna. E arue te taata ia ˈna ma te oaoa i roto i te mau fenua atoa. No te haapapu i te reira, ua faahiti te aposetolo Paulo i te mau parau tohu no roto mai i te mau Papai Hebera. Ua parau atu oia i te amuiraa a te mau Kerisetiano ěê no Roma e: “E farii outou ia outou iho mai te Mesia i farii mai ia tatou nei ra, ia maitai te Atua. Teie ta ˈu parau, e diakono Iesu Mesia no te peritome ia itea te parau mau a te Atua, e ia tupu te parau i parauhia mai i te feia tupuna ra. E ia haamaitai te Etene [“mau fenua,” MN] i te Atua i to ˈna ra aroha; oia hoi tei papaihia ra [i roto i te Salamo 18:49] e, No reira vau e haamaitai ai ia oe i ǒ te Etene [“mau fenua,” MN], e e himene hoi i to oe ra iˈoa. E te na ô ra hoi [i roto i te Deuteronomi 32:43], E oaoa outou, e te Etene [“mau fenua,” MN] e, e to ˈna atoa ra taata. E te na ô faahou ra hoi [i roto i te Salamo 117:1], E haamaitai outou ia Iehova, e te mau fenua atoa ra, e o outou hoi e te taata atoa ra, ia rahi te haamaitai ia ˈna.”—Roma 15:7-11.
11. Mea nafea to te Atua tautururaa i te mau taata no te mau fenua atoa ia haapii i ta ˈna mau parau mau, e eaha te faahopearaa?
11 Eita ta te taata e nehenehe e arue ia Iehova ma te tahoê, ahiri e eita ratou e tiaturi ia Iesu Mesia, ta te Atua i faatoroa no te arii i nia i te mau taata o te mau fenua atoa. No te tauturu ia ratou ia taa i Ta ˈna mau parau mau e aratai i te ora mure ore, ua haamau te Atua i te hoê porotarama haapiiraa na te ao atoa nei. Te horoa nei oia i te aratairaa na roto i ta ˈna pǔpǔ o te tavini haapao maitai. (Mataio 24:45-47) Eaha te faahopearaa? Hau atu i te pae mirioni reo oaoa o te himene ra i te mau arueraa ia Iehova i roto hau atu i te 230 fenua. E mau mirioni atu â o te anaanatae nei i te na reira atoa. A hiˈo na ehia taata o tei haere mai i te oroa Haamanaˈoraa i te matahiti 1996 ra: 12 921 933. Auê te faahiahia e!
Ua tohuhia mai e e feia rahi roa te arue i te Atua ma te oaoa
12. Eaha te orama putapû mau ta te aposetolo Ioane i ite, e eaha te tupuraa o teie orama?
12 I roto i te hoê orama, ua ite te aposetolo Ioane i te “feia rahi roa” no te mau fenua atoa. (Apokalupo 7:9) Eaha te tumu o te mau arueraa ta teie feia rahi roa e himene nei i pihai iho i te toea faatavaihia a te Atua? Te parau maira o Ioane ia tatou e: “Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.” (Apokalupo 7:10) Te faaite-hua-hia nei teie parau na te mau vahi atoa o te ao nei. Ma te amaa tamara i nia i te rima, ei parau taipe, te farii popou nei tatou ma te tahoê i te Atua mai te Arii Mana hope o te ao atoa nei, e te faˈi nei tatou ma te oaoa i mua i te raˈi e te fenua e, “tei” ia ˈna ra to tatou ora e “tei” ta ˈna ra Tamaiti, te Arenio ra o Iesu Mesia. Auê ïa te aposetolo Ioane i te oaoa e, i to ˈna iteraa i taua orama putapû mau ra o te feia rahi roa! Auê atoa tatou i te oaoa e, i te ite roa ˈtu, e i te amui atoa i roto, i te tupuraa o teie orama ta Ioane i ite!
13. Na te aha e faataa ê ra i te nunaa o Iehova i teie nei ao?
13 Ei mau tavini na Iehova, te amo nei tatou i to ˈna iˈoa ma te teoteo. (Isaia 43:10, 12) No te mea e e Ite no Iehova tatou, mea taa ê ïa tatou i teie nei ao. Auê te oaoa e ia amo i te iˈoa otahi o te Atua e ia rave i te ohipa a te Atua ei tapao no to tatou oraraa! Ua horoa mai te opuaraa rahi a te Atua e faaraa i to ˈna iˈoa moˈa e e faatia i to ˈna mana arii na te ao atoa nei na roto i te ravea o te Basileia, i te hoê aveia i roto i to tatou oraraa. E ua tauturu mai oia ia tatou ia fanaˈo i te hoê parahiraa i roto i ta ˈna opuaraa no nia i to ˈna iˈoa e to ˈna Basileia. Ua na reira oia na roto e toru ravea.
Ua horoa mai oia i te parau mau
14, 15. (a) Eaha te hoê ravea ta te Atua i horoa mai no te tauturu ia tatou ia fanaˈo i te hoê parahiraa i roto i ta ˈna opuaraa no nia i to ˈna iˈoa e to ˈna Basileia? (b) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te Basileia i haamauhia i te matahiti 1914 T.T. ra, e te basileia i faatahurihia i te matahiti 607 H.T.T?
14 A tahi roa, ua horoa mai o Iehova i te parau mau na to ˈna nunaa. Te faaiteraa anaanatae roa ˈˈe, oia ïa, ua haamata to ˈna Basileia i te faatere i te matahiti 1914 ra. (Apokalupo 12:10) E mea taa ê teie faatereraa i nia i te raˈi i te basileia tahito i Ierusalema ra, i reira te mau arii no te opu fetii o Davida e haaparahihia ˈi i nia i te terono. Ua faatahurihia taua basileia ra, e mai te matahiti 607 H.T.T. mai â, ua faahaehaa-roa-hia o Ierusalema i raro aˈe i te faatereraa a te mau puai Etene o te ao nei. Te Basileia apî ta Iehova i haamau i te matahiti 1914 ra, e hau ïa no te raˈi o te ore roa ˈtu e auraro i vetahi ê maoti râ ia Iehova anaˈe, e ore roa atoa e mou. (Daniela 2:44) E mea taa ê atoa ta ˈna huru faatereraa. Mea nafea? Te horoa ra te Apokalupo 11:15 i te pahonoraa: “E mau reo rarahi atura tei nia i te raˈi, i te na ôraa e, O te basileia ra o teie nei ao ua riro ei basileia no to tatou Fatu e no ta ˈna ra Mesia, e e vai ïa te hau ia ˈna e a muri noa ˈtu.”
15 Te mana nei te “basileia no to tatou Fatu e no ta ˈna ra Mesia” i nia i te taatoaraa o te ao o te huitaata nei. E ere noa teie faaiteraa apî o te mana arii o Iehova, oia hoi ta ˈna Tamaiti e te mau 144 000 taeae o Iesu, ua faatiahia mai hoi te rahiraa i roto i te hanahana o te raˈi, i te tahi tumu parau anaanatae ia tuatapapa—te tahi haapiiraa ta te feia haapii e au i te tauaparau. E ere, e faatereraa mau râ teie Basileia o te raˈi. E te horoa mai nei to tatou tiaturiraa oaoa e ora e a muri noa ˈtu ma te tia roa maoti taua faatereraa nei, i te mau tumu atoa no te tamau noa i te oaoa. I te mea e ua horoahia mai taua mau parau mau ra a te Parau a Iehova, e turaihia tatou ia haamaitai noa i teie parau. (Salamo 56:10) Te na reira tamau ra anei outou na roto i te faaiteraa i te taata e te faatere ra te Basileia Mesia o te Atua i teie nei i nia i te raˈi?
Tauturuhia e te varua moˈa e te mau taeae na te ao atoa nei
16, 17. Eaha te piti e te toru o te ravea ta te Atua i horoa mai no te tauturu ia tatou ia fanaˈo i te hoê parahiraa i roto i ta ˈna opuaraa?
16 Te piti o te ravea ta te Atua i horoa mai no te tauturu ia tatou ia fanaˈo i te hoê parahiraa i roto i ta ˈna opuaraa, o to ˈna ïa varua moˈa, e tauturu nei ia tatou ia faatupu i to ˈna hotu nehenehe mau i roto i to tatou oraraa e ia fanaˈo i to ˈna farii maitai. (Galatia 5:22, 23) Hau atu, ua papai o Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia e: “Te [v]arua i noaa ia tatou nei, . . . o te [v]arua râ no ǒ mai i te Atua ra: ia ite tatou i te mau mea i horoa-noa-hia mai e te Atua no tatou nei.” (Korinetia 1, 2:12) Ia farii anaˈe tatou i te varua o Iehova, e nehenehe tatou paatoa e ite i teie nei e e maramarama i te mau mea maitatai atoa o ta ˈna i horoa mai nei na tatou—ta ˈna mau parau tǎpǔ, mau ture, mau faaueraa tumu, e vetahi atu mau mea.—A faaau e te Mataio 13:11.
17 E te toru o te ravea ta te Atua i horoa mai no te tauturu ia tatou, o to tatou ïa mau taeae na te ao atoa nei e te faanahonahoraa faahiahia mau a Iehova no te haamoriraa. Ua faahiti te aposetolo Petero i teie ravea ia ˈna i faaue mai ia tatou ia “aroha i te hui taeae.” (Petero 1, 2:17) Te tauturu nei te fetii o to tatou mau taeae e mau tuahine here na te ao nei ia tatou ia tavini ia Iehova ma te mafatu oaoa rahi, mai ta te Salamo 100:2 e faaue ra: “E haamori ia Iehova ma te oaoa: e haere mai i mua i tana aro ma te himene.” Te na ô ra te irava 4 i muri iho e: “E tomo i to ˈna mau uputa ma te arue; e to ˈna ra mau hezere ma te himene haamaitai. E arue outou ia ˈna, e haamaitai i to ˈna iˈoa.” No reira, noa ˈtu e te poro ra tatou i mua i te taata aore ra tei te putuputuraa tatou, e nehenehe tatou e ite i te oaoa. Ua itea mai hoi ia tatou te oaoa e te vai-maitai-raa i roto i te mau aua nehenehe mau o te hiero o Iehova i te pae varua!
E arue anaˈe ia Iehova ma te oaoa!
18. No te aha tatou e oaoa ˈi i te arueraa ia Iehova noa ˈtu te hamani-ino-raa aore ra vetahi atu mau fifi?
18 Noa ˈtu te mau haafifiraa, te hamani-ino-raa, aore ra vetahi atu mau fifi, ia oaoa tatou e tia ˈi, no te mea tei roto tatou i te fare haamoriraa a Iehova. (Isaia 2:2, 3) A haamanaˈo e te oaoa, e huru maitai ïa o te mafatu. Ua riro to tatou mau taeae e mau tuahine kerisetiano matamua ei feia arue oaoa ia Iehova noa ˈtu te mau faainoraa e te mau ereraa o ta ratou i faaruru. (Hebera 10:34) Mai te reira atoa no to tatou mau taeae i teie nei tau.—Mataio 5:10-12.
19. (a) Eaha te mau faahitiraa pinepine e turai nei ia tatou ia arue ia Iehova? (b) Ua taaihia to tatou oraraa mure ore i nia i te aha, e eaha ta tatou opuaraa papu?
19 Te oaoa nei tatou paatoa e tavini nei ia Iehova, i te auraro i te mau faaueraa a te Bibilia e arue ia ˈna. Ma te pinepine, te faahiti nei te buka Apokalupo i te mau arueraa i te Atua e te pereota ra “Haleluia” (“Arue ia Ia!”) (Apokalupo 19:1-6) I roto i na irava e ono o te Salamo 150, 13 taime te parauraahia e e arue ia Iehova. E piiraa teie i te taatoaraa o te poieteraa na te ao nei ia apiti i roto i te himene arueraa oaoa ia Iehova. Ua taaihia to tatou oraraa mure ore i nia i to tatou apitiraa ˈtu i roto i teie himene Haleluia rahi! Oia mau, te feia e ora e a muri noa ˈtu, o te feia anaˈe ïa o te faatae ma te faaea ore i te arueraa ia Iehova. No reira, ia opua papu tatou e apiti maite atu i ta ˈna amuiraa taiva ore na te ao nei a fatata mai ai te hopea. I reira, e nehenehe ïa tatou e tiaturi e ite i te tupuraa taatoa o te mau parau hopea a te Salamo 150: “O tei huti i te aho ra ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova. Halelu Ia.”
Eaha ta outou e pahono?
◻ Na te aha e faariro nei i te mau tavini a Iehova ei nunaa taata taa ê e te otahi?
◻ No te aha te mau tavini a Iehova e oaoa rahi ai?
◻ Na te aha e faataa ê ra ia tatou i teie nei ao?
◻ Eaha na ravea e toru ta te Atua i horoa mai no te tauturu ia tatou ia fanaˈo i te hoê parahiraa i roto i ta ˈna opuaraa?
[Hohoˈa i te api 17]
Na te mau vahi atoa, ua faaite o Iesu i te parau no Iehova e ua arue oia ia ˈna i mua i te taata