Ohipa huna ravehia na nia i te iˈoa o te Fatu
HOÊ ahuru ma piti taata i pohe i roto i te hoê totoaraa e te mǎhu taero, i roto i te pereoo na raro i te fenua no Tokyo i Tapone, i te avaˈe Mati 1995 ra, e mau tausani taata atoa tei maˈihia, e itehia ˈtura te hoê ohipa huna. Inaha, ua haaputu huna te hoê pǔpǔ faaroo amaha piihia Aum Shinrikyo (Te Parau mau Hau aˈe) i te hoê pueraa mǎhu taero e faaohipahia no te faatupu i te mau fa omoe.
Hoê avaˈe i muri iho, ua vavahi roa te hoê topita i te hoê fare rahi a te hau i Oklahoma City, Hau Amui no Marite, ma te haapohe 167 taata. E au ra e ua taaihia taua totoaraa ra e te tahi faaûraa a te hau e te pǔpǔ faaroo piihia Amaa no Davida i Waco, i Texas, i tupu mau e piti matahiti na mua ˈtu. I taua taime ra, tau 80 melo o teie pǔpǔ faaroo o tei pohe. Ua faaite atoa mai teie topitaraa i te hoê mea itea-ore-hia e te rahiraa o te taata: E rave rahi pǔpǔ aro e ohipa nei na te mau Hau Amui no Marite, e te manaˈohia ra e te faaineine huna nei vetahi no te faatahuri i te faatereraa.
I muri iho, i te pae hopea o te matahiti 1995, ua iteahia mai te mau tino pohe o na taata 16 i paapaa roa i roto i te hoê vahi ururaau i pihai iho i te oire no Grenoble, i Farani. E mau melo ïa no te pǔpǔ piihia “Ordre du Temple Solaire,” te hoê pǔpǔ faaroo iti o tei faahitihia na i roto i te mau parau apî i te avaˈe Atopa 1994 i Helevetia e i Kanada, no te mea e 53 o to ˈna mau melo o tei haapohe ia ratou aore ra o tei haapohehia. Tera râ, i muri aˈe i teie ati, ua tamau noa teie pǔpǔ faaroo i te ohipa. E tae roa mai i teie nei mahana, te vai huna noa nei ta ˈna mau opuaraa e ta ˈna mau fa.
Te atâtaraa o te ohipa faaroo huna
Ia au i teie mau ohipa i tupu, e maere anei tatou e ia hiˈo ino te taata e rave rahi i te mau pǔpǔ faaroo? Oia mau, eita te hoê aˈe taata e hinaaro e turu i te hoê faanahonahoraa huna—e faanahonahoraa faaroo anei aore ra eita—o te faaohipa hape i to ˈna tiaturi e o te turai ia ˈna ia tapapa i te mau fa o ta ˈna e ore e farii. Eaha râ ta te taata e nehenehe e rave no te ape i te marei o te faaôraa ˈtu i roto i te tahi mau totaiete huna iino paha?
Oia mau, e haerea paari aˈe no te taata atoa e opua ra e riro ei melo no te hoê totaiete huna ia haapapu maitai i ta ˈna mau fa. E tia ia ˈna ia ara ia ore oia ia faahepohia mai e to ˈna mau hoa aore ra e te feia o ta ˈna i matau, e tia i ta ˈna mau maitiraa ia niuhia, eiaha i nia i te tahi horuhoruraa o te aau, i nia râ i te mau tupuraa mau. A haamanaˈo atoa e, eita e ore e na te taata iho—eiaha na vetahi pae—o te titauhia ia amo i te mau faahopearaa atoa e tupu noa ˈtu.
O te peeraa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia te ravea papu roa ˈˈe no te ape i te mau pǔpǔ atâta e ere roa ˈtu ta ratou mau opuaraa i te mea tia. (Isaia 30:21) E titau te reira ia ore e amui atu i roto i te ohipa politita, ia faaite i te here i nia ia vetahi ê, i nia atoa i to ˈna mau enemi, ia ape i “ta te tino e rave nei,” e ia faatupu i te hotu o te varua o te Atua. Hau roa ˈtu â, e tia i te mau Kerisetiano mau ia faataa ê mai ia ratou i teie nei ao, mai ia Iesu atoa iho, e te opani nei teie nei haerea ia amui atu i roto i te mau totaiete huna a teie nei ao.—Galatia 5:19-23; Ioane 17:14, 16; 18:36; Roma 12:17-21; Iakobo 4:4.
E feia haapii Bibilia tuutuu ore te mau Ite no Iehova o te haafaufaa rahi nei i to ratou faaroo e o te tutava nei ma te huna ore i te ora ia au i teie faaroo to ratou. Na te ao atoa nei, ua matau-maitai-hia ratou ei pǔpǔ faaroo ‘e imi ra i te hau, e o te tapapa nei i te reira.’ (Petero 1, 3:11) Ua tano roa ta ratou buka, Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua (Farani), i te parauraa e: “E ere roa ˈtu te mau Ite no Iehova i te hoê totaiete huna. Ua vauvau-taatoa-hia ta ratou mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia i roto i te mau buka e te mau vea ta te mau taata atoa e nehenehe e taio. Hau atu, te tutava taa ê nei ratou i te titau manihini i te taata ia haere mai i ta ratou mau putuputuraa no te ite e no te faaroo roa i te ohipa e tupu ra i reira.”
Eita roa ˈtu te haapaoraa mau e rave i te peu huna. Ua faauehia te feia haamori i te Atua mau ia ore e huna e o vai râ ratou aore ra i ta ratou opuaraa ei mau Ite no Iehova. Ua î roa o Ierusalema i te haapiiraa a te mau pǐpǐ matamua a Iesu. Ua faaite ratou i mua i te mau taata atoa i ta ratou mau tiaturiraa e ta ratou ohipa. Hoê â huru no te mau Ite no Iehova i teie nei tau. Teie râ, te taa ra ia tatou e, ia taotia anaˈe te mau faatereraa haavî ma te tia ore hoi i te tiamâraa ia haamori, e tia i te mau Kerisetiano ia ara maitai e ia rave i ta ratou ohipa ma te itoito, ma te auraro ‘i te Atua e tia ˈi eiaha te taata,’ e tupuraa hoi tei faahepohia mai i nia ia ratou no ta ratou pororaa itoito i mua i te taata.—Ohipa 5:27-29; 8:1; 12:1-14; Mataio 10:16, 26, 27.
Mai te peu e ua manaˈo na outou e e pǔpǔ faaroo amaha huna paha te mau Ite no Iehova, peneiaˈe ïa no te mea e aita outou i matau maitai ia ratou. Mai te reira atoa paha te huru no e rave rahi taata i te senekele matamua ra.
Te faaite ra te Ohipa pene 28 i to te aposetolo Paulo putuputuraa i Roma e “te feia rarahi ati Iuda ra.” Ua na ô maira ratou ia ˈna: “Te hinaaro atu nei râ matou ia ite matou ia oe i to oe manaˈo: i tena na pǔpǔ, ua faainohia ïa e aita vahi toe, ua ite matou.” (Ohipa 28:16-22) Ei pahonoraa, “ua haapii atura [o Paulo] ia ratou, e faaite atura i te basileia o te Atua,” e “ua faaroo maira te tahi pae.” (Ohipa 28:23, 24) Ua faufaa-rahi-mau-hia ratou i to ratou faarooraa i te mau tupuraa mau no nia i te Kerisetianoraa mau.
No to ratou hinaaro e rave i ta ratou taviniraa i te Atua ma te huna ore i mua i te aro o te taata nei, e oaoa roa te mau Ite no Iehova i te faaite i te taata atoa e hinaaro ra e ite e, mai te aha te huru o ta ratou ohipa e eaha ta ratou mau tiaturiraa. No te aha outou iho e ore ai e maimi, ia nehenehe outou e maramarama maitai no nia i to ratou faaroo?
[Hohoˈa i te api 6]
Te oaoa nei te mau Ite no Iehova i te faaite e o vai râ ratou e eaha ta ratou ohipa e rave ra